6,770 matches
-
a început dar într-un final adormi cu acel război intern, grea povară pentru creierul nostru. Conștientul a adormit, dar subconștientul nu doarme niciodată și muncește săracul din greu 24 din 24 fără întreruperi sau concediu. Dimineața ne trezim mai obosiți decât atunci când ne-am culcat, abia am făcut ochi și deja parcă suntem fără energie și deja stresați și cu griji pentru ziua ce o întâmpinăm. Având atât de mult de lucru în timpul somnului, creierul nu s-a putut relaxa
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
cea mai bună modalitate de a vă da seama dacă duceți cu voi bagaje vechi și inutile sau nu este starea voastră de spirit din timpul zilei și cum vă duceți la culcare după acea zi obișnuită: fericiți sau deprimați, obosiți sau energici, morocănoși sau veseli, mânioși sau calmi, etc. Iar partea bună a celor menționate mai sus este că de voi depinde și voi trebuie să decideți cum veți călători și ce bagaje veți lua cu voi în toate zilele
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și venit. Când toate treburile au fost făcute gospodărește, cărăușii au intrat în crâșmă, trăgând după ei tot gerul de afară...Cotman n-a mai așteptat nici o clipă. A intrat repede la Hliboceanu. Acesta ședea pe marginea patului. Un zâmbet obosit i-a luminat fața trasă. Cum îi Vasile frate? - l-a întrebat Cotman îmbrățișându-l stângaci, dar din toată inima. Mai bine, Ioane. Mă mai doare capul și sunt încă puțin amețit. În rest, îi bine. Ai mâncat? Măriuța și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
chindie. Hoții au fost reținuți, urmând să fie judecați. În toată ancheta nu au pomenit de cai nici cărăușii, dar nici hoții... Când au scăpat de la poliție, au urcat grăbiți în sanie și au dat bice cailor. Erau flămânzi și obosiți mai mult decât după o zi de muncă. Cu banii am avut mare noroc de Aizic, fiindcă altfel nu știu dacă ne credea comisarul. L-ați văzut ce mutră o făcut când i-am spus că am fost lovit cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
forma dictaturii, o limuzină neagră Înseamnă Întotdeauna ceva. Jumătate de oră mai târziu, eram pe autostrada care ducea spre Napoli. Când m-am trezit, era dimineață. Anna conducea cu ochii mijiți din cauza soarelui ridicat la o suliță deasupra orizontului. Era obosită. Trecuserăm deja de Caserta. Pe lângă noi, În ambele sensuri, goneau mașini cu șoferi la volan. Capotele scânteiau vesel, oamenii se grăbeau, trași de resortul treburilor zilnice. — Ce s-a-ntâmplat? am Întrebat, ridicându-mi spătarul. Ce-i cu ăștia? Nu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
adio În timpul căruia numeroși martori susțin că pop-starul a mers cu spatele pe apă și a vindecat un ipohondru, ținând apoi un discurs fulminant pe tema drepturilor fantomelor. La sfârșitul concertului, Michael alunecă și Își rupe gâtul, recăzând În eternitate. Obosit, Ăl Bătrân se retrage În apartamentul Lui. „Materie primă proastă“, notează El În jurnal. „Trebuia să folosesc țărână și lut din Orion. Mâine Încerc din nou În Alfa Centauri, un proiect mai mititel, cu costuri reduse. Fără oameni.“ dragoste cuantică
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de Dvs, că cei umili sunt mai bine tratați în românele mele, ca săracii sunt mai buni, dar încă o dată nu este nici o prejudecată ideologică. Sunteți singur, după-amiaza, soția a ieșit la o expoziție, ați terminat de scris, un pic obosit, aveți chef de vorbă, pe care dintre personajele Dvs. le-ați invită? O parafrază simpatică a chestionarului lui Proust! Pe care? Ah, grea întrebare! Din interes intelectual pe abatele Montanus, este, dacă pot spune așa, spiritul cel mai enciclopedic, este
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
Afacerea era a altora. El doar făcea comenzile de carburanți și justifica după aceea consumul, pe baza actelor de confirmare primite de la subunități. Decontările către compania furnizoare erau semnate de colonel. Ce-i drept, colonelul Pruritanal era mai tot timpul obosit, din cauza unor hemoroizi care nu-l lăsau să doarmă, dar astfel de amănunte n-ar fi putut fi nicidecum invocate vreodată În apărarea șefului de depozit. Se vedea obligat să ia o decizie importantă, așa Încît hotărî să-l sune
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să-și asume un rol protector În relația cu ei, Însă de această dată motivul nemărturisit al vizitei consta În speranța unei supe fierbinți. — Kiki doarme, Îl preveni Christina În șoaptă, conducîndu-l la bucătărie. — Zău? Trebuie să fi fost tare obosit, micuțul. Voi ce aveți de mîncare? — Să-ți dau o votcă. — E bună și asta. Am mîncat la popotă niște cîrnați cu fasole și m am cam balonat, se confesă Thomas. Vic unde e? — În camera lui, navighează pe Internet
