2,081 matches
-
numai pentru zona în care hunii acționează ca mercenari sau foederati. După anii 420-425, este plauzibilă (posibilă) dominația hunilor prin interpuși, goți, alani și gepizi, prezenți la est de Munții Apuseni, în Transilvania. Realitățile istorice ne impun o tratare mai nuanțată a naturii puterii hunice. Astfel, stăpânirea hunilor dobândește forme mai organizate sub conducerea lui Rua, dar mai ales sub cea a nepoților și urmașilor săi, Bleda și Attila. Cei doi ajung la putere în 434, după moartea lui Rua, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iar teoria imigraționistă va fi asociată cu numele său. În România, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu nașterea noii școli istorice, dezbaterea angajată se desfășoară într-o atmosferă mai curând academică, de unde și punctele de vedere nuanțate, formulate de filologi și istorici români. Aceste poziții merg de la apărarea tezei continuității (B.P. Hasdeu, A.D. Xenopol) la susținerea unei versiuni a teoriei imigraționiste (Al. Philippide, Ovid Densușianu). Menționăm aici lucrările lui B. P. Hasdeu, Istoria critică a românilor, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lucrarea Practici de management strategic, apărută în 2006 la Editura Polirom. De la prezentarea în 1977 a unei teorii a managementului strategic, structurată într-un stil american pe direcțiile cele mai clare și necontroversate ale momentului, am trecut la abordări mai nuanțate, marcate de stilul raționalist francez, dar și de practica firmelor din România de după 1990, și de experiența la catedră în transferul cunoștințelor de management. De la exemple în patru-cinci rânduri ce făceau referire la firme cunoscute, în special din categoria companiilor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
că mari invenții au fost create de firme minuscule. În fapt, multe dintre ideile noi au generat firme, care, apoi, s-au dezvoltat rapid, ajungând în 10-20 de ani la o valoare de peste zece miliarde de dolari. O analiză mai nuanțată arată că inovația trebuie susținută organizațional la nivelul producției și vânzărilor. Odată creat un produs, organizația ar trebui să fie capabilă să susțină producția în eventualitatea unei explozii a cererii, apoi ar trebui asigurată distribuția și serviciile aferente. Există numeroase
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
produsul este realizat „la comandă”. Dacă cele două strategii nu sunt reciproc exclusive, atunci se pune problema unei strategii de diferențiere cu costurile ținute sub control, iar aplicarea cadrului VRIO necesită o adaptare la această dublă condiționare. O tratare mai nuanțată a problemei rarității și inimitabilității este sugerată de situația în care există trei atribute pentru resursele folosite: valoare, raritate și inimitabilitate, ceea ce ar conferi un avantaj „temporar”. Interesează nu numai configurația atributelor la un moment dat, dar și dinamica acestora
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
argint (1983), Barca pe valuri (1987) și Urma de foc (1999). În 2000 îi apare antologia Acum biografia de-atunci. Înscrisă de majoritatea criticilor în generația anilor ’80, C. practică o poezie confesiv-cerebrală fără căutări formale, comunicată simplu, autentic și nuanțat. Întoarsă obsesiv spre propriul lăuntru, reproiectează cu o luciditate aproape dureroasă momente și trăiri ale devenirii intelectuale și poetice. Desprinderea de paradisul oblăduitor al copilăriei și plonjarea în complexele maturității se operează fără spaime metafizice, evoluția fiind considerată retrospectiv cu
COMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286340_a_287669]
-
trece prin cărțile lui C. cu fabulosul determinărilor profunde ale gândirii sale, de la simple intuiții, până la realitatea și ficțiunea încorporate în portretul desfășurat pe câteva pagini, menite să încheie și această carte plină de enigme, de speculație pură, de reconstituiri nuanțate și de inovații narative surprinzătoare. De cu totul altă factură este România. Societate cu răspundere limitată (1995), conținând convorbiri cu optsprezece personalități științifice, politice, literare. Un roman, Hearst II (2001), prezintă viața experimentată în trei orașe, New York, Paris, Caransebeș, cu
COMOROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
La umbra, Noaptea când caii sunt câteva dintre poeziile ce „citează” titlul volumului, caii sălbatici reprezentând forța primordială, nealterată de deformările socialului, puternică și ocrotitoare. Romanul Vacanța cu lebăda (1985) se reține prin personajul principal, o adolescentă. Sondarea sufletească bine nuanțată, autenticitatea redării unei vârste aflate la cumpăna dintre visare și ștrengărie, alternarea faptelor narate și a timpului povestirii cu plăsmuiri din imaginația fetei, plină de poveștile copilăriei, cât și comentariile naratorului întrețesând textul narativ sunt interesante sub raportul tehnicii romanești
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
