132,685 matches
-
pe aceeași străduță unde seară de seară era o revărsare nebună de cîntece, de poeme și de dans, la numărul 12, locuia Lenin. Radek, Lenin și Zinoviev puteau să se plimbe fără restricții. L-am văzut pe Lenin de cîteva ori la bibliotecă și l-am auzit o dată vorbind la un miting, la Berna. Vorbea bine nemțește.» 7) Georges Hugnet, care nu a fost un martor direct, dar a cercetat serios chestiunea, se arată prudent: «Cabaretul era la numărul 1, pe
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
trupei sărbătoreau apariția primului număr al Cabaretului Voltaire. Placheta, destul de sobră, are vreo treizeci de pagini și poartă amprenta lui Hugo Ball. Ansamblul, alcătuit fără pretenții, e serios, ca o «culegere literară și artistică». Cuvîntul Dada apare aici pentru prima oară, fără vreo precizare. De altfel, nu găsim nici un text teoretic care să lămurească obiectivele mișcării ce se pregătește. Revista se voia ultimul strigăt în materie de avangardă.18) Conținea, în principal, poemele citite la Cabaret, printre care și Amiralul caută
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
a ne transforma cu toții în arbitri, lăsându-i pe alții să joace fotbal. Perseverența nordicilor e un loc comun și mă mir că nimeni nu s-a obosit să le explice jucătorilor noștri că, într-un stil verificat de multe ori de istorie, aceștia au triumfat prin insistență atunci când adversarii lor începeau să se culce pe lauri. Ca simplu microbist, cred că victoria ne-a scăpat din cauza fricii subite care l-a cuprins pe Iordănescu. În loc să-și încurajeze echipa să lupte
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
într-o țară care era complet nebună și anormală. Chiar dacă nu puteau fi ostili pe față regimului feroce, - o opoziție echivala cu o sinucidere - ei au produs o literatură asemănătoare cu aceea din țările libere. Am afirmat de mai multe ori că pentru noi, scriitorii care am trăit în fostul imperiu comunist, sentimentul dominant a fost cel al detenției într-o închisoare imensă. Prin scrierile noastre am pregătit puțină hrană spirituală tovarășilor noștri de suferință. O hrană care uneori, spre satisfacția
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
soi de rezistență ascunsă, pe toate fronturile. Din diverse motive, persistă refuzul de a spune întregul adevăr. Din nefericire, fără acest examen de conștiință, fără acest exorcism, nu putem merge înainte. E nevoie de curaj. Am propus de mai multe ori, în țara mea, să se dea totul pe față, tot ce s-a întîmplat în perioada dictaturii, ce s-a întîmplat cu cultura, ce se întîmpla în uniunile de scriitori din țările foste comuniste. Ele erau uneori, din cîte cred
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
spune: „Aha, iată un scriitor din Albania care vrea să explice misterul acestei trilogii prin codurile comportamentale din celelalte state balcanice!”. Din fericire, presa elenă a întîmpinat foarte favorabil acest studiu, care a fost reeditat de două sau de trei ori. RB: Care este titlul studiului? IK: “Eschil, marele învins”. RB: Se manifestă în spațiul balcanic o anumită pasiune de a povesti, remarcată și de occidentali atunci cînd stau de vorbă cu cei veniți din această margine a Europei. Adesea am
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
ridică mereu noi dificultăți în cale, îmi creează îndoieli. Iar problema mea este aceea de a nu-i dezamăgi pe cei care, de la început, au în mine o încredere pe care eu nu am împărtășit-o niciodată... Fiindcă de multe ori, cînd se vorbește despre calitățile tale...ele sînt, de fapt, niște defecte deghizate. RB: În romanul dumneavoastră „Întoarcerea caravelelor”, tradus și în română, personajele care ajung la țărm aparțin mai multor epoci. Lucrați, așadar, și cu o simultaneitate temporală, pe
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
conform noii Legi a statutului diplomaților. Dar sunt la fel de sigur că oamenii porcăiți de Iliescu au fost puși în acele funcții tocmai pentru că dețineau „calitățile” care-l scot azi din sărite pe omul de la Cotroceni. Am scris de mai multe ori - și nu sunt singurul - despre șperțăriile, inter-turnătoriile, incompetența, lenea și cinismul devenite endemice de la misiunile diplomatice ale României. Sursă de îmbogățire rapidă - nu prin salar, ci prin tot felul de „munci” colaterale -, de trafic de influență și, în unele cazuri
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
