965 matches
-
pune în joc favoarea de care se bucura), iar eu, întâiul nepot, am moștenit favoarea, fiind tratat de dânsa cu „odorul maicii“: sărea ca o leoaică să mă apere de gesturile punitive ale genitorilor mei, pentru care nu eram deloc „odor“, ci mai degrabă o sălbăticiune de domesticit. O dată, când tata a luat fărașul și a fugit după mine, care o tulisem în grădină urlând ca un smintit „săriți, că mă omoară!“, s-a repezit și ea, să-mi vină în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
descoperi că, rând pe rând, toate meșteșugurile și artele au aceeași origine. După planul și instrucțiunile amănunțite ale Domnului își construiește Noe corabia. Moise ridică altarul de jertfă, cortul și orânduiește întregul cult după aceleași instrucțiuni, care nu scapă nici un odor, nici un vas, nici un veșmânt și nici un mobilier. Dumnezeu „umple cu duh dumnezeiesc” pe meșterii Betabeel și Oholiab, învățându-i știința de a lucra aurul, argintul și arama, de a șlefui nestematele, de a sculpta în lemn, de a pregăti mirul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai bine poziția religiei față de cultură. Se poate vorbi în creștinism de o divinizare a culturii? Aparențele ar putea să ne înșele, de vreme ce există o arhitectură sacră, o muzică sacră, o înțelepciune sacră, o știință sacră; și chiar vasele și odoarele cultice sunt sacre. Dar aceste multiple forme sacrale ale culturii, care participă la cult, nu trebuie să ne inducă în eroare. Care este sâmburele cultului? E unirea sufletului cu Dumnezeu. Liturghia culminează în euharistie, care e împărtășirea cu Hristos, adică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
statuia monumentală, din aceste motive care au devenit tradiție, ortodoxia n-a exclus arta sculpturii. Ea o practică în diferitele forme decorative, de la dăltuirea savantă a pietrei ce participă la arhitectură până la aurăriile și argintăriile ce îmbracă icoanele, cărțile și odoarele cultice; și o practică deopotrivă în basoreliefuri și în miniaturile de ivoriu, lemn și alte materii, care înfloresc cu o finețe și cu un gust fără pereche felurite obiecte necesare vieții religioase. Din această tradiție a sculpturii miniaturale, decorative, se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
încălțării, ori, mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!” și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!”) etc. La fel de importantă în educarea elevilor este fabula. Deși, nu apare decât o dată în cei patru ani de gimnaziu, fabula are asupra copiilor o influență pozitivă. Nu trebuie să uităm că aceasta presupune un cititor inteligent, cu un anume rafinament
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
iar acum chiar se plictisea cu totul” (p.76) Cum de Gleb nu a înțeles firescul noii situații? Cum îndrăznește acest nou învățător să facă altfel decât restul colegilor săi? Cum îndrăznește să provoace lacrimile atât de prețioase ale Zozuliei, odorul secretarului de partid? Un copil al unui secretar de partid nu putea fi prost, asta ar fi însemnat că însuși secretarul ar fi fost așijderea, ceea ce era, nu-I așa, exclus?! Tinerii Nerjin realizează târziu și indirect și confuz că
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vehicul" (cf. gr.όχος, -εος s.n. "vehicul"): med. ro. ocopatie s.f. (cf. fr. ochopathia s.f.; en. ocopathia); odino- "durere" (cf. gr. όδύνη, -ης s.f. "durere"): med. ro.odinofagie s.f. (cf. fr.odynophagie, s. f.; en. odynophagia); odori- "miros" (cf. lat.odor, -oris s.m. "miros"): med. ro. odorimetrie (cf. fr. odorimétrie s.f.; en. odorimetry) oeno-,,vin" (cf. gr. οϊνος,-ου s.m. "vin"): med. ro. oenolism (cf. fr. oenolisme, s.m.; en. (o)enilism); ofi(o)- "șarpe" (cf. gr. όφις, -εως s.m. "șarpe"); ole
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a fost cedat ținutul Herței, istorisește cum, În pădurile pe care le străbăteau, le-a apărut În cale Coroi: au aflat că-l dijmuise pe preotul lor din sat, care se retrăgea spre Dorohoi cu o avere considerabilă, aur și odoare bisericești. Chiar el le-a relatat. În pădurea de fag de pe Dealul Holmului din Flămânzi, pe drumul Hârlău-Botoșani, există o piatră impresionantă, prelucrată pentru a servi ca masă, altar sau loc de dezbateri unei societăți de ortaci, care se cheamă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la maturitate, a fost martorul atent al ascensiunii politice al celui de-al II-lea Reich pe scena internă?ional?) ne face s? �n?elegem importan?a pe care el a dat-o problemei puterii, de la �for??� � cu c�teva odori nietzscheene pe care l?ud?torii s?u au tendin?a s? nu le simt? � la violen??, f?r? a mai vorbi de modurile de domină?ie ?i de autoritate c?rora le consacr? pagini numeroase care r?m�n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