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
unele cheltuieli. Dar despre asta vom avea timp să mai vorbim. Nimic nu le lipsea pentru a fi fericiți Vic ajungea acasă tot mai tîrziu, cîteodată după miezul nopții, dar Christina nu Îndrăznea să-l Întrebe pe unde umblase. Venea obosit, mînca ceva În grabă, se culca și adormea imediat. După ce el adormea, ea Îi mirosea hainele, ca să se convingă că nu fusese la vreo femeie. Apoi se certa singură pentru cît era de proastă. Miroseau mai degrabă a mucegai, sau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-i pătrundă mai ușor În ureche. Deodată Întinse mîna spre ea și o arătă cu degetul. — Tu ești femeia Înveșmîntată În soare și vei da naștere fiului numit Șilo! spuse. Unde e copilul tău? Joanna-Jeni Încuviință cu o Îngăduință ușor obosită. — Șilo trăiește! proclamă ea pe neașteptate. CÎnd va fi suficient de bătrîn, se va Întoarce. Își va face apariția la Londra, pe data de 14 octombrie. Atunci va Începe Armaggedonul. Pregătiți-vă să vă jucați rolul. Cei care acum nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o astfel de lume, Christina n-ar mai fi fost nevoită să facă permanent efortul de a ghici sensurile unor jocuri de cuvinte care disimulau, de cele mai multe ori, intenții sau atitudini Înșelătoare. Un efort la capătul căruia Își simțea sufletul obosit și dezorientat. CÎnd citise știrea despre deplasarea polilor magnetici, nu bănuise nici o clipă că ar putea fi doar rezultatul inspirației de moment a vreunui reporter mai leneș, care se sculase prea tîrziu În dimineața aceea, sau n-avea chef să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fi putut face să dispari. Dacă vreau, pot să fac să dispari oricînd. Dintr-o dată, Își dădu seama că omul acela nu venise degeaba. Privindu-l cu mai multă atenție, observă că rămăsese În picioare, măcar că arăta și el foarte obosit. Era un bărbat de vreo cincizeci și cinci de ani, Înalt și slab, cu părul sur, căruia țepii rari ai bărbii Îi dădeau un aer serios și nefericit. — Dar ia loc, ia loc! se grăbi să-l Îndemne. Ceaiul va
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
această dată, cu generozitatea care vă caracterizează. — Mda. Situația e un pic complicată, din cauza manevrelor militare. Dar, În fine, să vedem ce putem face... Cu o apăsare fermă a clapei, maiorul Smith opri casetofonul. Nu mai era nici plictisit, nici obosit. Dimpotrivă, era bine dispus și se simțea Într-o formă de zile mari. Fiindcă Îi venise, În sfîrșit, ideea pe care o așteptase atîta vreme. Începuse să Înțeleagă... Rămasă singură acasă, după ce Bill plecase trîntind nervos ușa, Naggie răsfoia absentă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe care o Încerca uneori cu bune rezultate, era să-și zdruncine cît mai violent corpul, În așa fel Încît mușchii contractați spasmodic ai intestinelor să i se relaxeze Întrucîtva, deblocînd tranzitul digestiv, Însă de această dată se simțea prea obosit, epuizat fizic, pentru a recurge o metodă atît de dură. — Pe unde naiba umblă doctorul ăsta? Mă doare capul de-mi vine să vomit! se plînse maiorului. I-ar fi putut răspunde că nu știe și nici nu-l mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
precis unde le pusese. Începură să caute printre casetele audio de pe servantă și de pe măsuță, apoi sub servantă, sub măsuță și sub masa de biliard, În dormitor, În bucătărie și În toate dulapurile și sertarele ieșite În cale, pînă ce, obosiți și demoralizați, se Întoarseră În Încăperea de unde plecaseră. Totuși, perspicacitatea maiorului Smith nu se dezminți nici de această dată. La momentul potrivit, ridică triumfător mîna cu vîrful degetului țintit spre tavan. Ca orice idee genială, ideea lui era cît se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
i-ar fi făcut față, am preferat să ocolim prin cartierele de blocuri, pe străzi Înguste, unde Bucureștii seamănă cu orice alt oraș de provincie, singura deosebire fiind că e mai murdar, Întîlnești mai multe gropi, iar oamenii par mai obosiți - mergeau zgribuliți, tîrÎndu-și anevoie picioarele, ca niște bolnavi. După ce am ajuns cu chiu cu vai la Arcul de Triumf, Pablo mi-a cerut să virez la dreapta și să opresc pe aleea care duce către Palatul Elisabeta. Tocmai mă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la bun sfîrșit treaba Începută de el - să se termine cu happy-end, cum se spune. De aceea am vrut neapărat să o cunoști pe Christina... Voise să mai adauge ceva, dar tăcu. Își puse centura de siguranță. Părea dintr-o dată obosit și cam fără chef.
