1,297 matches
-
circumstanțele cumplite, vulnerabilitatea și disperarea crunt] care caracterizau situația lui Rocco. Mai mult decât atât, ambele p]rți au considerat o parte a trupului unui om ca fiind nimic mai mult decât un produs supus legilor pieței. S-ar putea obiectă c] libertarienii pot evita un asemenea contraexemplu, deoarece Vito i-a produs o v]ț]mare lui Rocco: i-a ț]iat degetul. Dar aceast] obiecție nu este conving]toare, deoarece un libertarian pare s] îi permită lui Rocco s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriilor acțiuni. Fermele și laboratoarele nu sunt locuri vizitate de mulți oameni. Simpatia pe care ei ar putea-o resimți în mod natural fâț] de o ființ] care sufer], dublat] de principii morale raționale i-ar determina pe cei mai multi s] obiecteze fâț] de existența acestor instituții. Deși nu putem resimți direct efectul fiec]rei acțiuni pe care o realiz]m, nu exist] nici un motiv pentru a nu încerca acest lucru. Dup] cum sugera teoreticiana feminist] Marți Kheel, „în societatea nostr] modern
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]reia putem caracteriza o fapt] moral] pe baza funcției adecvate a ființei umane, deoarece în m]sura în care înțelegem ideea de „funcție adecvat]”, consider]m c] această const] în a fi rezonabili și raționali). Prin urmare, am putea obiectă în cele din urm] c] acest tip de realist moral nu reușește s] ne ofere o alternativ] real] la concepția inițial] despre faptă moral]. Astfel, adev]rata întrebare care se pune este dac] realistul moral este forțat s] resping] ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viață civilă). Ca atare, ei sperau să Îndrepte această „anomalie” prin recunoașterea lor ca a patra națiune a Transilvaniei. La Începutul revoluției, când maghiarii vor pune problema unirii Transilvaniei cu Ungaria, românii - În opinia lui Kőváry - nu au nimic de obiectat, solicitând doar eliberarea din iobăgie și recunoașterea lor ca națiune politică. Acestea vor fi și revendicările formulate la prima lor adunare, din 30 aprilie 1848, de la Blaj, despre care Kőváry afirmă că ar fi reprezentat de fapt adunarea „intelectualilor națiunii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o agnozie a emoției de către Damasio (care vede în ariile fronto-orbitale unul din sediile-cheie ale emoției), spiralogia preferă termenul de etică, deoarece emoția, ca funcție a creierului emotiv, ocupă zone mult prea largi pentru a-i justifica denumirea. Se poate obiecta că și etica este o funcție larg reprezentată în creierul uman. Diferența dintre Gage I și Gage II, conchide Damasio, este cauzată de pierderea conștiinței etice a obligativității sociale. Ca victimă a agnoziei, Gage a devenit lipsit de respect, provocând
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
trupe sunt când meschine, când haotice, pe unghiuri de deplasare aberante, cu muribunzi care se tolă nesc mai bine, privind spre obiectivul camerei înainte să-și dea duhul. Întregul joc actoricesc este teatralizat la maximum, îngroșat până la ridicol. Se poate obiecta că acestea erau obiceiurile cinematografice ale momentului. Corect, Independența României este o colecție de clișee mediocre și submediocre ale modului în care se filma pe atunci. Suntem nu la câteva mii de kilometri, dar la ani-lumină distanță de ceea ce inova
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cinematografică) este mai eficient decât orice „șopârlă”. Mai există un moment în care sistemul își face simțită prezența, prin personajul Luiza, interpretat de Gina Patrichi. Ea refuză să se culce cu Nelu când părinții lui sunt în camera de alături, obiectând didactic-dojenitor : „Nu suntem ani male, Nelu...”. În schimb, când simte că îl va pierde pe mai tânărul Nelu, atras de tânăra Ani, recurge la „avertismente” veninoase gen „Tu ai viitorul în față, vrei să-ți strici dosarul cu fata asta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
oare textele sunt aranjate în ordine strict cronologică, dar acest ideal este foarte greu sau imposibil de atins. Aranjarea în ordine cronologică poate fi pur ipotetică sau poate dizolva gruparea artistică a poemelor dintr-o colecție. Cititorul de literatură va obiecta împotriva amestecării producțiilor mari cu cele banale, dacă publicăm alături de o odă de Keats o poezie glumeață inclusă într-o scrisoare. Vom ține să păstrăm aranjamentul artistic al poeziilor din Fleurs du mal (Florile răului) de Baudelaire sau al poeziilor
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
mai activ cu copiii. Ele se străduiau să inițieze o interacțiune de succes în același timp în care copiii păreau a trăi înalt. Mamele manifestau acest comportament complet independent față de nevoile pe care copiii le comunicau. Copiii erau confuzi, plângeau, obiectând, respingând sau rezistând la activitățile propuse de mamă. În ciuda eforturilor lor, mamele abuzive se pare că simt plăcere la nefericirea copiilor. Modelul interacțiunii era caracterizat de o întâlnire reciprocă negativă. Mamele abuzive și neglijente erau furioase, dure și refuzau să
