967 matches
-
binemeritat elogii pentru actele lor de generozitate în favoarea Eclesiei („Făcut-au doamna Bălașa și un sicriu mare de argint poleit foarte iscusit, în carele au pus sfântul trup al Sfântului Grigorie Decapolit, de la mănăstirea Bistrița. Și alte multe bunătăți și odoare scumpe a făcut și le-au împărțit pe la Sfetagora și prin alte părți”), ori prin prețuirea arătată șlefuirii cărturărești („iar un copil mai mic, anume Radul [care și domn mai pe urmă au fost], l-au ascuns mumă-sa [soția
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ansamblu monastic din țara Românească, Mănăstirea Hurezi, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (cea mai însemnată între zidirile ecleziastice ale prințului), este reflectarea artistică a bogăției acestui Voievod, a fastului cub care i-a plăcut întotdeauna să se înconjoare. Magnifiant înzestrată cu odoare și moșii, având rangul de stavropighie (ce-i conferea o autonomie marcată), mănăstirea urma a fi un semn limpede al gloriei ctitorului, al puterii sale voievodale și o emblemă a pietății - cu trimitere fără echivoc către un „model” asumat (hramul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nou zidit, pe care l-am ridicat întru cinstea și slava Născătoarei lui Hristos, să nu-l lași să fie în pustiire, ascultând de unii răi grăitori către tine, sau să se atingă mâna ta să ia mai sus zisele odoare și scule, ci încă și domnia ta după putere să-i adaugi, ca să nu fie spre batjocura limbilor străine și locuință animalelor și păsărilor și desfrânatelor, ci să-i fii milostiv și tocmitor și păzitor și miluitor călugărilor ce locuiesc într-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de hrană, că și la bine și la rău cu densa mi-am rădicat toate nevoili...” (Să notăm aci că, în afara celor ce specificau caracterul comun al întregii averi, cei mai mulți soți lăsau după moarte nevestelor „satele și moșiile de cumpărătură, odoarele, vitele, țiganii și rumânii «să le hrăneascăț”). Era o practică veche aceasta a transmiterii stăpânirii averii prin testament, soțul încercând astfel să-și scutească nevasta de o parte a aventurilor succesorale interminabile declanșate de obicei de rudele defunctului („rudele viclene
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai ales franchețea acestor mărturii, lăsând să treacă, nu o dată, în prim-plan scene teribile sau exemplare: stareța de la Pasărea jelind raptul barbar comis de nemți asupra mănăstirii, într-un aprilie apocaliptic al anului 1917, când se ordonă despuierea vechilor odoare și doborârea clopotelor de argint, pentru a fi trimise la topit; lecția din urmă a lui Titu Maiorescu, bătrânul mentor al Junimii, retras din viața publică și părăsit într-o uitare cvasigenerală, dar demn, neconcesiv și refuzând până la capăt contactele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
blînd (2); bogăție (2); bun (2); copil (2); copilă (2); curat (2); educație (2); elev (2); făt (2); gălăgie (2); grijă (2); individ (2); infantil (2); inteligent (2); înțelept (2); matur (2); minunăție (2); năzbîtii (2); neastîmpărat (2); nevinovăție (2); odor (2); om mic (2); persoană (2); plînge (2); răsfățat (2); rău (2); responsabilitate (2); rîde (2); sfînt (2); simpatic (2); urmaș (2); zîmbitor (2); adolescent; adolescență; afurisit; amintiri; amuzant; apus; așteptări; atent; avere; binevoitor; Bogdan; borac; botez; candid; cheltuială; chinez
