3,917 matches
-
sa din literatură. Dincolo de orice interpretare, în favoarea prozatorului există un argument de sociologie literară: a fost unul dintre cei mai prizați autori români ai epocii, cu un puțin obișnuit succes de librărie. SCRIERI: Fleacuri, București, 1897; Versuri, Ploiești, 1900; Din ocna vieței, București, 1902; ed. 2 (Ocna vieței), 1907; De dragul celor mici, București, 1904; Domnița Viorica, București, 1905; Râs și plâns, București, 1906; Cum iubește o fată, București, 1907; Prin vraja dragostei, București, 1907; Povești hazlii, București, 1908; Cum să iubim
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
în favoarea prozatorului există un argument de sociologie literară: a fost unul dintre cei mai prizați autori români ai epocii, cu un puțin obișnuit succes de librărie. SCRIERI: Fleacuri, București, 1897; Versuri, Ploiești, 1900; Din ocna vieței, București, 1902; ed. 2 (Ocna vieței), 1907; De dragul celor mici, București, 1904; Domnița Viorica, București, 1905; Râs și plâns, București, 1906; Cum iubește o fată, București, 1907; Prin vraja dragostei, București, 1907; Povești hazlii, București, 1908; Cum să iubim?!..., București, 1908; Mai tare ca iubirea
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
Amice, ești un prost!, București, 1923; Din viața speluncelor, București, 1923; Înconjurul lumii fără voie, Ploiești, 1927; Eroii lui Mihai Viteazul, București, 1932. Repere bibliografice: V.A. Urechia, „Versuri”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIII, 1900-1901; B. Brănișteanu, „Din ocna vieței”, ADV, 1902, 4663; Ilarie Chendi, „Din ocna vieței”, CL, 1902, 11; Iorga, O luptă, I, 64-65, 99-101, 279-280; At. M. Marienescu, „Ocna vieței”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1903-1904; Lovinescu, Critice, I, 75-83; Otto Wilder, „Domnița Viorica
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
speluncelor, București, 1923; Înconjurul lumii fără voie, Ploiești, 1927; Eroii lui Mihai Viteazul, București, 1932. Repere bibliografice: V.A. Urechia, „Versuri”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIII, 1900-1901; B. Brănișteanu, „Din ocna vieței”, ADV, 1902, 4663; Ilarie Chendi, „Din ocna vieței”, CL, 1902, 11; Iorga, O luptă, I, 64-65, 99-101, 279-280; At. M. Marienescu, „Ocna vieței”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1903-1904; Lovinescu, Critice, I, 75-83; Otto Wilder, „Domnița Viorica”, VAN, 1906, 1; Ibrăileanu, Opere, IV, 23-24, 195-197
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
Repere bibliografice: V.A. Urechia, „Versuri”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIII, 1900-1901; B. Brănișteanu, „Din ocna vieței”, ADV, 1902, 4663; Ilarie Chendi, „Din ocna vieței”, CL, 1902, 11; Iorga, O luptă, I, 64-65, 99-101, 279-280; At. M. Marienescu, „Ocna vieței”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1903-1904; Lovinescu, Critice, I, 75-83; Otto Wilder, „Domnița Viorica”, VAN, 1906, 1; Ibrăileanu, Opere, IV, 23-24, 195-197; Mihai Pastia, „Domnița Viorica”, „Curentul nou”, 1906, 3; At. M. Marienescu, „Domnița Viorica”, AAR., partea
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
n. Harabagiu) și al lui Alexandru Popa, muncitor la CFR. Urmează primele șase clase la Huși, apoi se transferă la Liceul „Junimea” din Iași. Frecventează tot aici cursurile Școlii Medii Tehnice Sanitare (1950-1954). După absolvire e angajat felcer-igienist în Târgu Ocna. În această perioadă activează într-o formație teatrală, fapt care l-a determinat să dea examen, în 1958, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București. În 1960 este arestat sub acuzația de calomnie la adresa guvernului și
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
Scriitorilor Români) are un conflict insolit, de o mare intensitate dramatică, ilustrând destinul zbuciumat al unui om obișnuit, care nu își poate atinge idealul și e obligat să înfrunte răutatea celor din jur. Manlache Pleșa, eliberat după zece ani de ocnă pe care îi făcuse pentru că omorâse, în legitimă apărare, pe ibovnicul nevestei sale, năzuiește să aibă un cămin al său. În tot acest timp îl obsedează cuvintele unui colind: „După dealul cel mai mare,/ Velerim și Veler Doamne,/ Răsărit-a
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
nu devine realitate, pentru că nevasta divorțase și se recăsătorise, iar satul îl urgisește. Când angrosistul de cereale Hrisant e omorât pe drumul Iveștilor, bietul Manlache, bănuit că ar fi el făptașul, fuge și e adăpostit de duhovnicul închisorii din Târgu Ocna. Ca în Baltagul lui Mihail Sadoveanu, Manlache izbutește să îi descopere pe criminali, niște găzari, pe care îi prinde și îi predă jandarmilor. Dar Manlache Pleșa sfârșește tragic: înfruntă un ofițer german și va fi împușcat de acesta. Sfârlează cu
