1,496 matches
-
fazele terminale aceste leziuni se extind în jurul apexului, producând o imagine radiotransparentă periapicală întinsă - “leziuni cavernoase”. Ca urmare a forțelor excesive manifestate la nivelul parodonțiului poate apare resorbție radiculara, mai ales în cazul utilizării aparatelor ortodontice. Deși, traumă din ocluzie produce frecvent zone multiple de resorbție radiculara, dimensiunile lor reduse le fac greu decelabile radiografic. Capitolul 4 MOBILITATEA DENTARĂ NORMALĂ ȘI PATOLOGICA Mobilitatea dentară este un indicator al statusului parodontal și este definită de cele mei multe ori că o
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
care parodonțiul nu este bine adaptat funcțional. b) mobilitatea verticală sau axiala -este mai puțin vizibilă la examenul clinic decât cea transversala. În inocluzia de repaus, dinții sunt ușor egresați datorită presiunii sangvine desmodontale, fibrele ligamentare fiind ușor ondulate. În ocluzie, dinții sunt ușor deplasați în direcție apicala iar fibrele ligamentare devin rectilinii. Mobilitatea ușor crescută din cursul dimineții se datoreaza ușoarei extmzii a dinților datorită contactelor ocluzale limitate din cursul somnului. Pe parcursul zilei mobilitatea este redusă datorită masticației și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
evoluție și prognostic le agravează. Factorii locali Mobilitatea patologica este dependentă de: inflamație; de existență forțelor excesive; de absența funcției. Numeroși autori au considerat că aceste procese sunt distincte și independente în producerea parodontopatiilor. Unii au subliniat rolul etiologic al ocluziei traumatizante (Stillman [309], Orban [236]) alții sunt de părere că afectarea parodonțiului este opera inflamației (Haupl [145]; Listgarten [191]). Specialiștii consideră că forțele ocluzale în malformații produc o creștere a mobilității dentare, dar au caracter reversibil. Ei le definesc că
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
parodontal procese de distrucție a parodonțiului profund prin extinderea inflamațiilor gingivale la suportul osos și ligamentar; modificări fizico-chimice locale datorită utilizării contraceptivelor orale, sau a altor terapii cu hormoni; procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme etc.Ă ocluzie traumatica care generează procese de liza osoasă; bruxismul; boli metabolice (diabetă În cadrul mobilității dentare patologice se disting forme de mobilitate reversibila și ireversibilă. MOBILITATEA DENTARĂ REVERSIBILA Aceste tipuri de mobilitate, de etiologii diverse, pot fi tratate și sunt reversibile după
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cerințele fizionomice și funcționale ale pacientului. 92 Etapă cuprinde măsurile terapeutice tradiționale, având ca obiect restaurarea funcției parodontale. Acestea se referă la metode chirurgicale, de terapeutică endodontică, tratamente conservatoare protetice și/sau de refacere a obturațiilor, lucrărilor incorecte, cu echilibrarea ocluziei. Chirurgie parodontala, plasarea implantelor, Terapie endodontică; Restaurări definitive, Echilibrarea ocluziei Imobilizări -protezări fixe și amovibile, Evaluarea răspunsului la procedurile restaurative. Examinarea parodontala Faza a III-a de terapie - fază de menținere Își propune menținerea rezultatelor obținute, controlul plăcii dentare bacteriene
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
terapeutice tradiționale, având ca obiect restaurarea funcției parodontale. Acestea se referă la metode chirurgicale, de terapeutică endodontică, tratamente conservatoare protetice și/sau de refacere a obturațiilor, lucrărilor incorecte, cu echilibrarea ocluziei. Chirurgie parodontala, plasarea implantelor, Terapie endodontică; Restaurări definitive, Echilibrarea ocluziei Imobilizări -protezări fixe și amovibile, Evaluarea răspunsului la procedurile restaurative. Examinarea parodontala Faza a III-a de terapie - fază de menținere Își propune menținerea rezultatelor obținute, controlul plăcii dentare bacteriene având o importanță majoră pentru succesul tratamentului. Etapă vizează controlul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