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dreptate; dur; el; enervare; extraterestru; familia; fecior; fericire; ființă; frate; frățior; ghindă; grijă; ie; inimă; Ion; iubitoare; iubitor; împărțeală; de încredere; înțelegător; jumătate; legămînt; legătură sufletească; legumă; mama; mamă; membru; mincinos; mișto; mîndrie; model; moldoveanul; muzică; nădejde; neamuri; necaz; neprețuit; odor; oricare; ou; părinte; persoană; persoană apropiată; persoană dragă; pervers; picătură de apă; pilon; pom; prieten bun; prieteni; prietenii; prost; protector; Radu; respect; rușine; scîrbă; scris; sfat; sinceritate; sine; același sînge; Sorin; stres; suflet pereche; suport; nu știu; taman; termen; tristețe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înșela; lasă-l; lemn; lenos; loc; mașina; mașină de spălat; măscărit; mînjit; pe mîini; mîzgălit; mediu; microb; microbi; miros urît; mozolit; mucos; muncă; a murdări; necinstit; neglijat; neglijență; neigienic; neîngrijire; neîntreținut; nesimțire; nesimțitor; nisip; noroi, păcate; noroios; obiect; oboseală; ocoliș; odor; păcate; păcătos; picior; plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut; prietenie; respingător; roată; rufe; rușine; sănătos; sărăcie; silă; sînge; spălare; stradă; stricat; sumbru; sutien; de tot; toxic; tractorist; trafaret; trist; țară; ucigaș; ud; unt; urîțenie; vagabond; vanish; veselă; vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dor; drac; drăgălaș; drăgălășenie; drăguț; dulce; extraordinar; familia; fecior; fericit; fiică; fiul bunicii; gălăgie; generații; Gustav; inocență; îndepărtat; înțelegător; jucărie; jucării; jucăuș; mai mic; mama; mamă; mare; melancolie; al meu; moștenitor; naștere; năzdrăvan; neplăcut; nepotul meu; nerecunoscător; neștiință; netot; nostalgie; odor; Oliver; o parte din mine; persoană dragă; pește; piedică; plod; pot; prietenie; promisiune; pui; puradel; Raul; reîntoarcere; relații; rudă de sînge; rudă, persoană dragă; sărbătoare; silitor; sînge; soacră; soră; speranță; al tău; țipăt; urmași; vacanță; vesel; viață; vigilent; viitor; zglobiu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
important; inaccesibil; indiferent; insula; interes; interesant; iPhone 5; îmbrăcăminte; îngrijorat; libertate; lipsă bani; lipsuri; mare; mașină de lux; Mihai; moft; motorină; mut; nașpa; neatins; necesar; de necomparat 10 min; nefolositor; neplăcere; neprețios; de neprețuit; netrebuincios; niciodată; nu cumpăr; obiecte; occident; odor; off; oraș; palton; pantofi; papuci; parfum; părinți; părinții; pește roșu; piatră; pisoi; pix; pîine; plată; prea; fără preț; prețuire; produse; prost; răbdare; reduceri; respect; rochie; roți; rudă; sănătate; sclipici; select; snobism; soț; special; strălucitor; supraapreciat; și frumos; tarif; tata; tată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
astfel că singura posibilitate rămâne moara lui Călifar. Monologul tânărului, înregistrat cu fidelitate de narator, este un amestec de naivitate și de infatuare specifice vârstei: "Ce vorbă! Să te smintești când ai vedea înainte-ți prăpăd de comori și de odoare. Numai să le simt în mână, că știu eu cum să mă port și cu Călifar, și cu stăpânu-său...". Spontan, decide ca, a doua zi, să meargă drept la vrăjitor și să-i ceară avuțiile pe care destinul orb i
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de șolduri legănate/ într-o boare înmiresmată/ de piele de fată/ sub o boltă de stele/ fundițe clipsuri brățări și inele/ cu globuri cu panglici cu ringhișpire/ și îngeri cântând la clavier/ e ceva de bâlci și de strană/ de odor și zorzoană/ de concert brandemburgic și tra-la-la/ de hârjoneală și osana”8 Dincolo de tehnica aglomerării obiectuale realizate prin enumerare, care este poate cea mai ușor sesizabilă și din care rezultă un bâlci sui generis, așa cum chiar el formulează, Nimigean preia
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
