4,446 matches
-
de unguri, apoi a fost preluat de slavi, români și chiar de sași.46 Colonizarea sașilor s-a produs în mai multe etape, în grupuri mai mari sau mai mici, conduse de greavi, țărani sau meșteșugari înstăriți sau chiar mici nobili. Ei au dus tratative cu regele, stabilind condițiile de colonizare pe domeniile regale din Transilvania. Cei dintâi coloniști s-au așezat, în prima jumătate a secolului al XII-lea, în jurul episcopiei de Alba, la Cricău, Ighiu și Romos. În privilegiul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în 1190, în timpul cruciadelor pentru eliberarea Ierusalimului. Ordin militar-religios, el era format din "frați cavaleri" care aparțineau nobilimii de origine germană și patriciatului urban, din "frați preoți" (călugări) ce constituiau clerul ordinului și din "frați slujitori" care aveau obligații față de nobili. Cavalerii teutoni au fost aduși în Țara Bârsei (colțul de sud-est al Transilvaniei) în scopuri militare, pentru apărarea graniței sudice a regatului împotriva cumanilor, dar și social-politice, pentru consolidarea regalității și feudalității ungare. În plus, cavalerii au fost aduși aici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de mari proporții. Cavaleria mongolă, atacând pe neașteptate, a pus de la început în dificultate armata regească prin tirul de săgeți, încât trupele ungare s-au retras în mare derută de pe câmpul de luptă, iar mongolii au măcelărit mii de oameni, nobili, prelați, ostași. Regele Bela, scăpat cu greu din încleștarea luptei, s-a refugiat în Austria, apoi în Croația, pe o insulă, urmărit de mongoli, dar continuând acțiunile de apărare. După victoria de la Mohi, mongolii au luat cu asalt capitala regatului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nestatornic. În urma convertirii, se construiesc cetăți și târguri, biserici, au loc colonizări de locuitori privilegiați, ocrotiți de Scaunul roman.Un statut al cumanilor fusese elaborat de rege și fiul său, a urmat un nou aflux spre botez cu principi și nobili ce se produse în 1231, urmată de situația reflectată în scrisoarea din 1234 deja menționată. Odată cu pătrunderea până la Câmpulung a trupelor regești, dominicanii, miliție disciplinată a Sf. Scaun, au început opera misionară între păgâni (cumani)-probabil vor fi cunoscut noua
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
biserici și episcopi. Teritoriul avea o organizare socială și economică înaintată, aici circula moneda ungurească de argint. Sub aspect social, în Severin, era o nobilime bine închegată, mândră (maiores terrae), înzestrată cu privilegii; puternici și bine situați pe scara socială, nobilii depindeau direct de regele Ungariei, de pildă, sentințele capitale trebuiau confirmate de rege. Se afla aici o lume românească vie, bine și de mult așezată, prosperă economic, diferențiată social, cu organizare militară și bisericească proprie. În privința contribuției cavalerilor la istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acei "maiores terrae" (stăpânii pământului), menționați la 1247 Litovoi și frații săi, amintiți în 1285 din care se recrutau conducătorii formațiunilor politice românești. Aceasta stare de lucruri presupune admiterea unei ierarhii în sânul marilor stăpânitori locali, desemnați sub numele de nobili, cnezi și voievozi. Această ierarhie s-a închegat din practica administrativ-teritorială, cea fiscală (dări), judecarea unor pricini (cauze), organizarea militară, apărarea teritoriului și ordinea lăuntrică. Se închegase un întreg aparat de stat, alcătuit din slujitori nobili, viitori mari dregători feudali
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o ipoteză pe care istoriografia noastră nu are motive întemeiate de a o respinge. Dacă fiii voievodului ardelean Ladislau Borșa s-au refugiat în Țara Românească, cf. documentului istoric din 1329, presupune I. Lupaș, este cu atât mai probabil ca nobili români din Transilvania să fi apucat același drum, încă de la sfârșitul secolului al XIII-lea. În concluzie, "descălecatul" din jurul anului 1290, intercalat în cronologia Țării Românești, între stăpânirea efectivă a lui Seneslau din 1247 și aceea a lui Basarab, fiul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la sud de Carpați, unde se va închega tocmai în acești ani statul Țara Românească, cu data pe care a vehiculat-o tradiția despre "descălecătoare" (întemeiere), 1290, și cu evenimentele de la nord de Carpați (Ungaria) este tulburătoare. Aici, baronii (marii nobili) l-au ales rege pe Andrei III (1290-1301), nepot al lui Andrei II. Dar sub domnia lui, Ungaria a fost cuprinsă de o adevărată anarhie, încât la moartea lui, în 1301, Papa, suzeranul regatului apostolic, a desemnat ca succesor pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