controlul plăcii dentare bacteriene având o importanță majoră pentru succesul tratamentului. Etapă vizează controlul, prevenirea și evoluția bolii, prin reevaluări ale efectelor tratamentului șiamăsurilor de igienă orală, Reexaminări periodice și verificări ale: plăcii bacteriene și tartrului, condiții gingivale (pungi, inflamafieă, ocluzia și mobilitatea dentară, alte modificări patologice. Evaluarea rezultatelor în timp se bazează, desigur, pe examenul clinic și în special pe cel radiologic, singurul care ne oferă informații obiective despre evoluția resorbției osoase. Retracție gingivala asociată cu resorbție osoasă marginala și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
redusă, și/sau forțele ocluzale sunt eliminate prin ehilibrare ocluzală, se produce apoziție osoasă, desmodontiul regasind lărgimea normală, dintele putânduse stabiliza 3. Mobilitatea crescută, os alveolar cu înălțime redusă spațiu desmodontal lărgime normală Contenția poate fi evitată, cu condiția ca ocluzia să fie stabilă și când gradul de mobilitate nu jenează nici funcția nici confortul pacientului Se indică contenția când mobilitatea unui dinte/grup de dinți perturbă funcția și/sau confortul masticator. 4. Mobilitate progresivă a unui dinte care rezultă din
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Barrelle [142]); Principiul imobilizării în 2 planuri diferite (Ritter [276]); Principiul poligonului de contenție (Mealey [212]); Principiul extinderii maxime; - Biologice pierdere minimă de substanță să nu împiedice autocurățirea și igienă; să nu interfereze cu parodonțiul marginal să nu interfereze cu ocluzia. să suprime patologia punctului de contact. să permită o bună curățire artificială și autocurățire. Trebuie să fie ușor de aplicat și îndepărtat, să nu interfere cu măsurile de igienă orală. - Realizarea prin mijloace simple și eficiente, cu materiale curente, la
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
se urmărește prevenirea sau încetinirea evoluției bolii parodontale prin reevaluări ale efectelor tratamentului și corectitudinii aplicării măsurilor de igienă orală. În cadrul reexaminărilor periodice, se urmăresc la examenul clinic: placă bacteriană; tartrul dentar; inflamația gingivala; pungile parodontale; gradul de mobilitate dentară; ocluzia dentară. Atât în faza etiologica cât și în faza de menținere urmăresc gradul de eliminare a factorului determinant reprezentat de placă bacterianăși a factorilor locali iritanți cu rol de favorizare a bolii parodontale. Pentru toți pacienții se completează foile de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
libere de smalt cât și delaminarea imobilizării de pe structura dentară aferentă. Alegerea tipului de material de imobilizare a dinților parodontotici cât și a tehnicii se decide în urma unei analize sistematice clinice și radiologice, urmărind: numărul de dinți afectați, tipul de ocluzie și eventualele parafuncții, igienă orală, exigențele estetice ale pacientului, vârsta pacientului și motivarea să pentru dispensarizarea periodica. Rășinile compozite, cu variantele moderne, micofill, macrofill, hibride, ceromeri și ormoceri, fac posibilă aplicarea conceptului biologic fundamental de economie de țesut nobil amelodentinar
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
tip de imobilizare, mai ales în zona frontală, ține de evitarea sacrificiului mare de substanță dentară, inerent aparatelor conjuncte, ușurință în aplicare, efectul estetic deosebit, ca și posibilitatea de ”reparare” imediată în cabinet a sistemului de contenție. Nivelarea planului de ocluzie este posibilă în majoritatea cazurilor prin șlefuirea dinților migrați și numai în cazuri grave sînt indicate metode ortodontice și ortopedice. Fără o pregătire specială, tratamentul protetic conduce la apariția complicațiilor, printre care se enumeră suprasolicitarea funcțională a parodonțiului, blocarea mișcărilor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