condamnat la dispariție fizică și că doar opera lui are șansa de a se sustrage sentinței : E un decret de moarte, o știu, sunt pregătit./ Fie !... a mea cenușă de-acum pe vânturi zboare,/ Rămân a mele versuri a Patriei odoare. El este încredințat că zilele îi sunt numărate și nu mai are scăpare : De-acum grăbita moarte oriunde mă așteaptă ; sunt un om fatal./ Respiri în a mea casă un aer infernal (IV 2). Dintre invitați, patricianul Barrus simulează intenția
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acum toate acelea s-au întors întru nemângăiată măhniciune și plângere. Pentru ce oare? Pentru că ne-am păgubit și de niscareva lucruri lumești? Oare de bani oarecare? Oare de moșii? Ba nu nicidecum. Ci de o comoară neprețuită, de un odor ca acela, de carele toată lumea nu-i era vrednică, de luminătorul [f. 34] nostru cel strălucit și, în scurt, de preamilostivul și bunul părinte, păstorul și dupre Dumnezeu povățuitorul.” <footnote Dascălul Isaac, originar se pare chiar din părțile Neamțului, a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din zilele noastre? Nu au auzit vorbindu-se despre persecuțiile anticreștine [interbelice] din Rusia, Mexic, Spania, Germania? Nu a ajuns la ei vestea despre nemaiauzitele masacre de preoți, de călugări, de surori, de credincioși; despre distrugerea îngrozitoare de biserici, de odoare sfinte, de convente, ale propagandei ateiste? Și dacă știu câte ceva, cum pot să doarmă cu asemenea viziuni amăgitoare? Nu simt aerul pe care-l respiră? Nu realizează că atmosfera e plină de tensiune? Cum pot să se mintă liniștiți când
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
o scrisoare de câteva pagini lui Carol. Copleșită de grija pentru tatăl bolnav, pentru mama și pentru rudele afectate de evenimentele din Grecia, ea face doar o referire, dar de intensă căldură, la copilul lăsat în țară: „Sărută-l pe odorul meu. Sper că e sănătos. Îmi lipsiți și tu și el, iubiții mei”. La Palermo, Elena l-a cunoscut pe Amedeo della Puglia, fiul ducelui de Aosta. Intenția ei era de a obține divorțul de Carol și de a se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
excursii în locurile natale, pentru a vizita mormintele strămoșilor lor. În timpul acestui festival, oamenii aprind lanterne, făcute din hârtie, care au drept scop călăuzirea sufletelor morților spre casele lor. Ca ofrandă se aduce mâncare celor decedați și se dansează „bon odori” (dansuri speciale). Lanternele sunt trimise pe apă, în josul râurilor. Am participat la Festival până târziu în noapte. Pe un mal al râului Sumida, oameni, cu lampioane în mână, așteptau să le vină rândul pentru a le da drumul pe luciul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
lucrărilor (mai ales cele legate de Înzestrarea cu icoane și obiecte de cult) petrecându-se probabil pe la 1802. Ctitorii au dotat biserica cu cele de trebuință, cărți bisericești, În paginile cărora se păstrează slovele iubitorilor de Dumnezeu, icoane, veșminte și odoare bisericești. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au simțit nevoia să se Închine lui Dumnezeu și să-i aducă Jertfe În locuri anume alese În acest scop, de obicei locuri Înalte care să sugereze prezența harică a divinității, așa cum a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
național țărănesc. Era vorba despre biserica din Arsura „un sat aproape de Prut, în județul Fălciu”, construită după o chetă, din casă în casă, organizată de fiul satului și familia, înzestrat cu clopote, picturi și icoane, cu candelabre, policandre și alte odoare scumpe, sfințită la 21 iunie de către Î.P.S.S. Mitropolitul Nicodim al Moldovei și de către P.S.S. episcopul Tit Simedria de la Bălți și P.S.S. episcopul Nifon de la Huși”... În anii 1962-1967, când lucram ca secretar al Sfatului Popular din raionul Huși, având
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuții la 1650. Nu mai puțin a suferit capitala Bucovinei sub poloni, turci și tătari în anii 1685 și 1686. În anul din urmă se refugiase Dosoftei, mitropolitul Iașilor, cu moaștele Sf. Ioan cel Nou și cu multe documente și odoare la regele polon Sobieski (întâi la Strey, apoi la Zolkiew), unde rămase mult timp de frica Turcilor. Peste scurt timp, vin însă și alte nenorociri asupra Cernăuților. După dezastrul lui Carol al XII-lea din Suedia, 1709, care fugise în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
