805 matches
-
femeia din ea pare să se trezească în sfârșit la viață. Iar primul contact cu realitatea e dureros, pentru că, privindu-se în oglindă (gest simbolic, ce se va repeta obsesiv până la sfârșitul ciclului romanesc, marcând ipostazierea eului ca alteritate, tentativa obiectivării propriilor trăiri interioare), Mili interpretează altfel decât în seara cu pricina scena de la hotel: "[...] în oglindă se văzu subțirică, trasă la față de nesomn, și palidă. Bizu nu i se aruncase la picioare în poziție de adorare; nu-i sărutase ciorapul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de gr. față de creierul bărbatului, precum și un număr mai mic de circumvoluțiuni"148 . Romancierul, în schimb, relativizează un pic lucrurile, și concede femeii o anumită capacitate creatoare una limitată, e drept, la orizontul îngust al propriei sensibilități, fără putință de obiectivare. Până la un punct, așadar, creativitatea poetică urmează, dacă se poate spune așa, un tipar "feminin". Nu întâmplător, în romanele criticului lirica eminesciană e apreciată mai mult de femei, și tot femeile sunt cele care plăsmuiesc "mitul poetului tragic", al "tânărului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și practica literară stricto sensu? Dar oare e vorba cu adevărat despre o discrepanță? Refuzând pactul mimetic, literatura lui Lovinescu rămâne obligatoriu îndatorată sămănătorismului și ratează "obiectivitatea"? Nu cumva "romanțarea" lovinesciană e o metodă mai subtilă și mai modernă de "obiectivare", ce reclamă depășirea practicilor obișnuite ale mimesis-ului? Răspunsul cred că l-am dat deja, atât cât mi-a fost cu putință, în capitolele anterioare. Recapitulând argumentele formulate pe parcurs, trebuie reținut că foarte aproape de adevăr pare să fi ajuns, spre
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
permite totuși accesul la o umanitate abstractă, un compendiu al lumii, adică la spațiul de desfășurare adecvat pentru o gândire doritoare de cuprindere vastă și explicație definitivă. În fond, afirmă criticul ieșean, tiparul rigid al melodramei este o formă de "obiectivare" care satisface imperativele programatice neobișnuite (evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv") din teoria romanului modern a lui Lovinescu. Romanul lovinescian nu poate fi redus însă la o banală "revalorificare" pozitivă a melodramei, fapt care nu ar fi avut nevoie de o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 29. Criticul clujean consideră că recursul la tehnica desuet-romantică a "manuscrisului găsit" nu reprezintă o formă de inadecvare candidă, ci reflectă atât dorința de confesiune a lui Lovinescu, cât și tendința de obiectivare și de impersonalizare ambele, elemente constitutiv-modelatoare ale scrisului său. 30 Idei interesante, care m-au ajutat să înțeleg resorturile adânci ale propensiunii lui Lovinescu către confesiune, am găsit în Laurent Mattiussi, Fiction de l'ipséité. Essai sur l'invention narrative
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cel mai de jos de lovire (plonjon) fiecare executate cu un efort specific adaptat situației concrete de joc. În prezent, antrenamentul în general și la volei în special, se realizează cu participare multidisciplinară tocmai cu scopul de a se realiza obiectivarea antrenamentului și a componentelor acestuia în concordanță cu competiția. Datele obiective legate de efortul de antrenament în voleiul de performanță sunt constituite din informațiile privind volumul, intensitatea și mai ales complexitatea acestuia. Volumul se referă la numărul total de repetări
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristina Hantău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_816]
-
pot constitui în repere de antrenament. Cercetarea complexității efortului de joc și de antrenament presupune o evaluare obiectivă a acestuia, evaluare realizată cu mijloace video și IT, capabile să permită o cunoaștere profundă a execuțiilor pe baza analizelor multidisciplinare. Deci, obiectivarea antrenamentului se impune ca o necesitate pentru asigurarea randamentului maxim în raport cu solicitările jocului competițional și cu posibilitățile fiecărui jucător în parte. Respectarea individualizării în antrenament nu este posibilă fără o obiectivare a efortului în concordanță cu jocul. Sursa principală de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristina Hantău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_816]
-
cunoaștere profundă a execuțiilor pe baza analizelor multidisciplinare. Deci, obiectivarea antrenamentului se impune ca o necesitate pentru asigurarea randamentului maxim în raport cu solicitările jocului competițional și cu posibilitățile fiecărui jucător în parte. Respectarea individualizării în antrenament nu este posibilă fără o obiectivare a efortului în concordanță cu jocul. Sursa principală de culegere de informații necesare obiectivizării instruirii rămâne jocul oficial. Abordarea multidisciplinară a jocului competițional presupune ca la operațiile de culegere, prelucrare și stocare a informațiilor să participe mai multe științe sau
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristina Hantău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_816]
-
