835 matches
-
așa cum au fost create de Autorul lor. în Coran, toate făpturile, inclusiv îngerii, trebuie să se plece în fața omului originar, pentru că acesta e oglinda minții divine, în care se reflectă toate proiectele Creatorului. Trecerea de la subiectivitatea umană atotcuprinzătoare la regimul obiectivărilor care o limitează și i se impun din afară e semnificată, între altele, prin tema schimbării veșmintelor. în condiția lui aurorală, se spune, omul are veșminte de lumină. Ele constituie manifestarea interiorului uman, radiația sufletului uman ceresc strîns articulat cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lumină. Ele constituie manifestarea interiorului uman, radiația sufletului uman ceresc strîns articulat cu strălucirea divină. în acest caz, veșmîntul nu acoperă și nu limitează, ci face vizibilă și operantă ad extra subiectivitatea. Ieșirea din paradis echivalează cu trecerea în regimul obiectivării, instituie un raport prin exterioritate cu realul, iar în această condiție omul capătă veșminte de piele : e configurat prin periferia, prin limitările lui și cunoaște lucrurile pornind de la suprafața lor. Efortul spiritual vizează resorbirea veșmîntului de piele în veșmîntul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Adam, cînd voința lui inferioară s-a separat de Voința divină Atunci s-a născut individualitatea omului, avîndu-și sursa în separarea de Dumnezeu, de unde decurge proliferarea multiplicității. A fi liber, în termenii lui Berdiaev, înseamnă a învinge sau a absorbi obiectivările, a-ți realiza subiectivitatea de om total, microcosmos și microtheos totodată Acesta este pentru el sensul creației. Activitatea creatoare a omului constă în trans-obiectivare, în transfigurare a realului. Credinciosul care face din credința lui un act creator realizează în mod
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sfintelor tradiții 2, cult care este echivalent cu a înțelege și a utiliza aceste tradiții ca principii care asigură conservarea ordinii sociale, legitimarea etnică, apărarea proprietății și a familiei, autoritatea nechestionabilă în ordinea cunoașterii. Omul e creator în măsura în care sustrage realul obiectivărilor limitative și îl așază în cîmpul intersubiectivității integratoare, al dialogului între persoana umană și cea divină. Unul dintre impulsurile care au condus la nașterea modernității, poate cel mai important, a constat în distanțarea față obiectivările divinului așa cum predominau ele în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
e creator în măsura în care sustrage realul obiectivărilor limitative și îl așază în cîmpul intersubiectivității integratoare, al dialogului între persoana umană și cea divină. Unul dintre impulsurile care au condus la nașterea modernității, poate cel mai important, a constat în distanțarea față obiectivările divinului așa cum predominau ele în scolastica tîrzie. Pentru aceasta din urmă, ordinea cunoașterii, ordinea universului și ordinea socială constituiau obiectivarea armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie, putere. Linia nominalistă a reacționat față de o continuitate devenită opresivă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cea divină. Unul dintre impulsurile care au condus la nașterea modernității, poate cel mai important, a constat în distanțarea față obiectivările divinului așa cum predominau ele în scolastica tîrzie. Pentru aceasta din urmă, ordinea cunoașterii, ordinea universului și ordinea socială constituiau obiectivarea armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie, putere. Linia nominalistă a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere, respingînd obiectivările divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Pentru aceasta din urmă, ordinea cunoașterii, ordinea universului și ordinea socială constituiau obiectivarea armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie, putere. Linia nominalistă a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere, respingînd obiectivările divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern. Gînditor aparte, Cusanus a propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu permitea sedentarizarea celor din urmă, transformarea lor în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern. Gînditor aparte, Cusanus a propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu permitea sedentarizarea celor din urmă, transformarea lor în obiectivări autosuficiente. Dimpotrivă, toate aceste explicitări care, pentru Cusanus, sînt entitățile înseși ale lumii urmează logica convergenței către Termenul divin, în care se află înfășurată realitatea lor deplină ; ele își regăsesc astfel condiția adevărată, libertatea, fiind dezlegate de limitările contracției spune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui Platon a fost dur atacat de pe poziția liberalismului, a societății deschise, a demnității și libertății individului modern. Republica lui părea modelul neliniștitor, capul de serie pentru toate societățile totalizante sau chiar totalitare. Dar această critică era întreprinsă în orizontul