1,788 matches
-
schimbat și necunoscut”, fals, ironic. Victor Bălosu, voiajorul, are un glas „spălat”, Țugurlan - un glas „neprietenos și străin”, Guica - spioana satului - are unul înecat de curiozitate și plăcere. Cuvântul exprimă o relație, glasul marchează natura acestei relații. Boțoghină, țăranul bolnav, nevoit să-și vândă o parte din pământ, discută cu Tudor Bălosu și cu fiul acestuia, Victor, într-un chip care indică o înstrăinare totală: „Fiecare cuvânt scos de cei trei oameni scârțâia, nu se lipea de celălalt, nimerea alături, nu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
exprimă sărăcăcios, destul de aproximativ în ce privește ritmul și rima. Din piesele traduse se desprind învățăminte de tot felul, precum și o serie de caractere morale. Sunt texte care fac aluzie la libertate, la egalitate, mărturisind o compasiune pentru omul simplu și sărman, nevoit să îndure nedreptățile și samavolniciile celor mari. În vreme ce cinstea, munca, bunătatea sunt prețuite cum se cuvine, trândăvia, îngâmfarea, minciuna sunt, firește, osândite. Dacă în primul său volum S. e un moralizator deghizat, în cel de-al doilea, Alcătuirile d. Ioan
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
ș.a.), pictat în culori pe alocuri mai apăsate. Orașul de la vărsarea Nistrului, de tip oriental, multietnic, promiscuu, trăiește parcă în afara timpului. Instalat în cea mai bună cameră ce se putea găsi în localitate, un inginer venit de la București, se vede nevoit să se acomodeze condițiilor locale. Viața curge uniform, monoton, cenușiu. Existența e ritmată doar de succesiunea anotimpurilor. Iarna orașul este paralizat, nu circulă nici un vehicul, trenul zace în gară, înzăpezit, străzile sunt pustii, poșta nu mai funcționează, orașul pare o
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
de Istorie Literară și Folclor din București. Își susține doctoratul în 1957 cu o teză despre I. Popovici-Bănățeanul. Din 1957 este lector la Facultatea de Filologie a Universității bucureștene, dar cariera îi este curmată brutal din motive politice. Se vede nevoit să se angajeze bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară (1961-1964) și redactor la Centrul de Informare și Documentare Științifică (1964-1974). Revine ca filolog la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, dar, epurat din nou în 1975, odată cu integrarea învățământului
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
degrabă decât limită a gustului estetic, este consecința educației sale. V. nu se oferă nici pe sine ca model moral și se ceartă că, în loc să fie o Maria care stă lângă Iisus Hristos și-l ascultă, a devenit o Marta nevoită să-și asume grijile gospodăriei. „De unde această furie în minor?”, întreabă ea retoric . Consideră că singurătatea este nerodnică și, când nu poate s-o îndure, se adresează din nou mitului pe care l-a creat (Stello) cu această rugăminte: „Viața
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
scrupul nu îl împiedică să îl constrângă să îi dea fata și moșia. Îmbogățindu-se întruna, prin cele mai josnice mijloace, Scatiu intră și în politică, ajunge deputat. Dinu Murguleț își pierde și soția, rămâne fără nimic; infirm, se vede nevoit să locuiască la Tincuța, suferind să o vadă roabă în casa „tâlharului”. Traumatizată de umilințele îndurate, dezgustată, tânăra moare. Singur, captiv, bătrânul boier încearcă să evadeze și, printr-un șiretlic, reușește să fugă la conacul său. Acolo se va salva
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
manevra după bunul plac. Realitatea însă, știm cu toții, este alta; copilul are multă energie, iar modul în care și-o cheltuiește este de multe ori deranjant, obositor (în special atunci când te întorci de la serviciu), în aceste situații, părintele se vede nevoit să ia o atitudine, să impună reguli. Nu de puține ori ajunge ca, din exces de zel, să pretindă o disciplină exagerată, care-i îngrădește copilului orice formă de manifestare. Părintele crede că astfel și-a câștigat respectul printr-un
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
a fost faptul că tranziția postcomunistă a rămas văduvită de cea mai importantă dintre toate componentele sale - proiectul capitalismului postcomunist. Problema a fost transferată, pentru rezolvare practică, instituțiilor implicate în proces, de la FMI și BIRD la Comisia UE și OECD. Nevoite să dea un răspuns pragmatic unor probleme teoretice fundamentale nesoluționate, aceste instituții au acordat prioritate unor considerente politice - între care „teama de comunism” a jucat un rol important (Zamfir, 2004) - și unora conjuncturale, căci întregul proces depindea de capacitatea de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
