166,875 matches
-
er)zațului. Accelerarea degradării sfinxului. Molohul molozului. Silozuri de osuare înstrăinătate. Văzduhul ca potop - tornadele hibride în cascadele cărora se aruncă inginerii de poduri de pe podurile pe care nicicând nu le vor înălța. Ultimul s-a sinucis plutonul de execuție. Notă de subsol încrederea entuziastă în posibile izbânzi nu e decât parte componentă a memoriei unui on de peste cinci- zeci de ani - adică exact inversul încrederii - ceva greu de imaginat dacă nu ai foarte dezvoltat simțul măsurii și pasiunea pentru notele
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
Notă de subsol încrederea entuziastă în posibile izbânzi nu e decât parte componentă a memoriei unui on de peste cinci- zeci de ani - adică exact inversul încrederii - ceva greu de imaginat dacă nu ai foarte dezvoltat simțul măsurii și pasiunea pentru notele de sub- sol din tratatele de filosofie și de semidicteu zeiesc delfic ceea ce nu exclude să rămâi carbonarul morocănoșilor cărbuni ai iluziei necesare subminând ca o cârtiță de lux resemnarea împăcării de sine "în această decizie nu e nevoie de
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
trei versuri din strofa a V-a a Epigonilor în care este prezentat Gr. Alexandrescu ("Și ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii/ Palid stinge - Alexandrescu sânta candel' a sperării/ Descifrând eternitatea din ruina unui an"), putem reține note caracteristice ale poeziei sale din fragmente, precum acestea: "Dar pre om și-a lui natură destul nu ai cercetat,/ de voiești să fiu ca râul care curge nencetat/ Acel râu trece p-o vale, pe câmpie, printre flori/ iar prin
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
de a mă furișa să nu întîlnesc imediat oameni, să nu fiu întrebat despre lucruri mărunte. Am trăit aici dincolo de ele... Mă despart de Moore și mă întreb: Voi reveni și mîine?... - Probabil... Corneliu Baba (Contemporanul, vineri 25 februarie 1966 Note din carnetul unui pictor Henry Moore - ) Luni 21 Febr. 1966
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
în care revista își încetează apariția), Ion Frunzetti (cunoscut acum doar ca poet), filosoful în devenire Constantin Micu, rămas o simplă promisiune, așa-zisul eseist Axente Sever Popovici. Toți noii veniți sunt prezentați pe scurt, printr-un elogiu colegial, în notele revistei. Al. Husar reconstituie toată această dinamică a grupului, printr-o selecție generoasă de texte din toate sectoarele revistei, inclusiv din zonele publicistice: declarații programatice (Orizonturi), cronici literare (Viața cărților, de unde reține numai observațiile generale despre poezia tânără sau de
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
o selecție generoasă de texte din toate sectoarele revistei, inclusiv din zonele publicistice: declarații programatice (Orizonturi), cronici literare (Viața cărților, de unde reține numai observațiile generale despre poezia tânără sau de bilanț anual, lăsând deoparte, din păcate, cronicile literare propriu-zise) sau note referitoare la viața literară (Cuvintele vremii). Revista a apărut într-un interval prea mic și prea nefast pentru ca grupul să apuce să se exprime plenar și convingător, dar unele clarificări teoretice dau o idee despre posibila direcție estetică. Principalul teoretician
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
pasiv, dintr-un scrupul înalt al conștiinței care era, desigur, la un moment dat, somată a se opri din jocul său deliberativ la o singură idee, dar foarte probabil și dintr-o natură temperamentală placidă, nehotărîtă, abulică. De aci o notă de modestie stranie și ea în contextul unei autoconștiințe profesionale pozitive, cu caracter dominant: "Activitatea mea critică, mărturisea E. Lovinescu, s-a desfășurat, după cum se știe, sub semnul eclectismului, adică fără un punct precis de raportare, într-un cuvînt a
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
acum: Hanul Boului, Cânele, Păcat boieresc, Înecatul, Fântâna Hazului, Fiorul, Codrul, Hoțul și Bordeienii. Din etapa deplinei maturități, Nicolae Manolescu reținuse 24 iunie (inclusă inițial în volumul Ochi de urs, 1938) și Roxelana (din volumul Fantazii răsăritene, 1946), arătând în nota asupra ediției că numai din motive de spațiu a renunțat la Ochi de urs. Nu ar fi fost rău ca mai tânărul critic să fi dat aceste informații despre sumarul antologiei la care se raportează și să-și fi motivat
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
