2,453 matches
-
de fragi. Du-te des să o vezi, Fă-ți de lucru-n jurul ei, Mângâie-i cu mâna fața... Sărut-o! Iasă scântei! Stau prin nuci zeci de cuci, Solitari și clandestini Își mai uită-un ou, săracii, În ogradă la vecini... Sus în nuci, printre cuci, Ești și tu... Hai pe pământ! Golgota iubirii tale Te așteaptă-n prag de vânt. A iubirii adiere Cu miros și gust de fragi... Nu-ncerca să te sustragi!... Gustă, cuc, a vieții
CUCULUI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368915_a_370244]
-
în ea, unii într-un mod fatalisto-contemplativist („Ce putem să facem?...”), adepții dictonului „Trăiește-ți clipa!” în chip sfidător la adresa divinității și disprețuitor la adresa naivilor nedescurcăreți, cei mai mulți dintre semeni rămânând complet nepăsători la tot ce-i dincolo de ei și de ograda egoismului lor monstruos. Iar consecința logică a acestei alarmante stări de lucruri nu putea să fie decât relativul progres material al omenirii (ici îmbuibați care se sinucid, dincolo milioane de oameni care mor de foame) și absolutul regres moral-spiritual pe
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
plecat. Clipa de dat în leagăn muza Îmi iese căldura ca un nisip din oase De-am încălzit amiaza întreagă, Satul tot s-a adăpostit prin case, Eu am înjugat boii ziua spre apus s-o tragă. Sunt împrăștiat prin ogradă, Iarba din carnea țărânei crește, Mierlele au venit în zbor să vadă Cum de căldură poetul se topește. M-am adunat de jos măturându-mă cu gândul Și-am făcut balansoar din grinda cerului și-o stea, De-atunci mă
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
dintr-o copilărie universală (ca în scrierile lui Creangă), despre lumea idilică, lipsită de griji și de preocupări absurde, când copilul știa să zburde, să se joace, să se bucure de tot ceea ce era în jurul său, confirmând că NECUVÂNTĂTOARELE din ograda părinților sau a bunicilor se dovedeau a fi prietenii cei mai sinceri și mai credincioși pe care îi va avea vreodată. La fel ca și pădurea (un alt prieten de nădejde), cu foșnetul frunzelor de anotimp sau surâsul plin de
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
țării noastre față de altele, spune-mi, e de ajuns? Nu crezi că România merită mai mult? Interesant e că unii străini și-au dat seama de asta înaintea mutor alți români. Cum vine ca un străin să aibă grijă de ograda ta, pentru că tu nu ești în stare? E amuzant de absurd. Neamțul, nu doar că nu te-ar lăsa să nu pui mâna pe nimic, te-ar și da afară că ai îndrăznit. În schimb, noi practicăm acest lucru destul de
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
Europă? Sunt multe dovezi că se poate, dar trebuie să vrem și să credem. Mai ales, să nu așteptăm ajutor de la alte țări sau Uniunea Europeană, căci nu va veni. Cum am mai zis, dacă vrem să fie mai bine în ograda noastră, doar de noi depinde. Deci, până acum, la rețeta magică, mai putem adăuga iubirea, fraternitatea. Dar tot nu este de ajuns. Pe lângă voință, speranță, muncă, pozitivism, devotament, determinare, grijă, plus iubire, fraternitate parcă mai trebuie ceva. Poate credința. Să
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
pe la colțurile conacului sau după grajduri. Micul Alexandru privea cu uimire la conacul aflat pe muchia unui deal, la obloanele geamurilor vopsite în albastru și la curtea largă cu o pajiște ce-l atrăgea să se joace pe ea. Jur-împrejurul ogrăzii erau plantați pomi fructiferi, iar în casă Alexandru a descoperit cu uimire o etajeră cu cărți scumpe, copertate cu piele, scrise cu litere de aur, tablouri cu imagini bucolice și panoplii cu arme. Copilul era încântat de viața patriarhală, cunoscând
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
era chemat la masă. - Alex! Alex! Vino la masă! În trapeză! - Te strigă coana mare, Zoe! l-a atenționat Marin. Alexandru s-a dus lângă uluca gardului unde ascunsese sandalele, s-a încălțat și cât ai clipi a alergat spre ogradă. „Uf! nu mă lasă desculț...ˮ , și-a zis în gând băiețelul. - Vin, mamaie! Vin! Alergând spre conac, gândea: „Ce bine de prietenii mei! Sunt liberi ca pasărea cerului... Se joacă toată ziua, nu sunt chemați la masă..., la somnul
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
