1,279 matches
-
Dumnezeu", trăsăturile distinctive ale fenomenului. Perceput ca o problemă capitală, nihilismul devine axa tematică în jurul căreia gravitează ultima și extenuanta sa cercetare. Când au organizat fragmentele, editorii Voinței de putere, a cărei primă carte, din cele patru, are ca temă " Nihilismul european", au dorit să țină seama de acest lucru. Decisivă pentru constituirea orizontului de gândire în care Nietzsche și-a dezvoltat o anume sensibilitate pentru această problemă a fost lectura de tinerețe a lui Schopenhauer și a câtorva exponenți ai
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a Voinței, ar fi de neconceput atât Nietzsche, cât și Wagner, și de asemenea tot ceea ce au reprezentat aceștia pentru cultura germană. În legătură cu problema noastră, ar trebui să arătăm în ce măsură tematizarea schopenhaueriană a Nimicului, chiar și în absența conceptului de "nihilism", a influențat receptarea unui astfel de fenomen la Nietzsche. În orice caz, Nietzsche consideră pesimismul schopenhauerian și contopirea dureroasă cu Nimicul pe care acesta o determină ca pe o formă de "nihilism pasiv", ca pe o slăbire a spiritului. Același
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a Nimicului, chiar și în absența conceptului de "nihilism", a influențat receptarea unui astfel de fenomen la Nietzsche. În orice caz, Nietzsche consideră pesimismul schopenhauerian și contopirea dureroasă cu Nimicul pe care acesta o determină ca pe o formă de "nihilism pasiv", ca pe o slăbire a spiritului. Același lucru este valabil și pentru formele ulterioare ale schopenhauerismului pe care Nietzsche le cunoștea bine: pentru filozofia inconștientului a lui Eduard von Hartmann, pentru "pesimismul contradicției" al lui Julius Bahnsen, care își
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
slăbire a spiritului. Același lucru este valabil și pentru formele ulterioare ale schopenhauerismului pe care Nietzsche le cunoștea bine: pentru filozofia inconștientului a lui Eduard von Hartmann, pentru "pesimismul contradicției" al lui Julius Bahnsen, care își prezintă propria filozofie drept "nihilism" și definește omul ca pe "un Nimic cu conștiință de sine", creând prin analogie cu Existenz neologismul Nihilenz 58, și mai ales pentru "metafizica entropiei" a lui Philipp Mainländer, care concepe creația lumii și evoluția universului ca pe un fel
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Borges și Cioran s-au interesat de opera acestui Egesias modern, teutonic "instigator la moarte". Mai cu seamă ideea morții lui Dumnezeu a pătruns în articulata experiență filozofică și intelectuală care l-a condus pe Nietzsche către propria experiență asupra nihilismului. Am citit mult Voltaire", îi scria din Sorrento lui Franz Overbeck la 6 decembrie 1876, "acum este rândul lui Mainländer"63. Dintr-un punct de vedere istoric, desigur, și în completare la toate acestea, trebuie să avem în vedere atenția
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la toate acestea, trebuie să avem în vedere atenția pentru fenomenul care a luat amploare în acei ani în toată Europa ca urmare a atentatelor din Rusia, și care au determinat presa și opinia publică să pună semnul egalității între nihilism și terorism. Dar următorul prilej care l-a îndemnat pe Nietzsche să se ocupe intens de fenomen, influențându-i înțelegerea, a fost lectura, pe lângă Părinți și copii de Turgheniev, pe lângă Mainländer, mai ales a doi autori: Paul Bourget și Dostoievski
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
literar, Bourget și-a dobândit notorietatea datorită unei serii de articole în care descria cu eficiență trăsăturile relevante ale literaturii sfârșitului de secol, folosind drept categorii pentru analiza societății epocii concepte care vor deveni celebre, precum "decadență", "pesimism", "cosmopolitism" și "nihilism". Articolele au apărut între 15 decembrie 1881 și 1 octombrie 1885, cu titlul Psychologie contemporaine Notes et Portraits, în "Nouvelle revue" fondată de Juliette Adam în 1879, revistă pe care a editat-o și promovat-o timp de douăzeci de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la Nietzsche. Eseurile lui Bourget au devenit celebre mai ales din pricina celor patru pagini de concluzii din eseul despre Baudelaire, primul din serie, intitulat Teoria decadenței 67. Prin intermediul unei analize lipsite de iluzii, Bourget recunoaște "răul secolului" în pesimismul și nihilismul literaturii contemporane 68, și declară că, luând boala în serios, trebuie să recunoaștem că nu există remedii în măsură s-o contracareze și că, așadar, este mai bine s-o acceptăm împreună cu valorile estetice pe care le produce 69. Vom
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
apariția sa, artistul decadent înnobilează scena, derivând din manifestările decadenței propria hrană estetică și spirituală. Acestea sunt teme care, elaborate cu o cu totul altă vigoare speculativă, se regăsesc la Nietzsche. De fapt, motivul decadenței, strâns legat de cel al nihilismului, traversează într-un anume sens întreaga operă a lui Nietzsche și devine, după explorarea literaturii franceze și studierea Eseurilor lui Bourget, un filon tematic central în gândirea speculativă din ultimii ani de luciditate. Un bun exemplu îl reprezintă pamfletul Nietzsche