europene curând a înlănțuit deplin pe marele stăpân al lumii" (p. 439). În povestirile sale de dragoste, Mihail Sadoveanu nu pune cenzură senzualității, dar pune severă cenzură sexualității. Bărbații sadovenieni se îndrăgostesc brusc, în funcție de felul în care privesc femeile. În nota specifică de spiritualizare a patimii, ochii aprinși și sprâncenele arcuite ale femeii sunt părțile cele mai atrăgătoare și mai grăitoare pentru bărbat. În descrierea corporală, Sadoveanu nu coboară mai jos de gât: o singură dată invocă sânii (p. 310) și
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
cu domnul consilier T. Stolojan și Traian Băsescu când îi plânsese sfâșietor pe umăr 3). -Și cu domnul Marko Bela nu, dacă ar cere pentru UDMR funcția de prefect pentru toate județele din Transilvania? Acesta e Haralampy sub efectul pălincii... Note explicative: 1) Am spus eu că ar fi vorba despre România? "E o minciună în falș"... 2) De fapt, am glumit: așa ceva nu se poate întâmpla. 3)La sfârșitul unei petreceri de revelion, orice asemănare cu persoane reale se vede
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
existat componentă a societății românești care să nu se vrea reprezentată și să nu se viseze gravată în paradisul de bronz, de piatră, de oțel și, la rigoare, chiar de ciment. Organizații, comitete, fundații, asociații, parohii, prieteni, neamuri etc., dar, nota bene, majoritatea provenind din structuri militare, au pornit galopul apocaliptic al ridicării de monumente. Ce a ieșit din această cavalcadă, e foarte ușor de văzut și astăzi. Nu există colțișor în biata noastră țărișoară, în care să nu se ițească
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
îndoială, efortul susținut al lui Dan C. Mihăilescu de a oferi, la Editura Univers, o nouă traducere-interpretare a pieselor lui Ionescu, precum și traducerile și reeditările de la Humanitas (Sub semnul întrebării, Antidoturi, Prezent trecut, trecut prezent, Între viață și vis, Nu, Note și contranote, Jurnal în fărâme, Căutarea intermitentă, Război cu toată lumea), dar mai ales seria de teatru ionescian propusă de Vlad Zografi și Vlad Russo și ajunsă la volumul VI (Rinocerii. Noul locatar), fără îndoială un eveniment de excepție al vieții
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
cărei cheie este autoritatea, raportul fondat pe o comunitate de solicitări și de avantaje, ierarhia mai mult sau mai puțin riguroasă și justă de merite și de putințe, acordul de voințe a cărui sonoritate este o voință vectorială, totală, oricare notă din acord reprezentând voințe individuale, ce reclamă subordonare și chiar obediență. 6. Ciclul de tip melancolic a debutat cu situația în care pofta de muzică era cu mult mai însemnată decât cantitatea de muzică existentă și va sfârși atunci când volumul
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
mai mult ori mai puțin alterată de o concepție convențională vizînd "înfrumusețarea" inoportună (pe șleau spus: parazitară) a creației brâncușiene. Chiar așa: "înfrumusețarea", ca și cum un resturator ar fi "corijat" cu penelul său trăsăturile unui tablou consacrat ori ar fi introdus notele sale într-o partitură clasică. Ni se oferă un conform unui gust îndoielnic, coafat și pomădat parcă spre a justifica nota de plată piperată a salonului de cosmetică prin care a fost nevoit a trece. Despre ce este vorba? Mai
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
așa: "înfrumusețarea", ca și cum un resturator ar fi "corijat" cu penelul său trăsăturile unui tablou consacrat ori ar fi introdus notele sale într-o partitură clasică. Ni se oferă un conform unui gust îndoielnic, coafat și pomădat parcă spre a justifica nota de plată piperată a salonului de cosmetică prin care a fost nevoit a trece. Despre ce este vorba? Mai întîi, "Amenajarea Peisagistică" a însemnat modificarea drastică a peisajului în care Brâncuși a înțeles a-și planta operele. Cu cîțiva ani
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
cu singurul bărbat pe care l-a sărutat, ea își dorește să seducă un altul. Gândurile ei se aud în voice-over, dar nu au ambiția de a fi explicative. Nici nu vă așteptați la cine știe ce cugetări profunde, Coixet nu forțează nota, filmul reprezintă cântecul de lebădă al unei tinere copilăroase, fără multă experiență de viață. Dar se rămâne la nivelul realismului (fragmentat expert de cameră), cu o singură excepție, când Ann își imaginează oameni dansând într-un supermarket. Cât despre Antract
Controversata feminitate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12191_a_13516]
-
înfruntînd prejudecățile, a fost un spirit lucid, vertical, exponent al normalității criticii în timpuri anormale. Onest, grav sub masca sa adesea ludică, desăvîrșit stăpîn al idiomului jovial și persiflator ce și l-a forjat, Cornel Regman rămîne un martor în nota realist-tradițională a fibrei sale interioare, un martor dintre cei mai credibili ai epocii noastre abundînd în martori falși ori măcar timorați.