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
este bun în cel mai înalt grad.” “At forte noluit Deus ita me decipi, dicitur enim summe bonus...”(Descartes) Așadar multiple elemente sugerează identificarea lui Suarez ca sursă directă a înșelătoriei divine din Meditația I-a. S-ar putea totuși obiecta că textul lui Suarez poate foarte bine să fie plasat alături de altele ca o sugestie literară, într-un plan îndepărtat în raport cu Meditațiile, și că ar fi exagerat să considerăm analogiile dintre cele două texte ca un ghid pentru interpretarea naturii
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
decât în aceea că este subiectul modurilor sale, trebuie să admitem că ea există într o trecere de la sine; este o inferență a unui mod al gîndirii la subiectul gînditor, este același Eu care gîndește și care există. Se poate obiecta însă că, dacă un lucru (res) este o substanță, nu vedem de ce Descartes nu a folosit cuvîntul “substanță” în Meditația a II a. În cuvîntul “lucru” se exprimă o oarecare suspiciune cu privire la prejudecăți, pentru că în acel moment al ordinii meditației
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Leibniz, pentru că această mașină nu este mașină în fiecare din părțile sale, pentru că este un ansamblu de membre, de organe și de încă multe alte lucruri. Ontologic vorbind aceasta nu este o ființă sau o substanță. La aceasta se poate obiecta că pentru Descartes corpul uman are o unitate care nu este echivalentă cu cea a unui ansamblu de părți și că a fost făcut de Dumnezeu pentru a fi unit cu un suflet, că există în el ceva prin care
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și inginer militar italian din tim‑ pul renașterii italiene. va voinței lui Michelangelo care considera necesare multe retușuri. Pe plafonul capelei Sixtine, claritatea, sobrietatea și firescul expresiei învie imagini profund omenești. Când pictura se apropia de sfârșit, papa i‑a obiectat artistului aspectul prea sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă; la care Michelangelo i‑a răspuns: aceia pe care eu i‑am pictat erau niște bieți oameni sărmani. Transpunerea în cuvinte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
intenționa să rezolve problemele de litigiu pe cale diplomatică. Aceste acțiuni diplomatice trebuiau date unui subaltern care să-și poată asuma în mod credibil responsabilitatea pentru ele în cazul în care ar fi eșuat, dar care, în același timp, să nu obiecteze în caz de reușită. Augustus era preocupat să organizeze viața publică în teritoriile supuse după modelul instituțiilor romane, în vreme ce îngăduia aliaților să mențină o guvernare conformă cu datinile lor. Nu mai socotea necesar să introducă vreo dispoziție suplimentară nici să
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
83. Pe de altă parte, convingerea că nu sunt nedrept față de realiștii radicali în surprinderea poziției lor mi-a fost întărită și de constatarea că, deși par să nu critice doar "moralismul" așa cum l-am definit eu, toți realiștii radicali obiectează (și) împotriva a ceea ce am numit eu "moralism", sub forma celor două teze ce pot fi identificate, într-adevăr, în lucrările filosofilor politici acuzați de obicei de acest "viciu": 1) teza că filosofia este o ramură a eticii; și 2
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acestuia"1. Ca atare, "în urma unei examinări mai atente a justificărilor realiste ale legitimității, se dovedește că toate se bazează, de fapt, pe una sau mai multe valori morale"2. În apărarea realismului, Robert Jubb și Enzo Rossi 3 au obiectat că acest argument al lui Erman și Möller este invalidat de faptul că are la bază două asumpții/premise eronate: 1) asumpția/premisa că libertatea și egalitatea sunt (exclusiv) valori morale; și 2) asumpția/premisa că nu există nicio distincție
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dacă distincția între politică și simpla dominație ar fi una falsă, speranțele moraliștilor în realizarea unor idealuri morale prin intermediul politicii ar deveni himerice 13. Chiar lăsând la o parte faptul că Jubb și Rossi operează o echivocație prin intermediul acestor observații (obiectând împotriva moralismului ca metodologie de argumentare în filosofia politică prin argumente împotriva moralismului ca teorie despre specificul și obiectivele politicii), nu pot să nu atrag atenția asupra faptului că ele sunt false. Afirmația că politica poate include și dominația (i.e.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în justificarea condițiilor legitimității politice. Incorectitudinea unei acțiuni binevoitoare sau corectitudinea unei acțiuni crude sunt de obicei justificate prin apel la valori morale. De ce nu ar trebui să stea lucrurile la fel și în cazul legitimității politice?"18 În sfârșit, obiectează pe această bază Erman și Möller, este fals că viziunea pentru care a argumentat Bernard Williams constituie un exemplu de concepție realistă a legitimității care nu are un fundament moral, așa cum au sugerat Jubb și Rossi. Chiar și dacă acceptăm