obiectivării, din perspectiva individului autosuficient, aspect obiectivat al persoanei. Pentru critici, cetatea platoniciană nu era altceva decît un proiect de societate realizabilă sau utopică, puțin contează care înregimenta individul. Statutul ei de simbol, de microscop al subiectivității, afirmat net de autor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un proiect de societate realizabilă sau utopică, puțin contează care înregimenta individul. Statutul ei de simbol, de microscop al subiectivității, afirmat net de autor, era prea puțin luat în seamă. Or, teza inaugurală a cetății platoniciene e preemineța subiectivității asupra obiectivării. Cetatea și știința politică nu sînt aici decît obiectivările (transparente) ale sufletului și ale științei de a-l conduce la perfecțiune, la globalitate, la măsura lui completă. în frumoasa carte De la școala din Atena la școala de la Păltiniș, Andrei Cornea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care înregimenta individul. Statutul ei de simbol, de microscop al subiectivității, afirmat net de autor, era prea puțin luat în seamă. Or, teza inaugurală a cetății platoniciene e preemineța subiectivității asupra obiectivării. Cetatea și știința politică nu sînt aici decît obiectivările (transparente) ale sufletului și ale științei de a-l conduce la perfecțiune, la globalitate, la măsura lui completă. în frumoasa carte De la școala din Atena la școala de la Păltiniș, Andrei Cornea 3 oferă un criteriu riguros și convingător pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fi eliminați primii din cetatea pe care o proiectează. Republica lui Platon intră, fără tăgadă, în categoria modelelor respinse și, ca oameni moderni, nu putem fi decît de acord cu respingerea lui. Asta dacă plasăm modelul lui Platon în orizontul obiectivării. în acesta, cetatea lui este într-adevăr de evitat și de combătut. Dar situația se schimbă dacă luăm modelul în sensul în care ni-l propune autorul lui, și anume ca referindu-se în primul rînd la interioritatea umană completă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de evitat și de combătut. Dar situația se schimbă dacă luăm modelul în sensul în care ni-l propune autorul lui, și anume ca referindu-se în primul rînd la interioritatea umană completă, căreia cetatea îi este doar expresie, simbol, obiectivare în aceeași măsură în care tot expresie și obiectivare îi este individul. Căci, potrivit logicii lui Platon, individul și cetatea sînt expresii, în registre diferite, ale sufletului, și amîndouă trebuie ferite de înlănțuirea în obiectivare, amîndouă trebuie privite drept simbol
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dacă luăm modelul în sensul în care ni-l propune autorul lui, și anume ca referindu-se în primul rînd la interioritatea umană completă, căreia cetatea îi este doar expresie, simbol, obiectivare în aceeași măsură în care tot expresie și obiectivare îi este individul. Căci, potrivit logicii lui Platon, individul și cetatea sînt expresii, în registre diferite, ale sufletului, și amîndouă trebuie ferite de înlănțuirea în obiectivare, amîndouă trebuie privite drept simbol, nu absolutizate în obiectivitatea lor. Așadar, nu un proiect
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
îi este doar expresie, simbol, obiectivare în aceeași măsură în care tot expresie și obiectivare îi este individul. Căci, potrivit logicii lui Platon, individul și cetatea sînt expresii, în registre diferite, ale sufletului, și amîndouă trebuie ferite de înlănțuirea în obiectivare, amîndouă trebuie privite drept simbol, nu absolutizate în obiectivitatea lor. Așadar, nu un proiect de societate totalizantă propune Platon, ci o cale de totalizare de realizare a destinului total pentru suflet. Dacă cetatea e privită ca realitate secundă, ca machetă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se reverse acolo unde găsește loc, anume în sufletul aflat în starea cetății : apărat, închis față de exterioritate, cu toate facultățile unificate, precum sînt cetățenii republicii platoniciene ; suflet unu asemenea Unului divin. în paradoxala ei expresivitate, imaginea eckhartiană folosește cetatea ca obiectivare a sufletului tocmai pentru a pleda retragerea subiectivității totale din orice obiectivare. A doua remarcă legată de modelul din Republica privește mijloacele de proiectare a cetății platoniciene. Platon nu are în vedere demersul democratic modern de construire a societății, cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cetății : apărat, închis față de exterioritate, cu toate facultățile unificate, precum sînt cetățenii republicii platoniciene ; suflet unu asemenea Unului divin. în paradoxala ei expresivitate, imaginea eckhartiană folosește cetatea ca obiectivare a sufletului tocmai pentru a pleda retragerea subiectivității totale din orice obiectivare. A doua remarcă legată de modelul din Republica privește mijloacele de proiectare a cetății platoniciene. Platon nu are în vedere demersul democratic modern de construire a societății, cel care procedează prin încercări și autoreglaje, prin critică și ajustare, admițîndu-și în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
