1,227 matches
-
justiția și varianta complet opusă, dar în care crede foarte multă lume, și anume că justiția lui BĂsescu este discriminatoare și că el n-a făcut decât să îi trimită în pușcărie pe oponenții lui politici, eu aș aduce două nuanțări. Una este că, după cum am povestit despre începutul tranziției, există în teoria instituționa‑ lismului istoric cotituri semnificative, cotituri critice. Și în timpul acestor cotituri critice, dacă lucrurile intră pe un anumit făgaș, acel făgaș este mult mai greu de con‑ trolat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
aliniamente ale exegezei filologice, și Șerban Cioculescu în foiletoanele sale. Aceste însemnări se adresează, în primul rând profesorilor de română, face recomandarea, cu țintă, stilisticianul, profesori "care ar trebui să reflecteze mereu la posibilitățile de îmbogățire și, mai ales, de nuanțare a interpretării textului poetic, totdeauna generos, fie el cât de îngust" ("Galbenele file"). Tot el atrage atenția asupra posibilităților de a cerceta cu folos "zariștea expresiei definitive" la Eminescu, cercetând variantele poemelor, existente în manuscrise. Astfel "putem să "refacem" întrucâtva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dependent, în pofida rațiunii, moralei etc. De aici, starea de zbucium și chin, sentimentele contradictorii, oscilând între bucurie și durere, între adorație și acuzare, între năzuința împlinirii și incertitudine. Variațiile pe aceeași temă, în tonalități mai grave sau mai șăgalnice, aduc nuanțări uneori subtile, de finețe, mai cu seamă când poetul privește înapoi „prin pâclele de toamnă”, într-o rememorare calmă, nostalgică. Cu idei elementare despre poezie, R. exprimă direct ce crede și ce simte, preocupat doar să-și facă discursul cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
ieșite din mâinile ei, că se lasă de literatură, sărutân du-i mâinile și pe față și pe dos), dând astfel o fizionomie cu totul alta tuturor rețetelor de bucătărie, cât de exotice, prin nu știu ce adaos propriu sau grad de nuanțare și de rafinare de valoare antropologică, ușor de recunoscut când constați, de pildă, că borșul moldovenesc e mai reușit decât prototipul său ucrai nean, ca și papricașul nostru decât cel unguresc cu rântaș, ca și șnițelul nostru decât cel vienez
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru a combate astfel de excese ale revizuirilor, susținând necesitatea unei continuități în materie de valorizare a literaturii și convinsă de inoportunitatea politizării abuzive a comentariului critic, echipa de la L. a adoptat la rându-i o tactică ofensivă, sacrificând uneori nuanțarea în favoarea clarității mesajului. Într-un articol intitulat Revizuirea revizorilor, Răzvan Voncu opinează tranșant: „Ca atare, cu toate sforțările (penibile, dacă ne gândim că Gheorghe Grigurcu a scris peste treizeci de articole împotriva lui Nichita Stănescu!) ale demolatorilor, ierarhia literară acreditată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
către deformare, rebeliunea continuă, melancolia, egocentrismul, dandismul (cu vocația lui Nego, nostalgică, pentru acea evocată haute couture), erotismul invertit (care, în cazul lui I. Negoițescu, ar putea fi lămurit pornind de la unele sugestii freudiene din analiza făcută lui Leonardo, cu nuanțările aduse de Jung și Proust), subiectivismul, plăcerea de a se travesti (prezentă, între altele, și în dorința lui I. Negoițescu de a fi pictat ca artist renascentist). Autorul Engramelor n-a fost toată viața doar un „copil“, ci, mai mult
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
modificări imediate, dar ele presupun că efectele, reușite sau nu, se vor vedea mai târziu. O ezitantă și foarte treptată revenire la o cultură politică firească dă speranțe, chiar dacă nu satisfacția succesului. Însă, din nou, orice constatare trebuie nuanțată, iar nuanțarea acestor realizări alunecă imediat spre subiectul următoarei întrebări, eșecurile ultimelor două decenii. 6. Care sunt eșecurile cele mai notabile înregistrate în ultimele două decenii? Principalele eșecuri pot fi identificate examinând felurite categorii de probe: statistici, stilul funcționării sistemului administrativ și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
fel de exaltare necontrolată a judecății (de fapt, una din formele de lene a minții), pe care aș numi-o „sindromul Jules Verne” și căreia i se datorează atât succesul literaturii de science-fiction (parazitară, aliterară, după opinia mea, firește cu nuanțările de rigoare), cât și unanima admirație cu gura căscată pentru zborurile cosmice. Nu tăgăduiesc, vai de mine, dreptul la admirație al acestor extraordinare performanțe. Dar atrag atențiunea că nu sunt decât performanțe, adică în fond niște lucruri banale. Lumea se
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cea a distingerii esențialului de inesențial. Trebuie să știi să alegi și să decizi ce e esențial, și deci nu poate sub nici un motiv face obiectul unui compromis, și ce ține de inesențial, și deci poate tolera o marjă de nuanțare (ca să mă exprim eufemistic). Strategia compromisului e foarte delicată și cere o mână fermă, cu reflexe foarte sigure, fiindcă limita admisibilă nu e nici netă, nici etanșă. Cineva poate crede că nu a făcut pasul neîngăduit, ireparabil, se poate amăgi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