vorbește. În numărul din august al craiovenelor “Ramuri”, dl Daniel Cristea-Enache vine cu o replică vehementă și în bună parte întemeiată la un articol, tot din “Ramuri”, semnat de dl Alexandru George (numai întîmplarea face să ne ocupăm a doua oară de d-sa), în care autorul îi refuza lui Marin Preda cunoașterea satului românesc interbelic. l În Izvoare, publicație a Asociației scriitorilor israelieni de limbă română, numărul 33-34-35, 2003, dnei Mariana Juster îi este preluat din “Caietul cultural” dedicat memoriei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
pe care, din motive numai de el știute, l-a publicat abia în anul 2003. Liviu Antonesei, autorul postfeței are perfectă dreptate atunci cînd spune că Mortido este un roman care, pentru a fi înțeles, trebuie citit de mai multe ori, cu aplicarea unor grile diferite de lectură. La o primă lectură cititorului îi va lua cam o jumătate de carte pentru a înțelege regula jocului din punct de vedere narativ (evenimentele sînt privite și relatate de doi naratori, situați, simbolic
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
marilor romane din secolul al XIX-lea. Paginile închinate aici lui Balzac, Flaubert, Tolstoi, Dostoievski, marilor prozatori germani și austrieci sînt eseuri fundamentale, sintetice și luminoase. Toma Pavel dă aici frîu liber aptitudinii sale pentru formulele emblematice neașteptate, de multe ori cu tentă paradoxală, destinate însă a surprinde substanța intimă a unor opere romanești atît de comentate pînă acum și pe seama cărora s-au scris zeci de monografii. „...în textele sale percepem ironia și tristețea autorului care, refuzînd iluzia idealistă, apără
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
expresă a romanului de poezie, experimentele de toate tipurile (de la cel al lui Joyce la „noul roman” francez) i-au alterat acestei specii substanța. Regula nescrisă a romanului - inserarea eroului în lumea celorlalți - se află, în secolul XX, pentru prima oară pusă în discuție. Estetismului agnostic i se suprapune postura narcisistă a personajelor principale, pentru care „lumea celorlalți” nu mai există. Rezultatul: abolirea legăturilor interumane, apoteoza scriiturii, explorarea universurilor interioare insondabile și, mai ales, declararea realității drept entitate incomprehensibilă. Există, evident
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
-ez, singurele recomandate de DEX și DOOM: „eu... copiez la multe”; “e bine să copiezi... îți protejează neuronii”; „la noi... se copiază pe rupte”. De-a lungul schimbului de mesaje, variația formelor pare a fi neglijată sau tolerată; de două ori este totuși invocată norma, într-o acțiune de autoreglare lingvistică în care intervine și competiția dintre interlocutori. În Internet, în ciuda unei extreme proliferări a inovațiilor și a erorilor și a unei generale relaxări a normelor, apelurile la corectitudinea lingvistică nu
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
antropologie culturală), iar cartea coordonată de cei doi și publicată de editura Tritonic s-a născut tocmai din activitatea lor didactică: Istorie la firul ierbii e o culegere de mărturii orale realizate de studenții anului II de Jurnalism, de cele mai multe ori printre membrii propriei familii - bunici, străbunici, apoi vecini și prieteni de familie. Subiecții au între 70 și ceva și peste 100 de ani, sînt majoritar femei (poate pentru că media de vîrstă e mai ridicată în rîndul lor, poate pentru că intervievatorii
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
101 ani și a făcut amîndouă războaiele; înainte de 1989 scria la ziar articole pe care le semna “Generalul” și mergea prin școli să le povestească elevilor istoria văzută de aproape. Are uzul povestirii - a spus-o de atît de multe ori, că nu se mai știe cît e memorie genuină și cît discurs construit. Ion (Marin) Antonescu a făcut trei ani de război și alți trei de prizonierat “la ruși”; cînd s-a-ntors în satul lui din Giurgiu, avea cruce-n cimitir
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
marile personalități ale teatrului secolului XX, au șansa acum să recupereze destine, să cerceteze aplicat dimensiunile unor trasee artistice, tendințele, stilurile unor figuri cu emblemă în creația teatrală. Demersul pe un tărîm aproape neinvestigat la noi - scenografia - tratat de multe ori cu superficialitate de privitori și de comentatori, mi se pare că aduce un beneficiu acum, prin această apariție dirijată de Valeriu Moisescu, chiar dincolo de recuperarea complexității unei personalități formidabile ca aceea a lui Paul Bortnovschi. Mi se pare, totodată, și
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
recent exemplu de nefericită exersare a misiei moralizatoare într-o lume lipsită de prințipuri (și carele va zică zică, nu le are!) mi l-a furnizat Cornel Nistorescu. E inutil să repet ceea ce-am spus și scris de multe ori despre directorul „Evenimentului zilei”: că îl consider cel mai seducător reporter român al ultimei jumătăți de veac și unul dintre cei mai importanți publiciști de azi. Că îi citesc cu multă plăcere editorialele etc. etc. Cele mai bune articole ale