parte învăluite în mister (necunoscute). Este cert că venirea lui de peste munți, din regatul Ungariei, n-a fost întâmplătoare și este exclus ca aceasta să fi avut loc în urma unei expediții vânătorești, cf. legendei. Gratificațiile acordate de regele Ludovic unor nobili maramureșeni sugerează o expediție militară organizată din inițiativa curții ungare, prin folosirea elementului românesc de dincolo de munți. Prezentarea evenimentelor din 1359 ("descălecatul") de către tradiția istorică, în care rolul principal i-ar fi revenit lui Dragoș, este în dezacord cu sursele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dominatoare ale regatelor catolice vecine. Grupul politic și militar cuceritor maramureșean a avut de întâmpinat și alte adversități, dar nu cunoaștem amănuntele. Dar, așa cum rezultă din legendele populare, oamenii de rând i-au primit bine pe Dragoș și grupul de nobili din jurul său.33 V. Spinei este singurul istoric cunoscut care afirmă explicit că Dragoș "nu a fost cel dintâi dintre voievozii teritoriului românesc est-carpatic" (p. 309). Și, de vreme ce așa stau lucrurile, se naște întrebarea: de ce cronicile și întreaga tradiție istorică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lipsa de retorism a exhortațiilor își au izvorul în credința în rostul mesianic al poetului și poeziei. Participant la evenimentele timpului, C. închină revoluției, revoluționarilor, Unirii, strofe imnice, ode, adevărate manifeste politice învăpăiate de viziunea libertății, a gloriei țării. Același nobil civism, aceeași mistică a renașterii tutelează imaginea trecutului, resuscitat spre a fi propus model și îndemn prezentului. Fluide, bine ritmate, aceste poezii au avut răsunetul lor în vreme, în pofida unor minusuri ce țin de inventivitatea imagistică restrânsă ori de lipsa
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
hatman). Angajat politic față de dinastia Movilă, Iancu s-a refugiat în Polonia, la urcarea pe tron a lui Vasile Lupu, adversar al Movileștilor. În 1636, el, împreună cu primii trei fii ai săi, între care și Miron, au primit titlul de nobil polon cu blazon. C. își face studiile la Colegiul iezuit din Bar, un orășel situat în sudul regatului polon. Programul de studii umaniste, în limba latină (istorie, geografie, logică, retorică, literatură antică, cunoștințe de teologie etc.), a fost finalizat în
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
versuri), C. e revendicat de istoriile literare și de enciclopedia polonă, iar pentru conținutul lor, aceste scrieri aparțin culturii române. Chronika ziem moldawskich y muntanskich [Cronica pământului moldav și muntean], numită, prescurtat, Cronica polonă, a fost dăruită în 1677 unui nobil polon (Marcu Matczynski), interesat, cum se deduce din prefața închinătoare, de originea romană a poporului și limbii române. Ascendența nobilă este, în concepția lui C., un scut salvator al personalității poporului nostru, încercat necontenit de vremuri „cumplite”. Dacia și cucerirea
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
interesant de menționat că Martin Luther manifestă un respect deosebit pentru lucrarea Rugăciunea lui Mânase, recunoscută chiar de el ca fiind o scriere apocrifa. Această operă a tradus-o în limba germană și a fost utilizată în polemică să cu nobilul Braunschweig, sugerându-i ferm acestuia din urmă să se convertească și să implore milă divină „cu cuvinte similare celor din Rugăciunea lui Mânase“. <footnote Mark U. Edwards, Jr Luther`s Last Battles, Politics and Polemics 1531-46, Cornell University Press, Londra
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
o gravă criză economică care a produs o adevarată agitație politică. Locuitorii imperiului se temeau că își vor pierde multe dintre beneficiile de cetățeni liberi. Titlurile nobiliare se vindeau oricui ar fi avut finanțele necesare să achiziționeze unul, iar numărul nobililor îl depășea pe cel al păturii de mijloc. Din acest motiv, pe umerii noului rege Carol al X-lea apasă o sarcină grea, aceea a reorganizării și consolidării Imperiului Baltic. Regele râvnea gloria militară, însă era și un politician abil
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
al XI-lea a fost lăsat în grija regenților, care și-au îndeplinit îndatoririle atât de prost, încât la șaptesprezece ani, atunci când a fost încoronat rege, era aproape analfabet. Era atât de nepregătit în privința discursului politic, încât la întrunirile cu nobilii venea însoțit de mama sa, căreia îi șoptea la ureche ce dorea să transmită, iar ea rostea dorințele regelui." Acest comportament era un indiciu clar al bolii de care suferea regele: dislexia, o deficiență prea puțin înțeleasă și studiată în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
la lupta pentru a-și întări poziția de reprezentant al țărilor nordice. A urmat o lungă perioadă de pregătire pentru îmbunătățirea educației sale. Era un moment dificil pentru soarta imperiului, iar Carol al XI-lea nu putea beneficia de ajutorul nobililor, mult prea ocupați cu luptele pentru extinderea propriilor moșii. Lipsit de experiență, s-a pregătit singur pentru războiul din Scania, iar victoria reputata împotriva Danemarcei l-a acoperit de glorie. Lupta a fost considerată una dintre cele mai sângeroase din