agricole, aruncând nepăsători în apă și în aer cantități mari de deșeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, așa încât, uneori, și-a pus în pericol însăși viața lui. În asemenea situație , ființa umană s-a văzut nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea răului pe care la produs și să treacă urgent la luarea unor măsuri pentru protecția mediului înconjurător, pentru menținerea în natură a unui echilibru normal între toți factorii care compun mediul. Permanent , factorii de mediu
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
prezență inspiră membrilor familiei o frică inhibantă, ce dă naștere în plan educativ la multiple efecte negative. Copiii ajung să aibă un caracter ascuns, presiunea psihologică la care sunt supuși se refulează în nedorite reacții compensatorii, iar mama, se vede nevoită să se alieze măcar în ascuns cu copiii, familia divizându-se în două tabere aflate într-un conflict mocnit permanent. Pentru astfel de bărbați, a legăna un copil care plânge, a spăla rufe, a bate un covor sunt treburi de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Ibidem, p. 478.</ref>. Guvernul rus a respins În 1863 și cererea publicistului și patriotului basarabean Gheorghe Gore de a edita un ziar În limba română <ref id="14"> 14 Ibidem. </ref>. Din cauza lipsei unei alternative, el s-a văzut nevoit să colaboreze la publicații periodice de limbă rusă din Sankt Petersburg, Chișinău, Odessa. În anul 1865, Nicolae Casso, un alt membru al partidei naționale din ținut, și-a procurat de la Paris o tipografie cu caractere latine, pe care intenționa s-
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
a victimelor, art 23 din lege reglementează „centrele pentru adăpostirea victimelor violenței în familie, denumite în continuare „adăposturi” care sunt unități de asistență socială, de regulă, fără personalitate juridică, care asigură protecție, găzduire, îngrijire și consiliere victimelor violenței în familie, nevoite să recurgă la acest serviciu de asistență socială”. Capitolul V METODOLOGIA DE CERCETARE Utilizarea managementului de caz în domeniul protecției și asistenței copiilor victime ale infracțiunii are ca scop: evaluarea nevoilor victimei, a resurselor acesteia și a celor existente la
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
este relevantă pentru semnificațiile respectivului decret ca fapt de viață și memorie individuală. Redăm în cele ce urmează câteva dintre acestea: „Cea mai grea experiență prin care trece o femeie”; „Bolovan pe inima mea”; „M-am simțit ca o vită, nevoită să rabde orice”; „Era singura soluție”; „Cel mai greu lucru ce l-am făcut vreodată”; „Îmi venea să mă urc pe pereți”; „Mi s-a părut că a durat o veșnicie, deși ceasul arăta scurgerea doar a 20 de minute
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cererii de înscriere la concursul de admitere în 7 cazuri (31,8%) și eșecul la examenul de admitere în 3 cazuri (13,6%). Pe parcursul studiilor, 6 foști deținuți politici (27,3 %) au fost exmatriculați din facultate și au fost ulterior nevoiți să reia în totalitate studiile în urma unui nou concurs de admitere. Motivele invocate ale exmatriculării au fost originile sociale ale persoanei („fiu de chiabur”) și faptul că nu au declarat „trecutul” la momentul înscrierii. Două dintre persoanele intervievate au declarat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
eliminare din funcțiile sau posturile respective. În 2 cazuri (9,1%) a fost relatată o astfel de situație, iar după câteva zile persoanele au fost retrogradate. Deși această excludere neîntemeiată genera sentimente de frustrare, foștii deținuți politici se vedeau adesea nevoiți să afișeze o mască socială de amabilitate și respect față de șef și ceilalți colegi. 3 (13,6%) au declarat că munca pe care o prestau depășea modul cum era aceasta retribuită, iar 6 (27,3%) au acuzat incapacitatea profesională a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
explicite și legitime” și „să nu poată fi prelucrate într-o manieră care să fie incompatibilă cu aceste scopuri”. O altă componentă pe care se bazează bunele practici exclude colectarea informațiilor personale care nu sunt necesare prelucrărilor. Organizațiile se văd nevoite să-și minimizeze volumul datelor de colectat și să se rezume numai la cele care pot să le asigure prelucrarea pentru atingerea scopurilor propuse. În Directivă se stipulează că „datele personale trebuie să fie adecvate, relevante și să nu fie
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Andrei Șaguna” până în 1889, când devine student la Institutul Teologic-Pedagogic din Caransebeș. Este ales secretar, apoi vicepreședinte al societății de lectură a studenților din institut și redactor al revistei literare „Progresul”, editată de aceștia. În urma unui conflict politic se vede nevoit să părăsească Banatul și, în primăvara anului 1892, pleacă la București, unde se angajează ajutor de contabil la Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. În ianuarie 1893 citește la Junimea nuvela În lume, iar în martie se întoarce în