acestea sunt de fapt poemele cele mai bune ale Femeilor din secolul trecut. Imaginarul falic dezvoltă o nebănuită listă de surogate: „sorbind din flaut moale sol diezul” (p. 17), deja citatele „harpon” și „plug”, „trandafirul meu castrat” (p. 49), „eminesculând odoare” (p. 53), „pierdui oiștea la căruță” (p. 64), „se excită osii duble sub vagon” (p. 77), „umblă cu trei morți în gură/ ce-au căzut pe-o arătură/ într-un altfel de răzbel” (p. 85). E ceva pentru un inventar
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
Simona Vasilache Și dacă li s-ar pierde - cine știe... - numele scrise pe coperte sub vreun paspoal de buzunar, jurnalele dintre războaie ar fi, hélas, egal de indiscrete. Nu, firește, bijuuri grele, cu strasuri și toarte la vedere, ci odoare cu monogramă, din acelea care, luate deoparte, încep să spună povești. De la ele afli, ce-i drept, nu chiar tot ce-ai putea cere. Păstrate bine, ca podoabele vechi în scrin, sînt în jurnale doar întîmplări pe care cine le-
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
În rugăciune și cântare, mulțumire și recunoștință: „Prea-sfântă, prea-mărită, prea-frumoasă, Prea filocalică Mireasă! A nimburilor toate Împărăteasă! Tu ești Maica binevoitoare și dăruitoatre a tuturor celor sfinte: zestrea cea vie a bunelor haruri, celor din Taine, celor din Daruri, din odoare, din palme și din cuvinte. Ești Marea predanie Îmbietoare Și mult strălucitoare a toată Iconomia de binecuvântări, ca un policandru cu șapte lumânări naintea Marelui tron dumnezeiesc pentru care toți Îngerii și sfinții te preamăresc”<footnote eroschim. Daniil Sandu Tudor
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
din capriciul unei femei împărătese", Taitu, care și-a dorit un cămin acolo. La hotel, odihna călătorului e tulburată de concertul leilor captivi în grădina palatului alăturat. Renumitul leu abisinian, simbolul țării. "Vă veți obișnui" e singura consolare... Leii sînt odoarele palatului, dar "toate aceste splendori, toată această liniște aparentă, dispare ca prin farmec noaptea, în ceasurile de odihnă, cînd apucate de nostalgia deșerturilor și a pădurilor virgine, superbele fiare își înalță sub bolta cerului smălțuit de stele, protestul răcnetelor lor
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
să compună: "Vreau să citesc! decide, dar știe că minte că își minte ei însăși(!). Pe pian e o carte, aceeași, Versurile lui Eminescu. O găsești în toată casa în diverse ediții și legături. În fiece an Elena își întreabă odorul ce dar vrea, și el, grăbit ca un copil care abia așteaptă, îi cere "încă un Eminescu", adică un alt volum al acelorași minuni, altfel legat. (subl. n.) E volumul care stă la locul cel mai de cinste pe coada
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
pleci,/ Un șarpe dacă trece pe poteci,/ Ucide!” (Sfat). Dar poate face și kavafiene (numai că nu s-a ținut de ele): „Bosforul geme căci încătușatu-i,/ Perdut Bizanțu’mpărătesc visează./ Ca și-n povești din valuri aruncatu-i/ Măreț odor ce-n noapte scînteiază!// E pace. Răzbunarea doar e trează./ Au cine-ascultă-n liniște de sfatu-i?/ Furtuni îndepărtate luminează/ Iar Bazileus tremură-n palatu-i.// Îngenuncheat în lumea lui de statui/ Și chinuit de dragoste-aiurează:/ Teofano nu l-a chemat la patu-i
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
cu părinții săi e odraslă (despre care am scris deja, în România literară, nr. 3, 1999); acesta se folosește curent și pentru persoane care nu mai sînt la vîrsta copilăriei, dar rămîn copii ai părinților lor. în aceeași serie intră odor și progenitură. Termenul odor - pentru care DLR înregistrează un uz "glumeț", în vreme ce DEX indică doar sensul neutru sau pozitiv ("ființă iubită, prețuită; spec. copil") - are o marcă ironică puternică, tocmai pentru că evocă un act de alint: "mama puștoaicei a descins