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nietzscheană a decadenței își are înfipte rădăcinile, și arată până la ce punct depinde de acesta. Pe de altă parte, însă, Nietzsche transferă motivele pe care le primește aproape ad litteram de la Bourget în orizontul mai vast al interpretării sale asupra nihilismului ca logică a istoriei occidentale. El poate astfel să pună în gardă cu privire la riscul de a lua consecințele drept cauze, de a confunda manifestările de suprafață ale decadenței cu rațiunile metafizice profunde care au generat-o. În fragmentul 14 [85
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
consecințele drept cauze, de a confunda manifestările de suprafață ale decadenței cu rațiunile metafizice profunde care au generat-o. În fragmentul 14 [85], scris în primăvara lui 1888, el rezumă și formulează intuiția care depășește cu mult intențiile lui Bourget: Nihilismul nu este o cauză, ci doar logica decadenței 85. Dacă Bourget îl ajută pentru a diagnostica fenomenul decadenței, Nietzsche încearcă pe de altă parte, spre deosebire de acesta, să-l înțeleagă mai profund pentru a se hazarda asupra unui diagnostic și pentru
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
imagine care simbolizează insuficiența valorilor tradiționale, devine firul conducător pentru interpretarea istoriei occidentale ca decadență și pentru furnizarea unui diagnostic critic al prezentului. După descoperirea lui Bourget și Dostoievski, Nietzsche va interpreta din ce în ce mai clar acest proces istoric în termeni de "nihilism". Dar ce înseamnă mai exact "nihilismul"? Punându-și el însuși întrebarea, Nietzsche răspunde cu o definiție seacă și precisă, care descrie fenomenul în esența sa și îi determină cauza: Nihilism: lipsește scopul; lipsește răspunsul la "de ce?"; ce înseamnă nihilismul? că
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
devine firul conducător pentru interpretarea istoriei occidentale ca decadență și pentru furnizarea unui diagnostic critic al prezentului. După descoperirea lui Bourget și Dostoievski, Nietzsche va interpreta din ce în ce mai clar acest proces istoric în termeni de "nihilism". Dar ce înseamnă mai exact "nihilismul"? Punându-și el însuși întrebarea, Nietzsche răspunde cu o definiție seacă și precisă, care descrie fenomenul în esența sa și îi determină cauza: Nihilism: lipsește scopul; lipsește răspunsul la "de ce?"; ce înseamnă nihilismul? că valorile supreme se devalorizează 91. Nihilismul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
va interpreta din ce în ce mai clar acest proces istoric în termeni de "nihilism". Dar ce înseamnă mai exact "nihilismul"? Punându-și el însuși întrebarea, Nietzsche răspunde cu o definiție seacă și precisă, care descrie fenomenul în esența sa și îi determină cauza: Nihilism: lipsește scopul; lipsește răspunsul la "de ce?"; ce înseamnă nihilismul? că valorile supreme se devalorizează 91. Nihilismul este așadar "lipsa de sens" care intervine când forța constrângătoare a răspunsurilor tradiționale la "de ce-ul" vieții și al ființei devine insuficientă, iar acest
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de "nihilism". Dar ce înseamnă mai exact "nihilismul"? Punându-și el însuși întrebarea, Nietzsche răspunde cu o definiție seacă și precisă, care descrie fenomenul în esența sa și îi determină cauza: Nihilism: lipsește scopul; lipsește răspunsul la "de ce?"; ce înseamnă nihilismul? că valorile supreme se devalorizează 91. Nihilismul este așadar "lipsa de sens" care intervine când forța constrângătoare a răspunsurilor tradiționale la "de ce-ul" vieții și al ființei devine insuficientă, iar acest lucru se întâmplă de-a lungul procesului istoric pe parcursul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nihilismul"? Punându-și el însuși întrebarea, Nietzsche răspunde cu o definiție seacă și precisă, care descrie fenomenul în esența sa și îi determină cauza: Nihilism: lipsește scopul; lipsește răspunsul la "de ce?"; ce înseamnă nihilismul? că valorile supreme se devalorizează 91. Nihilismul este așadar "lipsa de sens" care intervine când forța constrângătoare a răspunsurilor tradiționale la "de ce-ul" vieții și al ființei devine insuficientă, iar acest lucru se întâmplă de-a lungul procesului istoric pe parcursul căruia valorile supreme tradiționale care răspundeau la
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