efectuată în urma unui examen clinic aprofundat, completat cu examene paraclinice. Existența unei atrofii osoase generalizate și progresive, a migrărilor dentare care au generat traumatisme oeluzale constituie o indicație de urgență a terapiei de imobilizare provizorie care are drept scop echilibrarea ocluziei și oprirea deplasărilor dentare. Imobilizarea provizorie trebuie menținută pe tot timpul efectuării explorărilor paraclinice și în timpul terapiei etiologice. 189 Terapia corectivă trebuie efectuată prin aparate de imobilizare de durată care trebuiesc menținute și în cursul tratamentului de menținere a
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
includerea unui dinte mobil într-un dispozitiv de imobilizare nu scutește complet dintele de încărcătură forței ocluzale, nici nu îl protejează de afectarea ce poate apare ca urmare a forțelor ocluzale excesive. Prin urmare este foarte important a se stabiliza ocluzia înainte de a se face imobilizarea dinților. Dacă un singur dinte dintr-o imobilizare este supus unei interferente ocluzale traumatice, țesuturile parodontale și dinții restanți pot lezați în aceeașimăsură. Folosirea imobilizării în terapia parodontala este controversată; practică a demonstrat că teoria
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
teritoriilor de distribuție fiind evidentă la nivelul septului interventri cular (tabelul 21.1). Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale atriale care formează anasto moze și ramuri caudale ventriculare care au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic al ocluziei de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu înaintarea în vârstă, aorta și arterele coronare devin mai puțin compliante, ceea ce determină creșterea rezistenței vasculare periferice. Concomitent, se produc hipertrofia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
inferioară este electivă pentru APTL. Limitele scorului Syntax derivă din faptul că nu ia în considerare leziunile arterelor mici, cu diametru sub 1,5 mm, indiferent de severitatea lor, și clasarea stenozelor în 3 grupe (sub 50%, între 50-90% și ocluzie totală) (9,10). Complicațiile APTL asociază infarctul miocardic acut (IMA) postprocedural prin disecția vasului și ocluzie, tamponada cardiacă prin perforarea vasului, tulburări de ritm, accidente embolice cerebrale, sângerare și hematom local (artera femurală sau radială), lezarea nervului femural, radial sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
leziunile arterelor mici, cu diametru sub 1,5 mm, indiferent de severitatea lor, și clasarea stenozelor în 3 grupe (sub 50%, între 50-90% și ocluzie totală) (9,10). Complicațiile APTL asociază infarctul miocardic acut (IMA) postprocedural prin disecția vasului și ocluzie, tamponada cardiacă prin perforarea vasului, tulburări de ritm, accidente embolice cerebrale, sângerare și hematom local (artera femurală sau radială), lezarea nervului femural, radial sau ulnar, infecții locale. Mortalitatea post APTL a scăzut în ultimii ani sub 1%. În caz de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
și permite bilanțul preoperator complet, urmat de elaborarea unei strategii preoperatorii certe, respectiv revascularizarea chirurgicală a cordului și valvuloplastia mitrală cu inel Carpentier, cu prognostic favorabil (9). 21.3.4.4. Anevrism de ventricul stâng În caz de IMA prin ocluzia ADA, dilatația anevrismală se poate instala în primele 24-48 de ore, uneori chiar în condițiile unei dezobstrucții prin APTL, și este rezultatul unei ischemii severe, cu necroza și clivarea peretelui VS în zona apexului și dezvoltarea secundară a unui anevrism
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cardiacă globală, refractară la tratament. Hemodinamic, funcția contractilă a VS este mult diminuată, cu FEVS de 10-15%, diametru și volume ventriculare crescute (15). Transplantul cardiac în insuficiența cardiacă terminală ischemică Indicația de transplant cardiac se impune în IMA masiv prin ocluzia trunchiului ACS la pacienți tineri, a căror evoluție nefavorabilă nu poate fi controlată în condițiile unei terapii uzuale. A doua indicație de transplant cardiac o constituie evoluția bolii coronariene spre cardiomiopatie ischemică dilatativă terminală, refractară la mijloacele terapeutice standard. 21