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
Îndreptar”, „Dacia”, „Înșir’te mărgărite”, „Arc”, „Semne”, „Carpații”, „America” (în „Calendarul” căreia îi apar fragmente din romanul Băiatul drumului), „Cuvântul în exil”, „Buna Vestire”, „Ființa românească”, „Exil”, „Revista scriitorilor români” ș.a. Întrucât diploma universitară nu îi este recunoscută, se vede nevoit, spre a deveni profesor secundar de limbile germană și franceză, să susțină o nouă licență (1955), ceea ce îi permite să se înscrie la doctorat, obținând titlul în 1962, cu teza Experiența interioară în poezia lui Rainer Maria Rilke. Profesor de
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
la București. În 1845 se găsea, ca inspector și profesor, la Seminarul din Râmnic, apoi la mănăstirea Bucovăț. Fiind scos din slujbă ca urmare a participării la revoluția de la 1848, se întoarce în Transilvania. În urma intrării armatei ungare, se vede nevoit să plece iarăși, dar se înapoiază nu peste multă vreme, instalându-se la Brașov. Colaborează la publicațiile de acolo, făcând parte din comitetul de redacție al „Gazetei Transilvaniei” (1860-1861), unde semnează „cronica străină”. Prin articole și documente, ca și prin
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
reviste și gazete românești din Transilvania, O. l. a trebuit să înfrunte atitudinea obstrucționistă, ostilă a oficialităților austro-ungare. Ingerințele au mers până acolo, încât în martie 1875, amenințat să-și piardă catedra de profesor, I. Al. Lapedatu s-a văzut nevoit să demisioneze din redacție. Redactor responsabil e Teofil Frâncu, dar cel de la care a plecat inițiativa editării și care a formulat un program politic și cultural, ilustrat consecvent în paginile gazetei, este Aron Densușianu, profesor la Făgăraș. În raport cu presa periodică
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
asta mi-ar simplifica viața deoarece, într-o situație asemănătoare, trebuie apoi să jonglez pentru a mulțumi pe toată lumea: soțul, copii... Terapeutul - Ce credeți despre propria dumneavoastră persoană? Christine - Ca am dreptul să am viața mea personală, fără să fiu nevoită să mă justific și că acest drept nu este incompatibil cu păstrarea unor bune relații cu colegii. Tabel 6. Exemplu: noua fișă cu trei coloane a Christinei Situație Emoții Gânduri automate restructurate Colega mea de serviciu îmi cere să lucrez
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la o feminitate orgiastică cu participarea unui ofițer neamț, în timpul războiului, între șinele dintr-o gară rurală. În dramaturgie N. s-a revelat prin piesele parabole Echipa de zgomote și Scoica de lemn. Prima, dezvăluind trista condiție a unei familii nevoite, spre a exista, să lucreze într-un studio cinematografic la producerea de zgomote, la imitarea, bunăoară, a tropotelor de cai, exprimă implicit nostalgia unei presupuse origini mitice. Strămoșul arhetipal, totemic, al capului familiei ar fi fost un bizon: forță a
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
un jucător oarecare poate crea amenințarea unui surplus artificial de ofertă și poate forța astfel prețul să coboare sub cel marginal. Spre exemplu, într-o astfel de pretinsă situație se află multe țări din lumea a treia, care se văd nevoite să-și vândă recoltele unui număr limitat de națiuni puternice și avansate din punct de vedere economic. În ciuda popularității modelelor de tipul celor din economia de piață, acestea au o aplicabilitate limitată în științele sociale. Jocurile de n persoane sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
muncă din România. Neagu Gabriela Cosima Rughiniș Cunoaștere incomodă - intervenții sociale În comunități defavorizate În România anilor 2000, București, Editura Printech, 2004 (161 p.) Incomodă pentru societatea În sine, care, punându-i-se În față o asemenea carte, se vede nevoită să-și (re)cunoască ,,marginalitățile” (și, implicit, ,,marginalii”), primirea cuoașterii ce stă la baza cărții Cosimei Rughiniș este, desigur, de multe ori incomodă și pentru cercetătorul care decide să abordeze un asemenea subiect. ,,Exclușii” nu sunt, se știe, nici pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
analize medicale, chiar si in toxicologia medicală și legală), în domeniul farmaceutic, în astronomie, în controlul calității apei, aerului, etc. Profesor extrem de respectat, dar nu neapărat un foarte bun pedagog, Kirchhoff a suferit un accident în urma căruia s-a văzut nevoit să opteze pentru cârje sau un scaun cu rotile. Se pare că acest lucru nu i-a afectat nici simțul umorului, nici puterea de muncă; el a continuat să experimenteze până în 1875, când și-a redus activitatea la aceea de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]