română veche (1975) ș.a. Cercetător sedus de exactitatea amănuntului și de geografia interioară a unei personalități, avându-i drept modele pe profesorii Dan Simonescu și P.P. Panaitescu, L. a cultivat studiul aplicat, exact, dovedindu-se egal cu sine în insistenta obiectivare, în recursul la o expresie clară, cu discrete note lirice, în care esențial este scopul profesoral al cercetării. SCRIERI: Istoria literaturii române vechi, I-III, București, 1962-1968; Contribuții la cunoașterea activității lui G. Ibrăileanu în etapa sa socialistă (1889-1895), Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
analiza statistico-matematică a unui volum mare de informații; analize antidoping; birotică în domeniul sportului; -determinări de bioritmuri pentru diferite perioade de pregătire și competiție. 3.2. Rolul computerului în desfășurarea competițiilor sportive În acest domeniu se disting două direcții prioritare: obiectivarea rezultatelor competițiilor sportive prin corectitudinea deciziilor și măsurătorilor arbitrilor; sisteme de analiză a competițiilor sportive în vederea elaborării modelelor de pregătire; Competițiile sportive de nivel continental sau mondial, la majoritatea ramurilor sportive sunt asistate azi de rețele de computere. Astfel la
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
obținute au fost prelucrate statistic și interpretate. 1. Scop Acesta cercetare își propune să realizeze un studiu longitudinal pe durata a 35 de ani asupra evoluției unor parametri somatici și indicatori de nutriție la studentele Universității „Politehnica„ din București în vederea obiectivării comparative a stării biologice a acestora. 2. Metode de cercetare folosite au fost: metoda studiului bibliografic, metoda observației, metoda statistico-matematică, metoda grafică 3. Etapele cercetării au fost: documentarea, alegerea indicatorilor somato funcționali care vor fi investigați, precizarea mijloacelor celor mai
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_787]
-
40) Aceasta „ [...]este organizată În jurul unui «aici» al corpului meu și al unui «acum» al prezentului meu.― (Berger / Luckmann 1966: 39) Dar realitatea vieții cotidiene nu acoperă complet noțiunea de realitate. Componente virtuale de origine subiectivă ajung, prin mecanisme de obiectivare, să formeze o platformă comună de Înțelesuri, accesibile tuturor membrilor unei comunități și amplifică astfel semnificativ granițele trasate de realitatea cotidiană: „ Expresivitatea umană este capabilă de obiectivare, adică să se manifeste prin produse ale activității umane care devin apoi accesibile
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
complet noțiunea de realitate. Componente virtuale de origine subiectivă ajung, prin mecanisme de obiectivare, să formeze o platformă comună de Înțelesuri, accesibile tuturor membrilor unei comunități și amplifică astfel semnificativ granițele trasate de realitatea cotidiană: „ Expresivitatea umană este capabilă de obiectivare, adică să se manifeste prin produse ale activității umane care devin apoi accesibile atât producătorilor lor, cât și altor semeni, ca elemente ale unei lumi comune.― (Berger / Luckmann 1966: 54) Unul dintre cele mai importante mecanisme de obiectivare este limbajul
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
capabilă de obiectivare, adică să se manifeste prin produse ale activității umane care devin apoi accesibile atât producătorilor lor, cât și altor semeni, ca elemente ale unei lumi comune.― (Berger / Luckmann 1966: 54) Unul dintre cele mai importante mecanisme de obiectivare este limbajul. Acesta are capacitatea de a integra În ordinea vieții cotidiene zone din experiența personală, transformându-le În enclave ale realității cotidiene. Putem În acest caz, defini ornamentul arhitectural ca fiind parte a limbajului architectural, cu rol de a
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
În enclave ale realității cotidiene. Putem În acest caz, defini ornamentul arhitectural ca fiind parte a limbajului architectural, cu rol de a conecta și reflecta niveluri diferite din structura realității sociale și care participă la reînnoirea ei ca mecanism de obiectivare a percepțiilor subiective asupra lumii. Ornamentul, În logica teoriei mai sus amintite, creează „enclave― prin transpunerea unui fragment dintr-un nivel al realității, inaccesibil experienței zilnice, În nivelul realității cotidiene. Berger si Luckmann oferă prin prisma sociologiei cunoașterii, următoarea definiție
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
austeră și convențională a modelului o energie - uneori chiar o înflăcărare - aproape romantică. Cultul formei e păstrat, ca la Hérédia, Leconte de Lisle ori Macedonski în ultima sa perioadă de creație, lirismul însă nu mai poate să-și păstreze maxima obiectivare impusă de estetica parnasiană. Helada „academică” și „decorativă” e înlocuită prin Helada lui Nietzsche, a elanului „cutreierând dinamic ființele” și „ridicând extatic un cer platonician”. Distanțarea însăși lasă loc apropierii, până la limita contopirii contrariilor, altfel spus, până la sinteza, pe spirala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