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
odraslă (despre care am scris deja, în România literară, nr. 3, 1999); acesta se folosește curent și pentru persoane care nu mai sînt la vîrsta copilăriei, dar rămîn copii ai părinților lor. în aceeași serie intră odor și progenitură. Termenul odor - pentru care DLR înregistrează un uz "glumeț", în vreme ce DEX indică doar sensul neutru sau pozitiv ("ființă iubită, prețuită; spec. copil") - are o marcă ironică puternică, tocmai pentru că evocă un act de alint: "mama puștoaicei a descins să-și ia odorul
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
odor - pentru care DLR înregistrează un uz "glumeț", în vreme ce DEX indică doar sensul neutru sau pozitiv ("ființă iubită, prețuită; spec. copil") - are o marcă ironică puternică, tocmai pentru că evocă un act de alint: "mama puștoaicei a descins să-și ia odorul de la terasa complexului" (EZ 2482, 2000, 3). Și în acest caz ironia vizează relația de rudenie, nu vîrsta: "Ca orice soacră, e cicălitoare, consideră că nimeni în afară de ea nu poate avea grijă de "odorul" trecut de multișor de adolescență" (Unica
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
puștoaicei a descins să-și ia odorul de la terasa complexului" (EZ 2482, 2000, 3). Și în acest caz ironia vizează relația de rudenie, nu vîrsta: "Ca orice soacră, e cicălitoare, consideră că nimeni în afară de ea nu poate avea grijă de "odorul" trecut de multișor de adolescență" (Unica 1, 2000, versiune în Internet); "mămica "hojmanlăului" beat țipa să nu-i fie traumatizat odorul" (Viața liberă, arhiva Internet); " Ce dacă părinții plătiseră să-și vadă odorul inginer și se chinuiseră să-l țină
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
de rudenie, nu vîrsta: "Ca orice soacră, e cicălitoare, consideră că nimeni în afară de ea nu poate avea grijă de "odorul" trecut de multișor de adolescență" (Unica 1, 2000, versiune în Internet); "mămica "hojmanlăului" beat țipa să nu-i fie traumatizat odorul" (Viața liberă, arhiva Internet); " Ce dacă părinții plătiseră să-și vadă odorul inginer și se chinuiseră să-l țină în școală?" (Curierul zilei - Argeș, arhiva Internet). Asemănător e uzul cuvîntului progenitură, care își bazează efectul mai ales pe contrastul dintre
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
în afară de ea nu poate avea grijă de "odorul" trecut de multișor de adolescență" (Unica 1, 2000, versiune în Internet); "mămica "hojmanlăului" beat țipa să nu-i fie traumatizat odorul" (Viața liberă, arhiva Internet); " Ce dacă părinții plătiseră să-și vadă odorul inginer și se chinuiseră să-l țină în școală?" (Curierul zilei - Argeș, arhiva Internet). Asemănător e uzul cuvîntului progenitură, care își bazează efectul mai ales pe contrastul dintre nivelul stilistic al termenului cult și realitatea desemnată: "uneori își folosește progenitura
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
Iordăchescu Ionuț Pentru liderii ruși, naționalismul face casă bună cu universitățile din Vest. În timp ce una dintre mărcile distinctive ale epocii Puțin include noțiuni precum valori tradiționale și autosuficiență, elita Rusiei își trimite odoarele să studieze în străinătate. Un sondaj realizat recent de Universitatea Pedagogica din Moscova arată că 80% dintre absolvenții școlilor metropolitane de elită ar dori să studieze peste graniță. Totodată, potrivit un studiu al "Rossiyskaya Gazeta", 70% dintre părinți preferă că
Duplicitatea elitei Rusiei: cine sunt și unde învață copiii lui Putin, Lavrov sau Medvedev by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53689_a_55014]