care se armonizează cu tonalitatea baladei, momentul morții haiducului fiind transferat pe tărâm de legendă. Prieten credincios, calul îi va împlini ultima dorință, purtându-i trupul „Colo-n zarea celor culmi / La gropana cu cinci ulmi”. Procedeele stilistice conferă baladei nuanțare, muzicalitate și putere de sugestie. Fraza amplă, bogată în imagini poetice, cuprinde un număr mare de versuri, intensificând suflul epic. Subtila împletire a realității cu fantezia se realizează prin hiperbole descriptive și narative. Repetarea vocativului „Maneo, Maneo, fiară rea” dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
excedentul brut de exploatare) sunt alocate sau nu în mod echilibrat pentru menținerea capacităților de producție existente, respectiv pentru remunerarea proprietarilor și creditorilor se poate observa din analiza următoarelor solduri intermediare de gestiune. În literatura română de specialitate există o nuanțare diferită în legătură cu modalitatea de calcul a acestui indicator. Astfel în anumite lucrări de specialitate, excedentul brut de exploatare este înțeles ca rezultat după eliminarea influenței factorului uman (personal) și a statului (făcând abstracție de impozitul pe profit)<footnote Vintilă, Georgeta
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
situații și nu puține, în care trăsăturile enunțate mai sus sunt încălcate cu o brutalitate alarmantă. Această situație ce are la bază atât elemente de ordin obiectiv cât și subiectiv este totuși specifică economiei capitaliste de piață, unde apar multe nuanțări ce nu se regăsesc în celelalte epoci ale dezvoltării umane (feudalism, evul mediu sau în cadrul economiei planificate de comandă). Referindu-ne la aceasta din urmă, facem precizarea că datorită proprietății majoritare de stat asupra resurselor și producției , aria de răspândire
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
prozatorilor români (1941), la origine curs universitar și care deschide seria studiilor sale de stilistică. Aici scriitorii sunt grupați pe criteriul afinităților de stil, iar analizele de text, de mare finețe, anunțând în unele privințe instrumentația de azi, impun prin nuanțarea și particularizarea observațiilor. I se adaugă capitolul Junimea, consacrat grupării, scriitorilor de aici, „marilor creatori” Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă și Ioan Slavici, ambianței epocii, capitol încorporat în Istoria literaturii române moderne (1944), scrisă în colaborare cu Șerban Cioculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
o recuperare a unei fațete a operei contemporane cu scriitorul. Într-o altă carte însă, În Țara Miticilor. De șapte ori Caragiale, autoarea lansa întrebarea care a preocupat câteva generații de istorici literari la care ne alăturăm. Merită revăzute însă nuanțările scriitoarei care deplasează întrebarea către un alt orizont interpretativ. „Cum arată Caragiale, contemporanul nos- tru ? De fapt, întrebarea ar trebui să fie alta. Cum reușește el să fie, în orice epocă din istorie, contemporanul nostru, în belle époque și în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fac parte din stilistica caricaturalului. La aceste deformări apela și Caragiale când îl invoca pe Jiquidi unul dintre cei mai reputați caricaturiști în epocă. Comicul însă este un gen mult mai complicat, comicul pe care-l invocă Alexandru Dragomir solicită nuanțări și scoaterea sa de sub incidența unor categorii formale și taxonomii mult prea generale precum comicul de situație, de caracter, de limbaj etc. Comicul lui Caragiale invocă deriziunea ca formă a unui scepticism ludic și a unei lucidități camuflate, mai ales
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Spadă și corolă (1977). Poezia lui se caracterizează prin tonul reflexiv, prin viziunea echilibrată de tip clasic și prin expresia clară, simplă. Linia melodică și curgerea gravă a rostirii nu sunt tulburate de stridențe, inflexiunile elegiace se mențin cu discrete nuanțări în mai toate versurile, nutrite de nostalgia ținutului natal. După 1960 poetul atrage atenția mai cu seamă ca un bun tehnician al versului. În 1987 publică un volum memorialistic, Aproape de ei, unde evocă importante figuri ale culturii cu care i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
mereu altfel, contextul în care se nasc, se dezvoltă, își proiectează visurile este mereu altul, lumea în care trăiesc este în schimbare, își redimensionează din valori, din dominante... Lucrarea de față se constituie într-o încercare de deschidere, poate de nuanțare a perspectivei viitorilor/actualilor educatori, prin ilustrarea unora dintre reperele teoretice și aplicative care definesc/individualizează activitățile de educare a limbajului în etapa preșcolarității. Capitolul 1 Perspective asupra comunicării 1.1. Comunicare limbaj limbă: repere teoretice Realitatea existențială, relațională, comunicativă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
