5,043 matches
-
ca și acest mare înaintaș al său, demersul nu-i reușește decât într-o mică măsură. Noua domnie de la București, apărată doar de o mână de oșteni conduși de vornicul Dumbravă, se încheie după numai patru zile, când o mică oaste strânsă de câțiva dregători munteni, lovesc capitala, înfrâng mica gardă și-l ucid pe proaspătul înscăunat, Vintilă-Vodă. Despre marele vornic Dumbravă se știe că a reușit să scape cu greu și să fugă în Transilvania, unde, câteva luni mai târziu
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
a reușit să scape cu greu și să fugă în Transilvania, unde, câteva luni mai târziu este prins, adus în Muntenia și executat. Urmează confruntări armate sângeroase la Brăila, Tighina, Cahul, Cetatea Albă, unde geniul militar al domnitorului face ca oștile sale să triumfe asupra trupelor otomane care asigurau protecția acestor orașe precum și a celor care le vin în ajutor. Simțind, sau fiind probabil informat, că Poarta urmează să trimită împotriva sa forțe importate, pe la jumătatea lui mai, se retrage și
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
ajutor. Simțind, sau fiind probabil informat, că Poarta urmează să trimită împotriva sa forțe importate, pe la jumătatea lui mai, se retrage și își consolidează poziția la Huși. Riposta otomană nu se lasă mult așteptată, și aceasta vine pe două direcții: oastea turcească, dinspre sud și cea tătărască, aflată oarecum în întârziere și care urma să vină de la est. Planul și riposta voievodului moldovean sunt bine ticluite și organizate, promițând sorți mari de izbândă. Numai că, așa cum s-a întâmplat aproape constant
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
viu la Constantinopole, iar oștenilor săi și aliaților cazaci să li se permită să se întoarcă liberi la vetrele lor. Înțelegerea însă n-a fost respectată și în aceeași zi este ucis mișelește, trupul îi e rupt în bucăți, iar oastea-i e măcelărită, la fel de mișelește, până la ultimul om, pe câmpul de lângă satul Roșcani. N-aș vrea să închei scurta evocare a figurii legendare a viteazului domnitor, înainte să mă refer pe scurt la josnica trădare, care avea să pecetluiască soarta
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
cavalerie pe care-l avea în subordine, de partea atacatorilor. Ioan-Vodă a domnit mai puțin de doi ani și jumătate, însă într-o atât de scurtă perioadă a reușit să dea fiori puternicului Imperiu Otoman. A fost un comandant de oști de excepție care a reușit să scrie o pagină importantă în manualele de artă militară ale vremii. „Acest domn este cel de pe urmă erou al Moldovei. Încă unul trebuia să mai răsară din sămânța românilor și anume în Muntenia [Mihai
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
poate doar vrun văduv sângur, rămas cu mai mulți copii pe cap. Eu sân’ făcută la Văleni și pe tata îl chema Vasile Dobru. Eram fată frumușâcă și până atunci nu mă pețisă nima. Băieții ăi buni fusăsără luați la oaste, iar prin sate mai erau doar cei pristos de contingent. Mie, de ăștia rămași la cășile lor, nu-mi era drag de niciunul. Dumitru al Măriții, așa o chema pe mumă-sa, care să țânea după mine, plecasă melitar și
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
o știu. Vorba care ne-a ținut în veacuri Sub al nostru tricolor, În căldura lui cu falduri Țara noastră-n viitor. Știu că se cutremură pădurea Știu că halebarde ne amenință, nu tac. Limba noastră se arată ca o oaste Să curețe al nostru veac. Să trăiască românismul Dăinuie al său popor ... Limba este Vrăjitorul Ce a ținut acest popor. Referință Bibliografică: Ziua Limbii Române / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1339, Anul IV, 31 august 2014. Drepturi
ZIUA LIMBII ROMÂNE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360097_a_361426]
-
o doamnă înțeleaptă, Ce-a adunat anii cu rost, În portul românesc și cu ținuta-i dreaptă, La fel de însemnată cum a fost. Peceți ea poartă cu mândrie, Salba cetăților din munți, Trecute vremuri ea învie, Pe Decebal cum trece cu oastea, îl asculți. Sanctuare, calendare, Soarele de andezit, Cicluri cosmice-nchinare, Zamolxis fiind preamărit. Gorganele și- a lor mistere, Uriașii ce aste locuri au călcat, Legendele din ancestral îi cheme Și locul fie lăudat. Cetăți, turnuri, bastioane, Sașii dârji, au construit, Când
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