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
a instaurat tradiția deplângerii soartei scriitorului în cadrul societății lui inadecvate și deplângerea soartei proprii, a poporului și a țării de către scriitori nevolnici.” Am citit, pe gânduri am căzut, lovindu-mă destul de tare, într-un târziu m-am ridicat, pentru întâia oară fără să mă lamentez - cu toate că sunt de felul meu plângăcios - pentru colegii din paragraf nu garantez, nefiindu-mi apropiați. Cine este acel Don de Lillo iarăși nu știu și mă tem că nici n-am să aflu prea curând. Nu
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
sute de exemple de folosire a formulei de salut, majoritatea din mesaje informale, de pe forumuri de discuții din Internet: „te sun eu în 10 minute și-ți spun timpii de la boxe... hai pa...”; „mai vorbim noi. Hai pa ”. De cele mai multe ori, salutul apare singur, la încheierea mesajului, fără mărci particulare. Poate intra totuși în combinații: cu cuvinte străine („hai pa all”), cu explicații și justificări („hai pa, că io o tai!!!”; „hai pa că am treabă, nu stau acum...” - și mai
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
interesați cu adevărat de aflarea adevărului despre trecut? Când prezentul lor e atât de cenușiu, de sordid și nevrozant, la ce bun să-și încarce memoria cu numele unor vechi torționari ai Securității? Poți să le spui de mii de ori acestor biete epave ale tranziției că starea lor jalnică de azi e strâns legată de crimele securiștilor de ieri, că nu vor pricepe. Ei înțeleg doar ceea ce văd la televizor, adică spectacolul deșănțării morale incredibile, al minciunii orgasmatice și al
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
Ion Iliescu și Emil Constantinescu sunt tot... Am prins eu un gol în tirada prietenului. - Nu, dragă. Ei sunt deocamdată delfini, care prind din zbor toate momelile aruncate de prințesa UE sau regentul NATO. Nu i-ai văzut de-atâtea ori? Nu ți-am făcut eu fișa lor psiho-politică? Că mă exasperezi, zău! Adevăratul rege, domnule, e altcineva, unul FMI, dacă ai auzit. |sta e și compozitor, iar pe melodiile sale, ai noștri demnitari încing niște repo-rapo-hipo-hopo combinate cu Căluș(-ul
Regi, regine și căldură... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13581_a_14906]
-
bucuria, cu mici sugestii venite din partea unuia mai vârstnic. Talent, elan, tandrețe, uneori imaginație nereprimată, farmec, mult farmec negru în amestecul, altfel mai greu de acceptat de firile disciplinate, dintre tentația de a șoca dur și expresive stările de atâtea ori bogate cu adevărat. Autocontrolul, trierea, buna alegere între util și inutil, în poemul de astăzi, mi se par cu neputință și chiar nefolositoare. Cred că veți evolua rapid, inteligența vă va supune curând, prin saturare de glorie facilă și prin
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
dead-line, copii acasă, bătrâni de întreținut, câine de scos la plimbare, să ai un temperament calm, oriental sau nordic, și o statură mai voinică, să fii absolut sigur că ai închis temeinic apa și gazele și ai dat de două ori cu cheia, să ai simțul umorului, al hazului de necaz și al absurdului, să ai la tine gumă de mestecat, cărți, reviste, integrame, un aparat radio portabil și baterii de schimb sau un walkman cu căști și mai multe casete
N-aveți un pașaport în plus? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13575_a_14900]
-
Cristian Teodorescu Săptămîna trecută, Romeo Beja s-a trezit făcînd niște declarații tari, în timp ce voia să-l viziteze pe Miron Cozma. Beja a amenințat cu niște mișcări minerești “inimaginabile”, dacă nu va fi eliberat Luceafărul Huilei. N-ar fi prima oară cîmd din gura lui ies asemenea promisiuni care se lovesc de Codul Penal. Acest ins se văicărea însă, după Stoenești, că era și el, acolo, un sindicalist amărît, luat de val. Cînd s-a văzut scăpat de cercetări, a stat
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
De fapt, atît în pictură, cît și în arhitectură el este fundamental un desenator. Iar desenul nu este aici neapărat o tehnică, ci o calitate a privirii și o formă de construcție mentală care pot fi superioare - și de multe ori sînt - uneia sau alteia dintre expresiile finale. În acest context, arhitectura și pictura devin mai convingătoare în ceea ce privește orizontul analitic, de grafician, al lui Marcel Iancu decît desenele înseși, pentru că ele doar mijlocesc exprimarea unui caracter fără a-i solicita vreun
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]