At. Gherman, O. Tarangul, I. Grămadă, V. Greciuc, R. Dăianu, V. Loichiță, I. Agârbiceanu, Const. Morariu, I. CocirlăLeandru, A. Cotruș, T.Murășan, G. Vedeanu. Câteva teme: Istoricul și activitatea Academiei ortodoxe din Cernăuți”, „Privire generală asupra literaturii beletristice românești”, „Un odor din Mânăstirea Sucevița” ș.a. * Almanachul Literar pe anul 1903 era realizat de „Întrunirea academică română Bucovina”, la Societatea tipografică Bucovina, Editură proprie, care în prefața, nesemnată, spune că lucrarea „va avea menirea să fie răspândită și citită în fiecare cabinet
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mitropolitul Moldav Anastasiu Crimca (1602), desrobirea limbei române de cea rusească în biserică prin întâia carte bisericească scrisă românește (1631), răpirea moaștelor S. Ioan cel Nou prin Ioan Sobieski, regele Polonilor și aducerea lor la Zolkwa în Galiția, dimpreună cu odoarele Mitropoliei (1686), venirea Ardealului sub Austria (1699), ridicarea orașului Cernăuți (1722), venirea unei părți a Moldovei, numită de atunci de către poloni și ruși „Bucovina” (buc=fag) sub împărăția Austria, în urma învoirii între împărăteasa Maria Teresia și împăratul turcesc Abdul Hamid
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tot în martie 1848 preoții și călugării din Bucovina - după ce prin ordonanța împăratului Iosif al II-lea din 29 aprilie 1786 le desființase lăcașurile de cult, reducândule la 3 mânăstiri - Putna, Sucevița și Dragomirna, dar și ele expropriate de pământuri, odoare și alte bogății - nemulțumiți de componența și corupția Consistoriului ortodox din Cernăuți, fac o întrunire în cadrul căreea cer: autonomia bisericii ortodoxe, democratizarea sistemului de conducere, înlăturarea funcționarilor străini din structurile de conducere bisericești, formarea unei Mitropolii ortodoxe a tuturor românilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cel care ne aduce ouă, fratele, vorbește cu glas miorlăitor, furișându-se parcă, înclinându-se cu smerenie, și parcă tot e gata să râdă, parcă nu mai poate; un ieromonah care pare mare pehlivan, tânăr și frumos, ne arată mândrele odoare de argint ale vechii biserici a lui Nestor Ureche; un călugăr țăran apoi pe banca de la poartă, în liniștea amurgului, ne spune cu glas greu, amărât, despre viața lui necăjită cu muerea, de care s-a despărțit după ce a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și popa a dat-o unui călugăr și călugărul a vândut-o unui flăcău de la fabrica Sihăstriei; iar eu am cumpărat-o cu 8 franci de la flăcăul acela... Am dat scump, multe parale, dar mi-i dragă, că e un odor... Ș-apoi de-acuma de la mine n-o mai cumpără nimeni; la mine vra să rămâie... E frumoasă, mi-i dragă, e ca un odor..." Într-un târziu, coborând spre Agapia din Vale și văzând tabla de zinc a acoperișurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la flăcăul acela... Am dat scump, multe parale, dar mi-i dragă, că e un odor... Ș-apoi de-acuma de la mine n-o mai cumpără nimeni; la mine vra să rămâie... E frumoasă, mi-i dragă, e ca un odor..." Într-un târziu, coborând spre Agapia din Vale și văzând tabla de zinc a acoperișurilor nouă: Apoi și eu am să umblu după milostenii, ca să învălesc bisericuța mea de la Sihăstrie că acuma acoperișul e vechi și stricat..." La arhondaricul Agapiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
argint în atelierele transilvane, așa cum este cădelnița de argint, pe care domnul a dăruit-o Putnei. Domnul trebuie să fi făcut multe danii de acest fel, dar cum Moldova a fost jefuită de năvălitori (turci, poloni, cazaci, tătari), foarte puține odoare au ajuns până la noi. În contact cu opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sunt cele două ripide, lucrate în argint, una aflându-se la Patmos, iar alta la Putna. Acestora li se adaogă panaghiarele de la Neamț și de la Bacău și crucile ferecate, dintre care numai una s-a păstrat la Putna. Danii în odoare sfinte au făcut și boierii. În 1462, Iuga, marele vistier, a dăruit Moldoviței “trei dvere de damasc roșu cu aur și un procrovăț și răcavițe din aceași camhă de damasc și o cădelniță de argint aurită”, un cal și 25
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]