708 matches
-
contemporane (în special cele din mediul online) afirmă că numele mănăstirii Plătărești ar proveni de la numele primului egumen grec al mănăstirii: „"Plastara"” sau „"Platara"”. Probabil că toate aceste surse se bazează pe informațiile cuprinse într-un articol din "Ziarul Lumina", oficiosul Patriarhiei Române, apărut în 2008, în care se face referire la o relatare a „"... unuia dintre puținii monahi ai sfântului lăcaș, părintele Rafail, care ne povestește că denumirea localității Plătărești, implicit a lăcașului de cult cunoscut drept Mănăstirea Plătărești, provine
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
al PCR în care a citit documentul intitulat "„Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”". A doua zi, pe 7 iulie, documentul prezentat de Ceaușescu a fost publicat în oficiosul Scînteia. Pe data de 9 iulie, Secretarul General al PCR a prezentat o expunere a aceluiași document la tribuna Consfătuirii de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative. Cele 17 propuneri din această
Epoca de Aur (România) () [Corola-website/Science/328850_a_330179]
-
într-un moment în care comuniștii reprezentau o minoritate insignifiantă în peisajul politic, care putea să se bizuie doar pe sprijinul Uniunii Sovietice și a armatei sale care ocupase România. La 26 septembrie Comitetul Central al PCR a publicat în oficiosul său Scânteia o „platform-program” la care erau invitate toate forțele democratice să adere. Programul avea 15 puncte: Societatea Scriitorilor Români a aderat la această platformă la data de 30 septembrie 1944. Prin adeziunea Partidului Social Democrat la 2 octobrie 1944
Frontul Național Democrat () [Corola-website/Science/331308_a_332637]
-
muncitori să se supună voinței sale, sub amenințarea de a li se tăia rațiile și a li se suprima cartelele speciale de alimente.” La 31 ianuarie 1945, sindicatele de tipografi din capitală au refuzat să tipărească ziarele Dreptatea și Viitorul, oficioasele PNȚ și PNL, întrucât ziarele conțineau răspunsurile politicienilor democrați la programul de guvernare al FND.
Frontul Național Democrat () [Corola-website/Science/331308_a_332637]
-
Timișoara este primul ziar privat înființat după Revoluția din 1989, la Timișoara, în ianuarie 1990, prin preluarea ziarului „Luptătorul bănățean”, denumire atribuită la Revoluție fostului oficios al PCR Timiș, „Drapelul roșu” care în noua ipostază a îndeplinit rolul de organ de presă al "Societății Timișoara". Primul număr al ziarului Timișoara a apărut pe piață la 23 ianuarie 1990, tipărit în peste 50.000 de exemplare care
Timișoara (ziar) () [Corola-website/Science/331600_a_332929]
-
București. Începând cu anul 1926 este deja cunoscut în presă de stânga că un pamfletar de temut. Este redactor la ziarele "Cuvântul" (1926 - 1927), "Curentul "(1928 - 1934), "ABC", "Zorile" (cu Emanoil Socor), "Lumea Românească" (editat de Zaharia Stancu), coordonator al oficiosului "România". Colaborează la "Mișcarea" (1931 - 1932), "Facla" (directori Ion Vinea și Nicolae Carandino), "Adevărul" și "Dimineață". La 17 iunie 1933 se căsătorește cu Iza Dora Aronovici (născută Finchelstein pe 3 iunie 1899 la Vaslui). În anul 1938 Leon Kalustian părăsește
Leon Kalustian () [Corola-website/Science/333720_a_335049]
-
amplorii genocidului perpetrat în acea regiune. Numărul evreilor români și ucraineni omorâți în Transnistria era, după aprecierea lui Shahan, de circa 400,000, și nu de 35,000-70,000 cum se apreciase înainte pe baza unor cifre susținute de surse oficioase comuniste din România. Shahan a mai publicat o serie de romane pentru copii, intitulată "Alilot gvurá umistorin" (Peripeții de vitejie și mister), în care a povestit aventurile unui grup de copii evrei din România, supraviețuitori ai Holocaustului, care au pornit
Avigdor Shahan () [Corola-website/Science/336067_a_337396]
-
a văzut că trucul cu miluirea electoratului ține și acum a fost pus în practică la tot natul. La fel cum amenințarea cu moartea la adresa ziariștilor, scoasă experimental din gura lui Ioan Mircea Pașcu, a devenit deja mod de acțiune oficioasă, ca să nu zic oficială, la nivel național. Așadar, noi tot cu micul și lipia tradiționale, tot cu uiaga de tărie contra vremurilor potrivnice, pe când vecinii noștri s-au săltatîn șaua europeană. Frumosul poster al unguroaicei pe pieptul căreia sclipesc stelele
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]