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
validitatea lor morală, ci numai despre "cât de bine pot ele rezolva problemele distinctive ale vieții politice (i.e., conflictele, dezacordul, puterea și autoritatea)"27. Într-o afirmație similară tezei pentru care au argumentat Eva Erman și Niklas Möller, Larmore a obiectat că filosofia politică nu poate preciza condițiile în care puterea coercitivă poate fi exercitată în mod legitim (iar un sistem politic nu își poate asigura percepția de legitimitate în fața cetățenilor) fără ajutorul unor "principii ale dreptății prezentate ca având validitate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
vedere, cu totul specială, de vreme ce teoriile moraliste nu sunt teorii ale politicii în sensul obișnuit al termenului (i.e., teorii despre activitatea de guvernare a unei societăți), și cu atât mai puțin teorii descriptive ale politicii, așa cum presupun aceste obiecții. Să obiectezi unei teorii normative sau/și unei teorii al cărei subiect nu este politica faptul că este descriptiv inadecvată în privința politicii sau că nu ține seama de adevărurile fundamentale despre politică înseamnă, din punctul meu de vedere, să te apropii periculos
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a amoniului NH. John Dalton a fost apologetul explicațiilor simple, teză reluată amplu de Einstein după un secol și jumătate. Parte din principiile teoriei atomice a lui Dalton supraviețuiesc până azi, în ciuda credinței eronate despre indivizibilitatea lor. S-ar putea obiecta că destructurarea atomică este o reacție nucleară și nu chimică, pentru a veni în sprijinul teoriei lui Dalton. Însă trebuie recunoscut că prezența izotopilor arată că același atom poate avea greutăți ușor diferite. Dar teoria sa atomică, rămâne paradigmatică pentru
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și afișează mijloacele auxiliare acesteia. Dar viața lor economică este complet dependentă de exporturile către Statele Unite, deci, dacă nu primesc suficient sprijin din alte surse, sunt incapabile să ducă orice fel de politică internă sau externă la adresa căreia ar putea obiecta SUA. Natura imperialismului economic ca metodă mai puțin intruzivă, indirectă, dar destul de eficientă pentru câștigarea și menținerea dominației asupra altor națiuni este surprinzătoare, în special când două imperialisme rivale intră în competiție pentru aceeași țară. Deși purtată mult timp cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să-l accepte. Deoarece ei pretindeau egalitatea puterii, erau obligați să fie preocupați de menținerea prestigiului în care egalitatea își găsea expresia. Să cităm și două exemple contemporane. Întrucât de Gaulle se opunea tendințelor supranaționale ale Comunităților Europene, Franța a obiectat ...împotriva stilului tradițional - pantaloni cu dungă, jachetă și șampanie - în care dr. Walter Hallstein, președintele Comisiei CEE, i-a primit pe ambasadorii care și-au prezentat acreditările. Parisul consideră că o asemenea ceremonie creează impresia că dr. Hallstein este egal
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
punct de vedere moral și, de aceea, imposibil de executat de obicei. Existența și eficacitatea restricțiilor morale devin evidente în reacțiile la comploturile de asasinare organizate de către CIA (Central Intelligence Agency) în Statele Unite. Segmentul predominant al opiniei publice americane a obiectat nu împotriva insuccesului acelor tentative, ci împotriva încălcării constrângerilor morale. Faptul că asemenea tentative au avut totuși loc indică o slăbire a restricțiilor morale ale unui mic număr de demnitari publici care acționează în secret. Faptul că asemenea încălcări morale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să câștige mai mulți bani (Rifkin, 1996). Ideea filiației este aici subînțeleasă: părinții noștri au muncit destul și pentru noi. I s-a reproșat lui John Rawls că presupune natura umană a fi anistorică, În timp ce lui Rifkin i s-a obiectat că nu ține seama deloc de faptul că munca este un factor de autosusținere a individului, de dezvoltare personală și, implicit, de integrare socială. Într-o lume de asistați sociali, solidaritatea Înțeleasă În acest fel nu ar favoriza oare o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]