participant direct, implicat, care însă cedează prim-planul altor personaje: cunoscuți, comandanți, colegi de școală militară sau simpli soldați. Detașată și sinceră, neevitând scenele atroce și trăirile mai greu avuabile, narațiunea impune impresia de autenticitate. La aceasta mai contribuie descrierea nuanțată, alternând precizia militarului cu sensibilitatea față de natură a unui poet, precum și priceperea în portretizare, inclusiv prin limbaj, mai ales în cazul combatanților veniți de la țară. Remarcabile sunt, astfel, portretul lui „nenea” Iancu Ghermănescu și al „eroului” - un căpitan fanfaron, laș
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
ale secolului al XIX-lea. Întors la București, scoate două volume de poeme în proză, Mentalia (1908) și Cântări pentru inimă (1910), care au suscitat reacții contradictorii din partea criticii. În pofida unor imperfecțiuni de limbaj, acestea cuprind totuși cugetări sensibile și nuanțate. De asemenea, începe publicarea unui dicționar biografic, Figuri contimporane din România (I-III, 1909-1914), ce se anunța deosebit de interesant ca optică și modern din punct de vedere grafic. C. se arată un comentator lucid și plin de vervă al actualității
CORNEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286424_a_287753]
-
școală, drumul arhetipal, relația cu Roma alma mater) un mijloc de emancipare și renaștere națională. Ca mai toți cărturarii clerici din generația de preiluminiști ai Blajului, îmbrățișa aspectele de interes apologetic, doctrinar, cu un amestec de fervoare și radicalism, optică nuanțată mai târziu de corifeii Școlii Ardelene (preocupați, în următoarele decenii, a netezi asperitățile și a marca atașamentul ambelor Biserici față cu „legea” și tradiția comună, în matca spiritualității bizantine). Retorica, în rest, e cea uzuală, descripția și evocarea mai păstrând
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
aici în numărul 193/1961) - într-o incursiune în operă, un pretext de investigare a evoluției spiritului cioranian în spațiul cultural francez: „Emil Cioran a fost pătruns de subtilitatea limbii literare, dar nu și de spiritul francez, de acel scepticism nuanțat, de acea virtuozitate de a răstălmăci ideile, multiplicând cu voluptate aforismele incertitudinii. [...] O întrebare: Este posibil ca cineva să-și însușească un spirit care nu intră în dimensiunile lui spirituale?” Dezbaterea punct cu punct a ideilor controversatei „scrisori” implică și
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
de fapte, lipsa de discernământ și de perspectivă asupra întregului), de unde aspectul de mozaic al secvențelor epice. Volumul de proză scurtă Divorțul Marianei și alte schițe (1941) nu diferă ca factură de romane, consemnând același lirism al unor analize psihologice nuanțate, în care vocea naratorului este acoperită de senzațiile și stările personajelor. SCRIERI: Jocuri de apă, pref. G. Topîrceanu, București, 1938; Divorțul Marianei și alte schițe, București, 1941; Fascinație, București, 1943; Vijelie, București, 1947; ed. pref. Mariana Vartic, București, 1985. Repere
COTOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
poposește acasă la Nicolae Labiș sau la Ciprian Porumbescu, face istoria plutăritului, prezintă „cronicile” și casa-muzeu a lui Toader Hrib de la Arbore, descrie ținutul Ostrei, codrii Rădăuților, Cetatea Sucevei, reproduce discuții, conturează portrete. În proza lui B. se regăsesc pitorescul nuanțat și lirismul contemplativ-sentimental al poetului. Bucovina care ne doare (I-II, 1996-2002) este un dosar de documente și impresii referitoare la ce au fost și sunt acum zonele Bucovina de Nord și Ținutul Herței. Ceea ce au trăit și trăiesc azi
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
în discuție vizează o gamă largă de dramaturgi, români și străini (Lucian Blaga, Camil Petrescu, Claudia Millian, Mihail Sorbul, C. Goldoni, H. Ibsen, A. Strindberg, P. Claudel, L. Pirandello ș.a.), cărora cronicarul le dedică, de cele mai multe ori, comentarii substanțiale și nuanțate. Adevărate exegeze, aceastea dezvăluie un abil mânuitor al condeiului, cu o solidă cultură și gust rafinat, deschis noului. Observațiile criticului au în vedere, de regulă, calitățile literare ale operei dramatice (originalitatea, suflul ei de viață, construcția personajelor, ritmul acțiunii) și
BOBES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285771_a_287100]
-
1864). În privința polemicii cu „pozitivismul ateu“, această scriere, după părerea lui Rozanov, este „prima piatră unghiulară din activitatea literară a lui Dostoievski și ideile expuse aici formează întîia linie fundamentală a concepției despre lume a autorului“3. Aceeași părere, dar nuanțată altfel, o are și Lev Șestov, care susține că întreaga operă dostoievskiană se împarte în două etape: înainte și după Însemnările din subterană; în momentul scrierii Însemnărilor, spune Șestov, „în sufletul lui Dostoievski a avut loc una dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
tempo. Simțire și cugetare, afect și reflexiune ca espresiunea vieței psihice a individului formează se-nțelege momentele principale în cari se dezvoltă înainte-ne fiecare caracter dramatic, dar nemărginitei varietăți a acestor două momente principale nu corespunde decât un tempo nuanțat tot cu-atîta varietate. Privită din partea asta fiecare figură dramatică nu e decât o efuziune lirică care s-a individualizat. Însă în reprezentarea dramatică poate să se-amestece și momentul epic, care se arată în elementul narațiunei. Se-nțelege că acest