valoare și pier, generând condiția de "lipsă de judecată" spre care se îndreaptă omenirea contemporană. Într-unul din fragmentele alcătuite pentru prefața la proiectata operă Voința de putere în iarna 1887-1888, Nietzsche va scrie: Descriu ceea ce se va întâmpla: apariția nihilismului (...). Omul modern crede în mod experimental acum în această valoare, acum în alta, ca mai apoi s-o abandoneze; cercul valorilor depășite și abandonate este din ce în ce mai larg; se fac simțite din ce în ce mai mult golul și sărăcia de valori; mișcarea este de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în general; le recunoaște originea; cunoaște îndeajuns pentru a nu mai crede în nici o valoare; iată pathosul, noul freamăt (...). Ceea ce povestesc este istoria următoarelor două veacuri (...)92. Și într-o variantă a aceluiași fragment se întreabă: De ce până la urmă venirea nihilismului este de acum necesară? Pentru că valorile noastre precedente sunt cele care poartă în ele concluzia ultimă; pentru că nihilismul este o logică gândită până în străfundul marilor noastre valori și idealuri pentru că trebuie mai întâi să trăim nihilismul, pentru a înțelege care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
freamăt (...). Ceea ce povestesc este istoria următoarelor două veacuri (...)92. Și într-o variantă a aceluiași fragment se întreabă: De ce până la urmă venirea nihilismului este de acum necesară? Pentru că valorile noastre precedente sunt cele care poartă în ele concluzia ultimă; pentru că nihilismul este o logică gândită până în străfundul marilor noastre valori și idealuri pentru că trebuie mai întâi să trăim nihilismul, pentru a înțelege care a fost propriu-zis valoarea acestor "valori" (...)93. După Nietzsche, procesul devalorizării valorilor este trăsătura cea mai profundă care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
De ce până la urmă venirea nihilismului este de acum necesară? Pentru că valorile noastre precedente sunt cele care poartă în ele concluzia ultimă; pentru că nihilismul este o logică gândită până în străfundul marilor noastre valori și idealuri pentru că trebuie mai întâi să trăim nihilismul, pentru a înțelege care a fost propriu-zis valoarea acestor "valori" (...)93. După Nietzsche, procesul devalorizării valorilor este trăsătura cea mai profundă care caracterizează evoluția istoriei gândirii europene, care este așadar istoria unei decadențe: actul originar al unei astfel de decadențe
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ființei, o diminuare a consistenței sale ontologice și a valorii sale. Idealitatea, așadar caracterul inaccesibil, este "o forță defăimătoare a lumii și a omului", "o răsuflare otrăvită asupra realității", "marea seducție care duce la nimic"94. Devalorizarea valorilor supreme, așadar nihilismul, începe deja de aici, așadar cu platonismul, care distinge între două lumi și introduce astfel o fractură, o dihotomie în ființă. Nihilismul, ca istorie a postulării și a destrămării progresive a lumii ideale, este celălalt chip al platonismului, iar "nihilistul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a omului", "o răsuflare otrăvită asupra realității", "marea seducție care duce la nimic"94. Devalorizarea valorilor supreme, așadar nihilismul, începe deja de aici, așadar cu platonismul, care distinge între două lumi și introduce astfel o fractură, o dihotomie în ființă. Nihilismul, ca istorie a postulării și a destrămării progresive a lumii ideale, este celălalt chip al platonismului, iar "nihilistul este cel care, pornind de la lumea așa cum este, consideră că nu ar trebui să existe și, de la lumea așa cum ar trebui să
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ultim capitol, care presupune și abolirea lumii aparente, indică sarcina pe care Nietzsche și-o propune în ultima etapă a gândirii sale. Ne aflăm la "incipit Zarathustra", în momentul filozofiei deplinei amiezi, al umbrei celei mai scurte, în care platonism- nihilismul este într-adevăr depășit. Dar pentru ca o asemenea depășire să se realizeze, este necesară și abolirea "lumii aparente". Acest lucru nu înseamnă pur și simplu suprimarea lumii sensibile ca atare. Dacă lucrurile ar sta astfel, din moment ce lumea ideală și lumea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
atare. Dacă lucrurile ar sta astfel, din moment ce lumea ideală și lumea sensibilă constituie în ansamblul lor totalitatea ființei, abolirea lor ar produce ca rezultat nimicul. Dar Nietzsche nu poate dori acest lucru, dacă este adevărat că vizează o depășire a nihilismului. Abolirea lumii "aparente" înseamnă mai degrabă eliminarea modului în care sensibilul este văzut din perspectiva platonismului, așadar suprimarea caracterului său de aparență. Nu este vorba așadar de abolirea lumii sensibile, ci de eliminarea neînțelegerii platonice, pentru a face astfel loc
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
afla pe pământ, apreciind lumea sensibilă și desconsiderând lumea non-sensibilă. Trebuie în schimb să ieșim în întregime din orizontul platonism-nihilismului sau din dihotomia ontologică pe care aceasta o implică și din opozițiile sale corespunzătoare. Într-un celebru fragment intitulat "Critica nihilismului"102 Nietzsche afirmă că nihilismul apare cu necesitate ca stare psihologică atunci când marile categorii, prin care în lume fusese introdus un principiu de organizare, iar devenirii îi fusese dat un sens, sunt măcinate de suspiciunea că acestea se hrănesc doar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]