condus de un competent parlament în care, cu tot circul politic specific se mai făcea treabă sub îndrumarea dezinteresată a Autorității Regale, a regelui însăși, Toți cei 4 regi ai României au dovedit înalte calități de conducător, chiar și de oști. Unii mai avea slăbiciuni lumești potrivit vorbei franțuzului: „caută femeia” În 1940 (începuse al doilea război mondial prin invadarea Poloniei de către Germania) a apărut un conflict sever între șeful guvernului generalul Antonescu și rege Carol II fiecare ținând parte câte
UN REGE FĂRĂ REGAT REPLICĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360118_a_361447]
-
zburdau pe străzile lungi, în goană nebună. Se vedea că acei oameni sunt cei mai de vază din cetate. Tânjea să ajungă și el, cândva, ca unii dintre ei. Se visa promovat în funcții mari, fie negustor, fie comandant de oști. Visa să ajungă cetățean de seamă al acestei mândre urbe, să fie slăvit de norodul de rând al țării. Celalalt frate, cel mic, Artemios, avea o cu totul altă fire. Pentru el, cetățile mărețe nu aveau mare însemnătate. Avea o
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
vârsta bărbăției, cei doi frați trebuiră să-și aleagă o cale în viață. Cel mare, Orestes, își luă rămas bun de la părinți, și plecă spre Milet, unde se înfățișă în fața mai marelui cetății, cerându-i acestuia să fie primit la oaste. Spre bucuria sa, această dorință a lui fu îndeplinită, fiind înrolat ca arcaș în garnizoana de pază a orașului. Era o slujbă onorantă, iar ținuta de ostaș îl încânta, și chiar plata era bună. Doar după numai doi ani în
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
trăsura prin cetate, le uită pe loc, din clipa când descoperi înfățișarea acestui tânăr răsărit deodată în cetate. Noua ei revelație începea să nu-i mai dea pace, iar gândul la tânărul chipeș, în ținuta aceea impecabilă de sutaș de oaste de garnizoană, o copleșea. La rândul său, Orestes, chiar de la prima descoperire a privirilor superbei, frumoase fiice a comandantului de oaste, rămase total transpus de frumusețea neasemuită a chipului ei mândru, când trecea prin cetate în trăsura cea scumpă, împodobită
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
începea să nu-i mai dea pace, iar gândul la tânărul chipeș, în ținuta aceea impecabilă de sutaș de oaste de garnizoană, o copleșea. La rândul său, Orestes, chiar de la prima descoperire a privirilor superbei, frumoase fiice a comandantului de oaste, rămase total transpus de frumusețea neasemuită a chipului ei mândru, când trecea prin cetate în trăsura cea scumpă, împodobită cu mătăsuri și aur. Părea o regină, un înger din cer coborât să încânte pământenii! Tot trecutul tânărului Orestes, toată experiența
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
îi răsăreau în minte. Oare ce se întâmplase cu încântătoarea sa Agnes? Răspunsul veni de la sine, cât de curând. În timp ce Orestes se plimba neliniștit pe aleile cetății, acolo pe unde se plimba nu demult cu trăsura fiicei de comandant de oști, ceea ce văzu el într-o zi cu ochii lui, nu-i veni a crede! Trecu pe lângă el o trăsură zglobie, elegantă, numai aur și bijuterii împodobind atât trăsura, cât și caii de la trăsură. Atunci o văzu pe Agnes cea mândră
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
Nu slobozește din țevi de pușcă sau guri de tun Măcar în glumă ghemotoace de cârpe sau ierburi uscate Fomoioage de ogrinji tăvălite-n pucioasa Și pulberi de praf de pușcă - cum se zice C-ar fi făcut corpul de oaste munteana Trimis de Cantacuzino-voievod s-ajute Pe turci la asediul Vienei ... Referință Bibliografica: Carnagiu la Gettysburg (ÎI) / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 257, Anul I, 14 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor
CARNAGIU LA GETTYSBURG (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359634_a_360963]
-
toți într-un nor care în curând va ploua cu morți. Cand sicriele au fost deschise, o ceață îngereasca se ridică la cer în frunte cu Ducesa de Albă. În acest timp, jos, pe un maidan plin de gunoaie, o oaste este pusă pe fugă în neorânduiala. La un moment dat, un soldat cu suflet de plumb se oprește. În jurul lui se opresc alți patru-cinci ; apoi o sută, o mie, zece mii și dintr-o dată oastea întreaga ingenunchiaza. Zece mii de soldați stau
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