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bărbătești circumspecte și dirigeate asupra intereselor lumești, și, după ce va fi găsit caracteristicul ton fundamental al acestor categorii, actorul va trece la variile gradațiuni a acestor categorii înșile, spre a copia în marginele conturelor determinate coloratura lor diferită prin coloritul nuanțat al tonului fundamental. Căci categoriile generale seamănă desemnului, care e însă susceptibil, de o varietate nemărginită a coloritului. S-ar putea aplica la psihologia popoarălor! Tonul fundamental dă în genere personalității întregi coloarea cea determinată a sufletului ei și de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de arheologi, antropologi, istorici, lingviști, paleoetnologi etc. De asemenea, mi se pare profitabilă abordarea mitologiei române în context universal, dar nu cu uneltele comparativismului mecanic - boala copilăriei etnologiei -, ci prin raportarea orientativă la alte mitologii și prin folosirea prudentă și nuanțată a structurilor și scenariilor mitice (să le numesc) „invariante”. Un rezervor practic nesecat de informații privind mitologia română îl constituie manifestările și textele folclorice, chiar dacă acestea au fost culese abia de la jumătatea secolului al XIX-lea. Relația dintre mitologia populară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este vârsta sensibilității metafizice prin excelență” (1), observa Lucian Blaga, încercând să definească și să motiveze o anume viziune mitică asupra lumii și o anume intuiție a modelelor arhetipale, proprii psihologiei infantile. Antropologi, etnologi și psihologi au remarcat - tranșant sau nuanțat - faptul că, în unele privințe, copilăria omului repetă copilăria omenirii, cu alte cuvinte că psihologia copilului și cea a primitivului au destule puncte comune. Antropologul E.B. Taylor susținea că gândirea mitică este produsul „spiritului uman în stadiu infantil” (Primitive Culture
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
accepțiune. Polisemantismul termenilor Cultură și, respectiv, Natură - situație care ridică la pătrat numărul de relații posibile între diversele lor sensuri - obligă la o prealabilă și atentă definire a conceptelor cu care se operează și, mai ales, la o prudentă și nuanțată generalizare a concluziilor. Diferiți antropologi și filosofi ai culturii - printre care trebuie amintiți Leo Frobenius (Paideuma, 1920), Oswald Spengler (Untergang des Abendlandes, 1923), Lucian Blaga (Trilogia culturii, 1944) - au încercat să definească relația de interdependență dintre cultura unei colectivități etnice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sensul unei astfel de abordări, polaritatea Natură-Cultură se înrudește cu polaritatea fundamen- tală Haos-Cosmos. Privit astfel, satul pare a fi o insulă cosmizată într-un noian de ape haotice, un teritoriu smuls naturii sălbatice și supus normelor socio-cultural-economice. Privit mai nuanțat, satul apare ca fiind un spațiu superior cosmizat față de cel natural din jurul său, care - nebeneficiind de acțiunea demiurgică a omului - rămâne un spațiu inferior cosmizat și, ca atare, mai haotic. De aceea, spre deosebire de sat, spațiul din afara hotarelor lui este, pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că Thackeray era mai puțin sensibil la implicațiile schimbărilor de timpuri narative decît Dickens. Pe de altă parte, percepția lui Thackeray asupra efectelor care trebuia să fie obținute prin opoziția persoana întîi/persoana a treia pare să fi fost mai nuanțată decît aceea a lui Dickens. Și aceasta ar merita o examinare atentă. Semnificația fundamentală a celor două categorii narative "timp" și "persoană" -, asupra cărora Hamburger și Weinrich au atras atenția în mod apăsat ar trebui inclusă într-un asemenea studiu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și să contureze întreaga agendă socială. "Satul global" al lui McLuhan sau "societatea ubicuă" a lui Jean Cazeneuve sînt expresii ce încearcă să cuprindă o serie de caracteristici ale lumii în care trăim. Daniel Bougnoux 7 întreprinde o analiză mai nuanțată a raporturilor ce se pot institui între conceptele de informație și de comunicare prin opunerea lor reciprocă, descriind un "antagonism complementar" al acestora. A transmite presupune, în contraponderea celor descrise mai sus, un centru axiologic dominant, acest fenomen ocupîndu-se în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de simț” adecvate dar care necesită lipsa “umbririi” de către organele de simț fizice. Sensibilitatea dobândită acum pentru “obiectele” lumii transcendente îngăduie omului să perceapă și spiritele prietenilor, rudelor etc., moarte înaintea lui (această ultimă aserțiune trebuie însă, după părerea noastră, nuanțată, așa cum de altfel o vom face mai jos, în această categorie intrând atât entități transcendente adevărate, cât și produse ale conștiinței subiectului. “Uneori, când muribundului îi vine în gând o anumită existență în clipa sfârșitului când părăsește corpul, spre a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]