unora dintre reperele teoretice și aplicative care definesc/individualizează activitățile de educare a limbajului în etapa preșcolarității. Capitolul 1 Perspective asupra comunicării 1.1. Comunicare limbaj limbă: repere teoretice Realitatea existențială, relațională, comunicativă a planului uman implică o serie de nuanțări care unicizează fiecare aspect al acesteia, raportul comunicare limbaj limbă fiind, din această perspectivă, unul cu rol de direcționare a interpretărilor posibile asupra acestei realități. Într-un demers dinspre general către particular, dinspre caracteristicile planului uman către individualitățile acestuia, comunicarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
relației vizate (de aici, alte trei posibile direcții de analiză a raporturilor gândire comunicare, gândire limbaj, gândire limbă, ultimului acordându-i-se spații generoase în literatura de specialitate 2). Comunicarea ca realitate supraordonată celorlalte două vizate supra (limbaj, limbă) presupune nuanțări, redimensionări ale perspectivelor teoretice tocmai prin raportare la dimensiunea considerată (mai) relevantă într-un anumit context comunicativ, dintr-un anumit punct de vedere (al locutorului, al interlocutorului, al altor subiecți implicați în situația de comunicare respectivă, al informațiilor transmise/solicitate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
situează subiectivitatea interlocutorului, concretizată în însăși atitudinea pe care acesta o manifestă față de mesajul care i-a fost transmis într-o anumită situație de comunicare. În general, interlocutorul se caracterizează printr-o serie de valențe specifice care impun, implicit, permanente nuanțări, redimensionări ale demersului comunicativ, în măsura în care se vizează optimizarea acestuia. Într-o primă accepție a sintagmei, includem în sfera subiectivității interlocutorului (ca și în cea a locutorului), elementele care-l individualizează (chiar dacă este vorba de un ,,public" interlocutor) aspecte ale personalității
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
comportamentul de emițător, respectiv de receptor de mesaje, după cum înseamnă și ,,a acționa asupra celuilalt"19, realități identificabile, recognoscibile în plan didactic, unde educatori și educați comunică, se comunică, interacționează 20, se formează în sensul permanentei și necesarei adaptări, redimensionări, nuanțări a demersului instructiv-educativ. Comunicarea-interacțiune înseamnă, astfel, pe de o parte, o rețea de acțiuni dirijate unele către altele, intersectându-se, corelându-se în atingerea unui scop comun și, pe de altă parte, adaptarea ca necesitate în realizarea optimizării actului comunicativ. (e
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
scheme comunicative, construirea altora etc. principiu cu atât mai important în cazul comunicării din spațiul educațional, care vizează prin însuși actul comunicativ formarea, dezvoltarea, fixarea de comportamente specifice de emițător, respectiv de receptor. Pe de altă parte, este inerentă necesitatea nuanțării a ceea ce reprezintă ,,tipic" într-o anumită situație de comunicare, dar ,,atipic" în alta, prin raportare tocmai la raportul normă abatere de la normă, atât din punctul de vedere al conținutului mesajului, cât și din perspectiva formei. Din perspectiva conținutului, se
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
actului comunicativ, ca ,,schemă" socială reflectată în planul individual, al vorbirii, ca mijloc de realizare a contextuali-zării lingvistice, ca formă de reflectare a contextului idiomatic etc. (aspecte care vor fi avute în vedere, de altfel, în capitolele ulterioare). 1.2. Nuanțări teoretico-aplicative în planul comunicării didactice Relaționând aspectele teoretice prezentate supra pentru comunicarea interumană, în general, cu valențele particulare ale contextului didactic, se remarcă o serie de elemente caracteristice acestui nivel: ca relație, valori subiective/intersubiective, contextuale, normate, ca interacțiune, ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
ritmului, pauzei, în concordanță cu mesajul transmis Să utilizeze calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în transmiterea unor idei, sentimente Să realizeze mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanțarea vocii, intonația, cu sprijinul educatorului și folosind indicațiile sugerate de text Educarea comunicării scrise Obiectiv cadru Obiectiv de referință Exemple de comportamente Dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris Să recunoască existenta scrisului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
etapelor parcurse și a sistematizării informațiilor acumulate, descoperite/fixate. ( Având caracter real sau simulat, activitatea reflectând actualizarea experienței dirijate se constituie și într-o modalitate de activizare a vocabularului copiilor preșcolari, în acord cu tema avută în vedere, precum și de nuanțare, îmbogățirea a nivelului lexical/semantic al comunicării, în condițiile în care ,,experiența", în general, presupune și transmitere/exteriorizare de gânduri, sentimente. De asemenea, experiența dirijată se constituie și în pretext al plasării copiilor de vârstă preșcolară în situații reale sau
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]