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Se duse la baie și începu să se privească nemișcată în oglindă. Cu stilul ăsta de viață în curînd o să ajungi o cîrpă, începu să și spună, simțind cum amețește, cercetîndu-și fața centimetru cu centimetru. Funtea ridată, obrajii supți, pleoapele obosite, buzele deshidratate. Nătăfleațo, ce alte motive îți mai trebuie, ca să te hotărăști odată să pui capăt unei asemenea vieți? O să vezi că totul nu va depinde doar de tine, e doar nevoie să-ți dorești îndeajuns, situația asta nu mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
puternic de măr copt și scorțișoară. Când soarele aluneca pe cer ca un bolovan Însângerat Împins de curentul unei ape, bunica a revenit acasă. S-a prăbușit pe un scaun oftând, s-a descălțat, frecându-și unul de altul picioarele obosite, după care și-a scos pardesiul pe care l-a așezat pe marginea scaunului. S-a auzit cum broșa, micul obiect din argint se lovește de lemnul lucios, cu un zgomot scurt și plăcut,,... Ca să ajung la Liceul Economic, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
strâns ca să facă focul În ligheanul de tablă.... Toate se Învălmășesc În mintea lui, apoi se ordonează ca la un joc de puzzle, dând o imagine pe care Antoniu o definește prin cuvinte patetice. A ajuns În stația de autobuz obosit și confuz, pipăindu-și din când În când buzunarul În care a vârât mărul, ziarul, revista literară și mărunțișul strâns astăzi. A mers cu greu, și a trebuit să se oprească de câteva ori ca să-și tragă sufletul. Până la venirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de literatură care-l avea pe copertă pe Vargas Llosa Într-o fotografie celebră În care râdea cu gura până la urechi. Ar fi vrut să mă provoace, să discutăm despre ultimul lui roman ,,Elogiu mamei vitrege,, , dar eram mult prea obosită, ca să Încep o asemenea discuție. Cei mici adormiseră cu capul pe masă, lângă farfuriile din care mâncaseră, timp În care motanul ei gras și lacom s-a urcat, a Înșfăcat niște rămășițe de șuncă dispărând prin fereastra Întredeschisă a bucătăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
privește nimeni ecranul pe care se perindă atâtea imagini. Covorul uzat, cu desene geometrice n-a mai fost curățat de foarte mult timp și miroase a praf. Pianul, așezat În cel mai Îndepărtat colț al sufrageriei, pare un animal greoi, obosit. Pe suprafața lucioasă praful s-a așezat În straturi care amintesc de colbul caselor nelocuite de zeci de ani. Canapeaua Îngustă, extensibilă, Îmbrăcată Într-o stofă care nu mai are nici o culoare, Împarte cu șemineul peretele din dreapta. În fața ei Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dansând, grotești nu-ți dau pace, te privesc cu ochii lor bulbucați și câteodată, În mijlocul lor ca Albă ca Zăpada apare ea și Îi mângâie pe creștet, dansează cu ei. Îți dai seama că astea sunt Închipuiri ale minții tale obosite de așteptare. Odată dizolvate imaginile În lumina nisipie a candelabrului, Îți revii Încet, Încet. Sfârșit de octombrie. Bruma a căzut devreme și mirosul de gunoi ars a dispărut. Umpli scrumiera cu mucuri de țigări. Nimeni și nimic nu te poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
că nu sunt puternic și că nu mă poit apăra. Și despre tata se spunea că este un bărbat frumos. Mie mi se părea mai mult vesel, decât frumos. Îmi plăceau glumele lui și ochii lui mari, albaștri, un pic obosiți, pe care, Îi moștenisem.. -Kawabata, vreau să te rog ceva: de-acolo de sus, mai aruncă câte-o privire prin ghetou! Vezi ce mai face Ben, dacă mai este În picioare șandramaua noastră și dacă au fost angajați paznici la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]