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
cenzură bisericii. Reprezentațiile teatrale de la curte, de un fast impresionant pentru societatea engleză, puse în scenă după tiparele barocului, urmau ad literam indicațiile regelui și ale reginei. Desigur există și o motivație psihologică: aceea de a-si impresiona curtenii și nobilii parlamentului prin măreția demersului artistic și prin plasarea figurii regelui în centrul atenției. Un punct dureros al domniei sale o reprezentau luptele dintre curentele religioase și neînțelegerea regelui cu reprezentanții bisericii. În lucrarea intitulată: Memoirs of The Court of Jing James
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
se din izvoarele apocrife ale vremii povestește cum la oficierea căsătoriei regelui Iacob nu a luat parte niciun episcop catolic. În plus, asupra regelui se exercită o presiune continuă din partea populației, deoarece se considera că era mult prea indulgent cu nobilii catolici. Aceste detalii privind relația regelui cu biserică sunt furnizate de lucrările apocrife, care au reprezentat un izvor de informații pentru cercetători:"Un pastor al bisericii Sf. Andrei, pe nume Black, remarcând indulgenta regelui față de lorzii catolici, a declarat că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Scoția și Anglia sub același monarh, având un parlament unic și un singur sistem judiciar. Această idee să lovit de un zid de împotrivire de netrecut din partea parlamentelor ambelor țări. Dacă pe planul politicii interne avea mult de luptat cu nobilii corupți ai ambelor țări, în ceea ce privește politica externă a făcut progrese notabile. Prin eforturi susținute și constante a reușit să pună capăt războiului cu Spania semnând un tratat de pace în anul 1604. Singură pretenție dificil de îndeplinit a fost dorința
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
la cale de fanaticii religioși catolicicea mai notabilă tentativă fiind The Gunpowderplot, cunoscută și sub numele de A Treia Conspirație Catolică. Atunci, un soldat al coroanei britanice a încercat să arunce în aer clădirea Parlamentului în care se aflau toți nobilii împreună cu familia regală, si care a fost descoperit în ultimul moment de către spionii credincioși regelui. Acest act a fost aspru condamnat de către Iacob, care a fost auzit de către ambasadorul venețian declarând:"Nu știu unde au găsit, în dogmă lor blestemata, permisiunea de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de a încerca o soluție pentru rezolvarea conflictului religios. Însă nu trebuie să uităm un element important: regele dorea liniște în regat, iar tensiunile dintre diferitele culte religioase nu ar fi adus acest lucru. De asemenea, un număr mare de nobili catolici dețineau averi importante, iar investițiile lor ar fi ajutat economia britanică. Din acest motiv, faptul că a acceptat să tolereze toate cultele religioase este un lucru lăudabil. Cu toate acestea, relația regelui cu parlamentul se deteriora din ce in ce mai mult, starea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Într-adevăr, această parte întunecată a vietii regelui Iacob a stârnit multe controverse în rândurile istoricilor, biografilor și literaților. La vârsta de treisprezece ani, tânărul rege l-a cunoscut pe vărul sau de gradul doi, Esme Stuart d' Aubigny. Chiar dacă nobilul francez avea treizeci și șapte de ani, era căsătorit și era tatăl a cinci copii, un scriitor anonim din secolul al XVII-lea consemna"era atât de îndrăgostit de Aubigny, încât adesea, în văzul tuturor îl prindea de dupa gât și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
ales între loialitatea față de papă și loialitatea față de copilul rege. Probabil sentimentul de iubire față de Iacob a fost mult mai puternic și astfel a acceptat să fie inițiat în doctrina calvinista, recunoscând public renunțarea la religia catolică. Cu toate acestea, nobilii scoțieni au organizat un complot, l-au luat ostatec pe rege și au condiționat eliberarea să cu extrădarea ducelui Lennox. Din nou, aceste informatii le obținem din sursele apocrife:"În toamna anului 1582, au pus la cale o conspirație, l-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Franța și a continuat să poarte o corespondență secretă cu Iacob până la moartea sa, care a survenit ca urmare a unei misterioase boli, probabil cauzate de o otravă puternică. După decesul sau, William Schaw, gardianul pivnițelor regale scoțiene și un nobil din suita ducelui Lennox i-a luat inima și i-a dus-o regelui Iacob. <footnote Național Archives of Scotland, Calendar of State Papers Foreign, Elizabeth: January-June 1583 and addenda, Volume 17 1913, no. 362, 9 June 1583 footnote> Regele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]