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
în momentul realizării anastomozei tensiunea parietală determină leziuni minime la nivelul endoteliului, cu inițierea cascadei coagulării trombocitare; după 5 ani de la intervenție vena însăși poate suferi modificări ateromatoase (21). Malpoziția grefei este un defect de tehnică chirurgicală ce poate antrena ocluzia precoce în special în cazul grefelor de lungimi prea mari, factorii tehnici asociați utilizării unui conector aortic favorizând ocluzia. Din acest motiv, selectarea și evaluarea cu precizie a lungimii venei este un criteriu esențial în menținerea patenței grefei. Hiperplaziile miointimale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
ani de la intervenție vena însăși poate suferi modificări ateromatoase (21). Malpoziția grefei este un defect de tehnică chirurgicală ce poate antrena ocluzia precoce în special în cazul grefelor de lungimi prea mari, factorii tehnici asociați utilizării unui conector aortic favorizând ocluzia. Din acest motiv, selectarea și evaluarea cu precizie a lungimii venei este un criteriu esențial în menținerea patenței grefei. Hiperplaziile miointimale determină în primele luni postoperatorii stenozarea progresivă a grefelor venoase, astfel încât în decurs de 10-15 ani de la intervenție, peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
pentru a minimiza această tendință, inclusiv pretratamentul intraoperator al grefelor cu agenți antiadrenergici de tipul fenoxibenzaminelor și blocanți ai canalelor de calciu. Grefele arteriale sunt rezistente la formarea plăcilor de aterom, ceea ce explică ratele de patență crescută pe termen lung. Ocluziile tardive ale grefei arteriale sunt de obicei secundare progresiei bolii aterosclerotice preexistente. Rareori, stenoza poate fi secundară hiperplaziei intimei, erorilor tehnice de anastomoză sau formării de ateroame. Dilatările anevrismale ale grefelor necesită corecție chirurgicală în momentul în care depășesc 2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
progresivă. Complicațiile afectării anevrismale a grefei includ tromboza, formarea de fistule cu atriul sau ventriculul drept, ruptura cu hemoragie secundară și infarct miocardic (16). 21.3.5.3. Complicații comune ale BAC cu vene și artere Complicațiile iatrogene pot determina ocluzia directă sau indirectă a grefelor prin formarea de trombi, disecție la manipulare, debit sanguin crescut prin artera coronară nativă. Reintervențiile (1,8% pe an în primii 8 ani, 4,2% pe an după 8-13 ani) constituie o complicație redutabilă care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
justifică prin utilizarea grefelor arteriale, în special AMI, ceea ce poate îmbunătăți prognosticul imediat și pe termen lung la pacienții în etate. Din punctul nostru de vedere, cea mai eficientă grefă o constituie AMIS grefată la ADA, cu o rată de ocluzie de 1% pe an în institutul nostru, procedeu utilizat la 1.036 de pacienți (90%). Artera mamară internă dreaptă (AMID) a fost folosită la 376 de pacienți, dintre care în 373 cazuri în asociere cu AMIS. Strategia de grefare depinde
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
clopidogrel 75 mg/zi nu mărește perimetrul de claudicație al pacienților cu BAP (1). Beneficiul cardiovascular global însă este incontestabil. Din punct de vedere chirurgical, terapia antiplachetară este utilă în cazul pacienților revascularizați prin intermediul unui bypass (58), reducând rata de ocluzie a grefonului, și mai utilă decât terapia anticoagulantă cumarinică în cazul bypass urilor cu grefon sintetic, comparativ cu cele cu grefon autolog venos (59). Terapia antiplachetară trebuie începută la toți pacienții cu BAP înainte de revascularizarea chirurgicală (1). 35.4.2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]