au încins câteva hore. - Marine! Marine! a strigat generalul. - Da, boierule! - Scoate cel mai bun vin din butia cea mare și adu aici la oameni să bea! - Am înțeles, boierule! Petrecerea a ținut până seara târziu, când focurile aprinse în ograda conacului a fost terminată carnea celor doi berbeci. Alexandru, obost, după ce s-a jucat cu prietenii printre horele încinse ale țiganilor, s-a dus la culcare, nu înainte de a-și spune Tatăl nostru. * Trecut în rezervă, generalul Macedonski renunță la Ion
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
slinos, față în față cu femeia aceea foarte frumoasă și suficient de tristă pentru a-și aduna lacrimile în batistă, proprietara coșului acoperit numai în parte de o basma mare și înflorată vorbea întruna, cotcodăcea ca găina stăpână pe toată ograda. Se ridica, se așeza, iar se ridica ... trosnindu-și încheieturile degetelor boante, dar încărcate de inele multe și grele. Își strunea din instinct gesturile și toate cuvintele, pe care ba ... părea a le strivi în măsele, ba ... le salva și
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
deveni utili dacă-și concentrează pe ce trebuie puterea politică. Trebuie să menționez și bogata asimilare a spiritului gospodăresc al unor oameni începători în „marea politică” După mine un om gospodar ia decizii de bun simț indiferent dacă gestionează propria ogradă, un municipiu sau țara. Să-i spunem „incolor” deoarece nu este condus de un principiu colorat, partinic. Chiar dacă mai face mici greșeli gramaticale „ca primarul” este mult mai de suportat decât un specialist tribun car înșiră gramatical „foarte valoroase și
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
ochii-n lacrimi șiroind. Ca să îl muncească pentru bani, Să-și crească copiii sărmani. Deschide bine ochii, frate! Nimeni nu-ți face dreptate! Străinul te umilește, Și-a ta țară sărăcește. Te pune la grea corvoadă, Tot la tine în ogradă. Religia ți-o terfelește, Și cu legi te îngrădește. Lor li s-au dat drepturi depline, Credința să-ți ia,creștine. Ai noștri eroi ce s-au jertfit, Cu-a lor minciuni i-a umilit. Sorgintea noastră e străbună, DACIA
NU UITA, ROMÂNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369947_a_371276]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > COPILĂRIE - FLORĂRIE Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Scrisoare prietenului Copilăria mea cu flori multe-n ogradă, Îmi amintești de-acele clipe din trecut, Și vreau ca mama și azi să mă vadă Copil, iar ea să nu-aibă păr cărunt... O, fericita mea copilărie, Cu râul scump și mândrii plopușori, Tu îmi erai atunci o florărie, Iar
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
eu un zeu printre acele flori... De mic copil am îndrăgit pământul Și satul scump cu oamenii din el, Cu poezia lui ce-n mine astăzi cântă De viată lungă și de vis rebel... Copilăria mea cu flori multe-n ogradă! Mai răsfoiesc acele file rând cu rând... Și azi aș vrea ca mama iarăși să mă vadă Copil, iar ea să fie-alături, ca-n trecut... Sărăteni - Vadul-Leca 1983 Salut, frate sărătenean! Multă sănătate, prietene drag al copilăriei! Să-ți dea
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
copii i-ar putea învăța “arta sexului”. S-au întâlnit școli postliceale de “gospodărie”, dar numai pentru anumite clase de privilegiați, care practic nu au nevoie de ele. Marea masă de oameni nu primesc mai multe sfaturi ca găinile din ogradă. Însăși atitudinea Bisericii strălucește prin inexistența totală pe această temă. - Față de cele prezentate aș mai avea o nevinovată întrebare: Cine decide ce și cum va fi predat în instituțiile de învățământ? - Aveți un dar de a pune degetul pe rană
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
Acasa > Impact > Relatare > BICICLETA Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1705 din 01 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Emiluț și-a găsit de lucru la oraș. A lăsat ograda în seama bătrânilor și a pornit să-și croiască un nou destin, departe de mirosul grajdurilor și de tină. Sătenii îl văd în fiecare dimineață ieșind la ocazie pe marginea drumului, cu cea mai bună chemeșă fluturând modern peste nădragi
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
în simbioză, în înfrățire cu întreaga Natură, cu pământ și codru cu tot. „Țăranul român, spunea marele filosof Ernest Bernea, nu se poate izola de natură. Mentalitatea și structura lui intimă îl poartă aici. Adăposturile lui provizorii, sau casa lui, ograda sau grădina lui, munca sau rugăciunea lui, nu rareori chiar mormântul, rămân în permanent contact cu natura.” (Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român. Ed. Humanitas, București, 2005, p. 104) Pământul fiind țărâna sfântă botezată în sângele martirilor