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
Andrei Brezianu revine pe piața editorială din țară cu volumul de eseuri Itinerarii euro-americane. Dincolo de titlu (care, împreună cu grafica de pe copertă, sugerează mai curînd un ghid de călătorie), cartea conține studii de literatură comparată și lingvistică, portrete și analize literare, note de călătorie, reflecții de filozofie a culturii, grupate tematic pe patru secțiuni: Escale europene, Etimologii, Despre America, veche și nouă, Modernitate și cunoaștere. Două trăsături fac inconfundabil scrisul lui Andrei Brezianu: erudiția și calofilia. Autorul circulă cu totală dezinvoltură prin
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
știa că avea de așteptat cîteva ceasuri pentru că, atunci cînd se ducea pe la prieteni sau la biserică, tatăl său uita cu desăvîrșire de el. Cu mîinile băgate în mîneci, cu degetele de la picioare chircite în cizme, copilul se gîndea la notele proaste pe care le va lua a doua zi la școală și se simțea copleșit de tristețe și de teamă. Se vindeau de toate în prăvălia întunecoasă și murdară. Băcănie, se-nțelege, dar și gaz, lămpi, fitile, bricege, tutun, cuie
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
de altfel există). Bun pe terenul istoriei literare, colectivul a eșuat în final pe tărâmul teoriei literare. Ce observații se pot face despre specificul selecției? Ne ajută, într-o primă instanță, Raluca Dună, redactor coordonator, într-o scurtă explicație din Nota asupra ediției. Selecția este mai severă pentru perioada veche și pentru perioada clasică, dar ceva mai permisivă, mai laxă, pentru perioada contemporană. E, oarecum, firesc, să fie așa. Nu am remarcat absențe flagrante din posibilul tablou al scriitorilor clasici și
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
sursă bibliografică în sine, ce ar putea fi ulterior redistribuită în funcție de scriitorii comentați și de epocile analizate. Avem încă o dată ocazia să constatăm cât de repede se învechesc bibliografiile care au în vedere istoria receptării adusă la zi. Dintr-o notă preliminară aflăm că Bibliografia esențială... și-a oprit înregistrările, în cele mai multe dintre cazuri, în anul 2000, dar uneori, pentru scriitorii contemporani, a mers până în 2003. Datorită confuziei editoriale de după 1989, cele mai multe carențe ale bibliografiei provin din acest segment temporal 1990-2003
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
aspru ca "simplu notes prozaic" încă o dată, la p. 257). Logica inutilității unei astfel de experiențe a scrisului non-fictiv merge mai departe: "Înseamnă zilnic pe hârtie cine nu poate transforma experiența în ficțiune artistică. Dacă jurnalul e un caiet cu note, el devine inutil după ce notele au fost folosite; dacă este o culegere de observațiuni inutilizabile, asta dovedește sterilitatea" (p. 45). Demonstrația e ca și făcută. După Stendhal, Edmond de Goncourt compromite un alt model al genului, fiind preocupat excesiv de succesul
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
încă o dată, la p. 257). Logica inutilității unei astfel de experiențe a scrisului non-fictiv merge mai departe: "Înseamnă zilnic pe hârtie cine nu poate transforma experiența în ficțiune artistică. Dacă jurnalul e un caiet cu note, el devine inutil după ce notele au fost folosite; dacă este o culegere de observațiuni inutilizabile, asta dovedește sterilitatea" (p. 45). Demonstrația e ca și făcută. După Stendhal, Edmond de Goncourt compromite un alt model al genului, fiind preocupat excesiv de succesul propriu, într-un ton emfatic
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
cărora nu resimțiți confort sufletesc, o întrebare este inevitabilă. Care sunt scriitorii francezi ai secolului XX cu care vă aflați în rezonanță? M.T.:Fără îndoială unul dintre ei este Andrč Gide, iar altul J.P. Sartre. R:În cărțile dumneavoastră de note și exegeze vă referiți adesea la Romain Gary. M.T.:Îl admir mult. Eram printre membrii Academiei Goncourt care au votat pentru Émile Ajar în 1975. S-a produs atunci o mistificare ale cărei victime am fost noi, membrii Academiei. Ceea ce
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
pe Julien Gracq: Pentru mine, există o deosebire foarte importantă, dar naivă, simplistă, copilăroasă, funcționînd totuși foarte bine. Sînt scriitori care se inspiră din istorie și alții care se inspiră din geografie. Știți că lucrez mereu la o culegere de note de lectură "Zborul vampirului", referindu-mă la 50 de cărți ale marilor clasici pe care le analizez. Sînt pe cale de a încheia un al doilea volum de astfel de note intitulat "Les géographiques", ocupîndu-mă numai de scritorii ce se inspiră
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]