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Brâncoveanu prin tradiții de familie, ia parte în 1700 la o uneltire contra voievodului și poposește pentru scurt timp în temniță. Sub Brâncoveanu nu va mai deține decât demnități mărunte (ispravnic pentru haraciul din județul Vâlcea în 1701, ispravnic al Ocnelor Mari de la Râmnic în 1703, mare vornic de Târgoviște în 1712), în stare, toate, să îl nemulțumească și să îi rănească orgoliul. Va face carieră abia în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, ajungând mare vornic în 1716, mare ban și iarăși
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
PREDA, Mira (16.VI.1925, Ocna Sibiului), poetă și prozatoare. Este fiica Paraschivei (n. Topârceanu) și a lui Ioan Preda. După absolvirea Școlii de Aplicație „Andrei Șaguna” din Sibiu (1938) și a liceului de specialitate din aceeași localitate (1946), urmează un timp cursurile Institutului de Limbă
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
, Alexandru (30.VIII.1942, Fălticeni - 17.X.1994, București), critic literar și poet. Este fiul Matildei (n. Procopie) și al lui Dan Protopopescu, profesor de limba și literatura română. Urmează cursurile liceale în orașul Târgu Ocna și, din 1960, devine student al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași, pe care o va absolvi în 1965. Lucrează ca asistent la Institutul Pedagogic din Constanța (1965-1967), redactor la revista „Tomis” (1967-1974), bibliotecar principal la
PROTOPOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289048_a_290377]
-
1934. Înscris în 1930 la Facultatea de Drept a Universității din București, nu reușește să-și termine studiile, fiind arestat în 1934 și trimis în închisoare pentru activitate politică clandestină. Stă în detenție zece ani (la Iași, Doftana, București, Târgu Ocna, Târgu Jiu), aici continuând să aibă preocupări literar-culturale: organizează seminarii pe teme literare pentru camarazii de detenție, colaborează la reviste de stânga, face traduceri (romanul Așa s-a călit oțelul de N.A. Ostrovski). Pus în libertate imediat după 23 august
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
frecventat redacția ziarului „Epoca”, legând prietenie cu Al. Antemireanu, St. O. Iosif, Radu D. Rosetti. Întors în țară, e avocat și profesor de filosofie la Focșani, iar în 1906, voind să aprofundeze criminologia, acceptă postul de director al penitenciarului de la Ocnele Mari. Își reluase și activitatea publicistică, dând ziarului „Adevărul” câteva recenzii și un fel de reportaj din viața ocnașilor. În 1907 trimitea manuscrisul romanului Cântec barbar mai întâi lui G. Ibrăileanu, apoi lui C. Rădulescu-Motru și lui C. Mille, ultimul
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
, Costache (1812, Iași - 28. IX. 1876, Târgu Ocna), prozator. Este al doilea dintre cei cinci copii ai Smarandei (n. Donici) și ai lui Petrache Negre (sau Negrea), vel agă. Învață acasă, cu un dascăl grec, iar după 1823, la Curtea domnitorului Ioan Sandu Sturdza. În 1821, în timpul mișcării
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
în problemele de politică externă. Din nou la Constantinopol, ca reprezentant oficial, el luptă cu dârzenie și cu infinită răbdare pentru recunoașterea dublei învestituri a lui Cuza, prin urmare a Unirii. Năzuind de mult la chietudinea sălașului său din Târgu Ocna, se retrage acolo. S-a stins de pe urma unei pneumonii. Ca scriitor, N. este un diletant fin și cultivat. A colaborat la „Propășirea” și, mai mult la insistențele unor amici (era covârșit de înrâurirea lui V. Alecsandri), a trimis câte ceva la
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
fiica scriitorului D. D. Patrașcanu), a tras - după arestarea și asasinarea lui Lucrețiu Pătrășcanu - toate ponoasele. A fost închis în două rânduri (1948-1952 și 1958-1964), însumând 3685 de zile și nopți de detenție. A trecut prin paisprezece penitenciare (București, Jilava, Ocnele Mari, Aiud, Craiova, Pitești ș.a.). Nu i s-a găsit, niciodată, o vină precisă. În închisoare nu a stat degeaba: a ținut conferințe, a dat consultații, a înființat „Universitatea de sub Pământ”. A ieșit din detenție în 1964 și a luat
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
aviatoare e menajată (nu numai din neîncredere în capacitățile ei profesionale, ci și din dragoste) de comandantul aerodromului, până ce, într-o situație neobișnuită, ea își dovedește competența; un țăran care a ucis pentru pământ se întoarce după cincisprezece ani de ocnă și își regăsește nevasta și copilul; un cioban de munte devine miner și e treptat lămurit de necesitatea luptei de clasă (contextul e cel al războiului, iar viziunea e tributară propagandei comuniste postbelice); o femeie dezaxată încearcă seducerea unui eminent