un maidan plin de gunoaie, o oaste este pusă pe fugă în neorânduiala. La un moment dat, un soldat cu suflet de plumb se oprește. În jurul lui se opresc alți patru-cinci ; apoi o sută, o mie, zece mii și dintr-o dată oastea întreaga ingenunchiaza. Zece mii de soldați stau acum cu fața în genunchi și se se roaga la mama lor care i-a condamnat la moarte. Doar unul singur, unul din zece mii, își ia inima-n dinți, o sfâșie, se înăbușă, după
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
el și-a răspuns : Dar dacă există Dumnezeu cu adevarat, precis că-I femeie ! “ Apoi s-a luat după o femeie și nu s-a mai știut nimic de el. După coborârea generalului de pe zid și pierderea lui prin mulțime, oastea cea mare, ramsa fără stăpân, este iarăși pusă pe fugă în neorânduiala, dar de data asta se împrăștie mai tare că la început. Astfel că toți oamenii au început să alerge zi și noapte, în sus și-n jos, la stânga
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
s-ar fi opus frica de moarte în fața plutonului de execuție, alcătuit din propriii camarazi. *** Unul din sătenii noștri, povestesc cu oarece nehotărâre bătrânii satului, trecut binișor de vârsta cătăniei, a fost mobilizat și el prin '41. Cel chemat la oaste, Gheorghe Dinvale, odată ieșit pe poartă, avea mică nădejde să-și mai poată strânge în brațe cei trei prunci și nevasta. Prin stepele Răsăritului, unde nimeri cu unitatea sa în retragere, moartea învelea pământul cu o cergă necuprinsă de trupuri
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi. Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotărâți. Au plecat la referendum și s-au descotorisit de el. L-au aruncat în brațele poporului. Poporul s-a strâns că la oaste. O oaste fără conducător. Poporul a fost lăsat de izbeliște. Poporul a mers acolo unde a simțit că trebuie să meargă. După suferință și putință. Poporul și-a făcut datoria. Cine nu și-a făcut datoria față de popor? Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi. Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotărâți. Au plecat la referendum și s-au descotorisit de el. L-au aruncat în brațele poporului. Poporul s-a strâns că la oaste. O oaste fără conducător. Poporul a fost lăsat de izbeliște. Poporul a mers acolo unde a simțit că trebuie să meargă. După suferință și putință. Poporul și-a făcut datoria. Cine nu și-a făcut datoria față de popor? Citește mai mult E
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi.Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotarati.Au plecat la referendum și s-au descotorisit de el.L-au aruncat în brațele poporului. Poporul s-a strâns că la oaste.O oaste fără conducător. Poporul a fost lăsat de izbeliste.Poporul a mers acolo unde a simțit că trebuie să mearga.Dupa suferință și putință. Poporul și-a făcut datoria.Cine nu și-a făcut datoria față de popor?... VIII. UNU
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi.Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotarati.Au plecat la referendum și s-au descotorisit de el.L-au aruncat în brațele poporului. Poporul s-a strâns că la oaste.O oaste fără conducător. Poporul a fost lăsat de izbeliste.Poporul a mers acolo unde a simțit că trebuie să mearga.Dupa suferință și putință. Poporul și-a făcut datoria.Cine nu și-a făcut datoria față de popor?... VIII. UNU" PE FAȚĂ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
Dacă a fost vreun oștean de al lui Vodă? BĂTRÂNA: Sigur nu a fost vreunul dintre oștenii lui Vodă pentru că în viața mea de peste optzeci de ani am văzut mulți oșteni și de nu știu câte ori am fugit când au năvălit oștile și au făcut prădăciuni fără seamăn. RUTH: Ești sigură că nu a fost vreo nălucire care dispare odată cu primele raze de soare? BĂTRÂNA: Maică, și fratele meu a văzut ceva asemănător când se întorcea de la pescuit acum câțiva ani. Mai
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
Că vor veni și clipele știute, Pe care le-ascunsesem în poeme, Dar le citeai pe buzele tăcute, Care-ar fi vrut și gura să-ți sărute Și ochii mari, o vreme și-nc-o vreme. Deși capitulăm, învinși de iarnă, De oastea ei, condusă tot de gerul Ce va-ngheța și aeru-n povarnă, Numai pe noi nu poate, efemerul, Căci noi avem ceva ce îl întoarnă: Iubirea caldă, luminând tot cerul. EXOD Se face iarna demiurg și pune Aripi de ger pe
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]