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
-i de șagă! Ce ninsori o să mai tragă, Doamne, și ce viscoleală, Și ce ger, și ce beteală, Multe nasuri înghețate, Geamurile-n alb pictate, Și colaci, și nuci pe masă, Și troiene cât o casă, Iar prin câte o ogradă Oameni hâtri de zăpadă! Vine iarna, nu-i de glumă! De o lună cade brumă, Gheața pe la mal se prinde, Pruncii pregătesc colinde, Câte-un fulg din cer coboară Uneori pe ulicioară. Vine iarna, nu-i de șagă, Pruncilor li
VINE IARNA! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370528_a_371857]
-
TREIA) Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ( vezi și primele două părți ! ) Deunăzi își zise un june învățat : - E musai că Domnul e tare mirat de faptul că pomul există-n ogradă și când nu e nimeni să-l vadă. Dar iată că Domnu-i răspunde în scris : „Stimabile domn, mirarea matale nu-i tocmai cu rost, căci eu în ogradă tot timpul am fost, așa încât pomul, teafăr sau rupt, ființează cu bine
VIAŢA NOASTRĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370542_a_371871]
-
musai că Domnul e tare mirat de faptul că pomul există-n ogradă și când nu e nimeni să-l vadă. Dar iată că Domnu-i răspunde în scris : „Stimabile domn, mirarea matale nu-i tocmai cu rost, căci eu în ogradă tot timpul am fost, așa încât pomul, teafăr sau rupt, ființează cu bine și neîntrerupt, căci cel ce-l observă sunt Eu ! Cu stimă, al tău Dumnezeu.” (Ronald K.) Pășind pe culoarul secției de ortopedie, mă gândeam la tunelul acela prin
VIAŢA NOASTRĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370542_a_371871]
-
ascunse-n pământ - precum recoltele pururi vii - în fața tuturor năvălirilor născute moarte - încă din pustii BASARABIA NE STRIGĂ... Basarabia ne strigă... - dar am ajuns de ni-e frică s-auzim spre răsărit: ne strică un râgâit! am ajuns păsări de-ogradă cu-àripi tăiate din sfadă cu târtița îmbuibată de se târâie-n privată... Basarabia ne roagă în șoaptă - căci este roabă priponită-n lanț cazac ...ce ne pasă! - tot un drac! ...plânge sora glonți amari... ...toți - la masă - sub stejari cândva
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
de înălțare sufletească și de armonie alături de bunicii care „stăteau în cap de masă”, ca semn al respectului profund al copiilor din jur, prilej cu care „se serveau doar bunătăți” și „se mai gusta/și-un vin de viță din ogradă”. Nepoții părăseau masa „îndestulați și fericiți”, mulțumindu-le „acelor ce-i creșteau” cu un „sărut mâna”, semn al gratitudinii și al respectului nețărmurit. Fără a trece cu ușurință peste valoarea artistică incontestabilă a versurilor din celelalte cicluri, atrage, prin inedit
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
Să te alint cum o făceam odată, Când, în cabana noastră minunată, Trăiam momente de iubire, pline. Acum, doar lemnele trosnesc în vatră, Se-aude-o larmă surdă-n depărtare, Să fie vântul, sau de vină-s oare Doar câinii care, în ogrăzi, mai latră? Îmi sorb, acuma, ceaiul în tăcere... Doar nu visez, nu cred că mi se pare, Sunt pași care răsună tot mai tare... Și-n suflet simt o blândă adiere. Chiar ești aici...chiar ai venit, iubire! Și noaptea
CEAIUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370679_a_372008]
-
Acasa > Poezie > Amprente > "TĂRANUL" ȘI "LA RUȘII-MUNȚI" Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului "TĂRANUL" Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la "ferești", Pe masa mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu si străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă
TĂRANUL ȘI LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369559_a_370888]
-
Pe flori să le ofilească. Disperarea e firească pentru Iarna-n agonie. Dar s-a-ntors, să împietrească pe Dochia, în statuie. Se mai zvonește în popor, c-ar fi ultima ninsoare, predestinată mieilor sortiți la sacrificare. Vin pe rând, “babe”-n ogradă, cu căldură sau ninsoare. Cele rele cern zăpadă, cele bune aduc soare. N-apucă bine să plece pe stilul nou din calendar, că revin din paisprezece, nouă ,,babe", cu-același dar. Vremea rea, cu promoroacă, prevestește-a fi trăirea, precum
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]