poată experimenta singur, să se învețe să caute. E foarte important să observăm, în filmele românești prezentate la TIFF 8 și în unele din anii imediat anteriori, că autorii lor sînt niște creatori în care funcționează un anumit tip de obiectivare. Vorbesc de filmele excelente, cum au fost Moartea domnului Lăzărescu și 4, 3, 2, sau Polițist, adjectiv, ca să dau doar trei titluri. Autorii lor, Cristi Puiu, Cristian Mungiu și Corneliu Porumboiu reușesc foarte bine, foarte profund, să vorbească fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Construirea socială a realității, apărută în 1966. Ideea generală a acestei lucrări este că realitatea socială este construită în interacțiune (prin negociere interpersonală și înțelegere implicită bazată pe istorie și experiență comună) prin tipificări ale modurilor de acțiune și prin obiectivarea acestor tipificări. Între om și realitatea socială există o relație dialectică, continuă, bazată pe secvența externalizare (a produce ceva observabil, exterior sinelui; a proiecta propriile înțelesuri și semni ficații asupra realității); obiectivare (transformarea acestor proiecții în realități sociale obiective; fapte
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin tipificări ale modurilor de acțiune și prin obiectivarea acestor tipificări. Între om și realitatea socială există o relație dialectică, continuă, bazată pe secvența externalizare (a produce ceva observabil, exterior sinelui; a proiecta propriile înțelesuri și semni ficații asupra realității); obiectivare (transformarea acestor proiecții în realități sociale obiective; fapte sociale); internalizare (reproiecția în conștiință a acestei lumi obiectivate în cursul socializării). "Societatea este produsul omului. Societatea este o realitate obiectivă. Omul este un produs social" (Berger & Luckmann, 1966:58). Evident, așa cum
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
adică sunt primare; b) natura lor este "simțuală", sunt realități ale simțirii generale; c) sunt împărtășite ca realități comune, "sunt unificate în individ, dar și între indivizi, deci sunt comunitare, nu doar unitare"; d) se manifestă prin simbolizări, adică prin "obiectivări", sau, altfel spus, prin "exteriorizări simbolico-artistice", prin mentalități, prin obiceiuri, stereotipuri etc. Două dintre aceste trăsături sunt de o importanță deosebită: faptul că sunt realități sufletești primare și faptul că sunt comune sau populare. De aici rezultă că o expresie
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
statut de latență, ceea ce ne indică faptul că nu poate fi studiat decât "prin acele straturi de realizare simbolică în care-și trimite pulsațiile" (Bădescu, 1997:43). A studia sufletul unui popor, cu alte cuvinte, înseamnă a-l cerceta prin obiectivări, prin "sărbătorile sale, prin actele sale creatoare, prin faptele sale de credință, în genere, prin cadrele sale noologice" (Bădescu, 1997:78, 43). De aici înțelegem că identitatea este latență. Una din calitățile sale esențiale este atemporalitatea, cu alte cuvinte, din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Neculau, 1996:25). În concepția lui Radu et al. (1994:16), reprezentările colective sunt "mai presus decât opiniile sau clișeele consensuale într-o comunitate; ele se disting la nivelul conștiinței cotidiene prin forța de determinare a conduitei, prin tendința de obiectivare, de ipostaziere în scheme figurale sau lucruri, transpunându-se în termeni și experiență familiară individului și impunându-se în cele din urmă ca un dat perceptiv". 6.4.2. Reprezentări sociale asupra identificărilor: metodologie și analize Datele la care ne
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de percepție și de diferitele traiectorii senzo-motorii pe care le parcurge informația senzorială până este prelucrată și interpretată mental. Imaginea ajunge să constituie, în relația cu subconștientul, cu inconștientul și cu psihismul individului familiile codificate de reprezentări mentale sau de "obiectivări" (proiecții figurative) într-o realitate psihică externă, acolo unde capătă noi trăsături după "materializarea" lor în diferite forme. Comun ambelor tipuri de imagine despre care vorbeam (icastică și iconică) este faptul că definiția lor particulară include în mod obligatoriu în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu adevărat echidistantă este, în consecință, exclusă dintr-o asemenea societate. Ea apare mai mult ca o stare-limită spre care se aspiră. Echidistanța nu trebuie deci considerată a fi dată neproblematic. Eatrebuie construită treptat prin utilizarea progresivă a tehnicilor de obiectivare, prin critică ideologică, prin asumarea deschisă a pluralității sociale. Treptat și cu efort, ea trebuie cultivată în mod sistematic. Asistăm deci la un proces de trecerede la o societate a puterii (o sociologie nemărturisit angajată, orientată manipulativ) la o sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre acestea. Să analizăm tocmai acest caz de vârf. Pentru a înțelege calculatoarele și dinamica lor pe generații, este suficient să cunoaștem „ce a fost în mintea” celor care le-au proiectat? Putem, cu alte cuvinte, să considerăm calculatoarele cafiind obiectivarea unor proiecte subiective, inteligibile prin înțelegerea subiectivității autorilor lor? Herbert A. Simon, cunoscut specialist în psihologie și calculatoare, dă un răspuns neașteptat în contextul unei asemenea puneri a problemei. Este posibilă - în sensul de interesantă din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]