societăți perfecte sau în drum spre o perfecțiune colectivă. întemeiate pe recunoașterea propriei, indefinitei amendabilități, societățile liberale sînt figura unui mers accidentat, dar funcțional, pe orizontala timpului. E o trăsătură care, bine interpretată, interzice sacralizarea socialului și a istoriei, elimină obiectivarea sociomorfică a absolutului, menține distanța dintre imanent și transcendent. Ascunsă în adîncul fiecărui suflet, prezența transcendenței e lăsată mai evident ca oricînd în grija persoanei umane ; se manifestă public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei, ireductibilă la instituții autoritariste sau la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în dialog, ca pe doi intimi, omul și divinul. E de la sine înțeles că, pentru acest efort, instituțiile religiei își păstrează neștirbite rostul de ghid, autoritatea și prestigiul, în măsura în care se mențin transparente față de adevărul pe care îl proclamă. Nu ca obiectivări ale transcendenței conving ele astăzi, ci ca vectori către ea. O spunea recent, într-un interviu publicat de Dilema veche, filozoful și teologul Jean-Yves Lacoste cînd declara abrupt și expresiv : nu mă interesează creștinismul, ci Christos Riscul tîrziu modern este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
întregul ființei omenești, are în vedere totalitatea realului și transmutarea lui pe direcția Polului. Nikolai Berdiaev își declară apăsat filozofia drept dualistă, existențial dualistă, fiindcă ea se întemeiază pe opoziția înverșunată dintre două regimuri ale lumii : lumea aceasta, caracterizată prin obiectivare, prin exterioritate opresivă, și lumea libertății, în care omul se eliberează de determinism, integrînd în spirit universul și recunoscînd articularea spiritului său cu cel divin. Or, dualismul lui Berdiaev acuză tocmai regimul de exterioritate după care concepem, printre altele, trupul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
obiectiv, ci ca un subiectiv maximal persoana totală și libertatea totală a persoanei. Persoană totală și în același timp concretă, ea recapitulează interior, în varianta ei proprie, creatoare, unică, tot ce s-a întîmplat cu lumea, toate realitățile ale căror obiectivări nu o mai pot limita. Persoană totală, capabilă să-și depășească totalitatea, ea participă la un model care îi este mai interior decît propria realizare, care e principiul acesteia. Eliberarea spirituală, spune Berdiaev, înseamnă realizarea persoanei, integralitatea omului. Dar integralitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ultime, care, chiar ele, îi cer să accepte libertatea de gîndire a celorlalți, diversitatea apartenențelor și a convingerilor. Dacă se dedică vieții publice, omul credincios adept al democrației liberale va miza pe distanța comunicantă între transcendent și cetate, nu pe obiectivarea ordinii divine în organizarea socială. H.-R. Patapievici amintea soluția primei modernități, care menținea prezența celor doi termeni și totodată alteritatea lor. Lumea e plină de semne ale lui Dumnezeu, spunea el. Dar noi, modernii, ne-am pierdut priceperea sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
L. Papuc, Polirom, Iași, 1998, p. 350). aparent al unei mișcări verticale prin care gesturile persoanei și ale comunităților colaborează cu zenitul divin, sînt judecate în raport cu el, sînt deja cuprinse în ordinea transcendentă. O asemenea mișcare rupe continuitățile orizontale, împiedică obiectivarea autosuficientă a istoriei, îi dă, în fiecare punct al său, un orizont deschis pe verticală. Există diverse moduri de a concepe și de a exprima această mișcare în cruce care leagă neliniar istoria de transcendent. Cabaliștii, printre care mai ales
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
-i extrage seva de transcendență : iată înțelesul în care părintele Scrima vorbea despre un profetism al sensului, pe care creștinii ar avea îndatorirea să-l asume. La același model cu predominanță verticală se referea Berdiaev cînd deosebea istoria, înțeleasă ca obiectivare a spiritului și lege constrîngătoare pentru om, de timpul existențial în care persoana ia contact cu veșnicia prin experiența contemplativă sau prin actul creator. Pentru Berdiaev, actul creator al persoanei este act eschatologic, elan ascensional cu acces la împărăția libertății
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
parusia, o face prezentă în istorie, conferindu-i acesteia adevăratul sens, anume orientarea către sfîrșitul ei transcendent. Atitudinea persoanei față de parusie trebuie să fie, după Berdiaev, nu așteptarea, ci colaborarea activă la venirea ei. Venire înțeleasă, desigur, nu ca descindere/obiectivare a împărăției în lumea aceasta, ci, dimpotrivă, ca ieșire a întregii umanități de sub regimul necesității spre libertatea divino-umană. Teologiile creștine ale istoriei susțin și ele întîietatea modelului vertical față de cel orizontal, de vreme ce afirmă că întruparea lui Christos se petrece, e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]