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
Mare 47, Sos. Moară de Foc 6. Pitești str. Doamna Bălașa 33. Ploiești str. I. V. Stalin 26. Râmnicu Vâlcea str. G-ral Praporgescu 18. Satu Mare Piață Libertății 19. Tg. Jiu str. Victoriei 31. Tg. Mureș str. Bobrai Farcaș 6. Tg. Ocna str. Tăbăcarilor 18. Timișoara str. Vasile Alexandri 2. Vasile Roaita str. Cloșca 2. Tulcea str. Sf. Nicolae 45. 545. Bancă Rahova Bragadiru S.A.R. 10 apartamente, București, str. Lânăriei 11, Senatului 19. 546. Baras Retti, 10 apartamente, București, B-dul G. Coșbuc
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Ana, 3 apartamente, București, str. Viitor 12. 1141. Constantinescu Maria, 2 apartamente, București, str. Muzelor 20. 1142. Cristescu Valerica, 3 apartamente, Constantă, str. I. Branescu 7, 9, str. Griviței 70. 1143. Cristescu Cecilia, 5 apartamente, București, str. Rasuri 19; Tg. Ocna, str. Ț. Vladimirescu 13. 1144. Constantinescu Marin, 11 apartamente, București, str. Șerban Vodă 160. 1145. Constantinescu Maria, 3 apartamente, București, str. Vasile Conta 3. 1146. Ciortan Alexandru, 20 apartamente, București, str. Frigului 5, 7, str. Șerban Vodă 138, str. Mit
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Povernei 35. 1804. Cardaș Ioan, 3 apartamente, București, Bul. Dacia 9. 1805. Calisti Mărie Jeanne, 6 apartamente, București, str. Dianei 13, str. Italiană 13. 1806. Codreanu C., 12 apartamente, București, str. Visarion 24, cal Dorobanți 106. Tg. Ocna, str. Oradei 1. 1807. Chudacek Francisc, 2 apartamente, București, Într. Nic. Beldiceanu 4. 1808. Cristoloveanu Paraschiva, 14 apartamente, București, str. Făurari 6, 8. 1809. Constantinescu Eugenia, 2 apartamente, București, cal. Călărași 51 și 319. 1810. Calugaru Victoria, 4 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Principatele Unite 11. 3557. Harisiade Grigore și Most. Harisiade, 5 apartamente, București, Calea Rahovei 216. 3558. Huch Victor, 2 apartamente, București, Intrarea Știrbei Vodă 4, str. Barbu Delavrancea 47. 3559. Hristul Constantin, 2 apartamente, București, str. Sft. Nicolae Tei 37; Ocnele Mari. 3560. Herscovici Gabriela, 3 apartamente, București, str. Aurora 56. 3561. Herscovici Isac, 7 apartamente, București, str. Vlad Județul 45. 3562. Herscovici K. M. Sofia, 3 apartamente, București, str. Dobroteasa 20. 3563. Han Florea, 4 apartamente, București, str. Robănești 18
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, str. Th. Speranța 148; str. Petrescu X 8; Sos. Pantelimon 23, str. Viitor 128 7218. Silberman S. most., 7 apartamente, București, str. Olteni 34; str. Th. Aman 16 7219. Sdrobici Constantin, 4 apartamente, București, B-dul 6 Martie 63; Tg. Ocna, B-dul Ferdinand 1. 7220. Stoenescu St. Ion, 3 apartamente, București, str. Episcopul Chesarie 3. 7221. Schechter Barnhardi și Rebeca, 8 apartamente, București, str. Călușei 43 7222. Sotero Silvio most., 12 apartamente, București, str. Țepeș Vodă 147 7223. Sorescu Gheorghe, 13
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
de nepăsarea statului într-o „restriște” fără speranță. Prins în vârtejul publicisticii, N. găsește timp și pentru confecționarea câtorva „romane sociale” (Crime sociale, apărut în „Acțiunea” din 1905, Dreptate!) sau pedalând pe senzațional („romanele originale” Incestul din București și Misterele Ocnelor Mari, publicate în „Depeșa”, 1901). Calibrate după rețete la modă, ele mizează pe afecte puternice care dau, una-două, în plânset ori se congestionează subit în răcnete sfâșietoare. Trama e pigmentată cu incesturi, violuri, leșinuri, sinucideri, cum și cu potriveli neverosimile
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
, Vasile (21.IX.1886, Dobreni, j. Giurgiu - 8.VII.1959, Ocnele Mari), poet. Este fiul Dincăi și al lui Gheorghe Militaru, țărani. M. pare să-și fi făcut din această obârșie un însemn de noblețe, fiind tot mai convins, peste ani, că satul exprimă în modul cel mai autentic etosul românesc
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
statului pentru un litru. O vacă poate da 15-16 litri de lapte pe zi (sau peste 20 - depinde de calitatea ei), după cum ne-au lămurit sătenii. Produsele agricole vândute la piața din Luduș (marțea e târg de produse agricole) la Ocna Mureș (vineri), Turda (miercuri) sau Câmpia Turzii (tot miercuri) aduc un venit mic, nemulțumitor. Sâmbăta, la Luduș este târg de animale, unde se vând porci sau viței. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 4. Opinii despre prețul redus al valorificării produselor „Îl vând
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]