1,573 matches
-
de preistorie și de faptul că grecii, mai apropiați în timp, își aminteau mai bine decât noi această genealogie. În paleolitic, "artistul" se naște și crește în oprobriu, căci amenință cu artificiile sale ordinea naturală. Metalurgist, ceramist, lucrător în ghips, olar sau toate acestea în același timp, el stăpânește artele focului și este întotdeauna ținut la distanță, în poziție subordonată, dacă nu chiar blestemată. Cum mai fac încă fierarii din satele africane, Hefaistos trebuia să se ascundă. Oamenii aveau nevoie de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vîrf > * vîrfcior, la care s-ar fi adăugat sufixul slav -ova (asemenea formații hibride nu prea există). Nu are mari șanse nici apropierea de apelativul romînesc „fabulos“ vîrciolog (> vîrciorog), chiar dacă fonetic nu prezintă dificultăți mari. În schimb, un sl. vrčarǐ, „olar“ (derivat de la sl. vrč, „oală“) ai cărui urmași se găsesc în limbile slave din jurul teritoriului romînesc: scr. vrč, vrča, bg. vrăčva, sloven. vrč, vrč cu sensuri apropiate - „oală“, „urcior“) este acceptabil ca bază a toponimului Vîrciorova. De la această bază s-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a evoluat, pînă la trecerea în romînă, toponimul este cel sud-estic, așadar de tip sîrbesc (ca în Dubova, Belareca, localități apropiate, al căror nume ar fi fost, în varianta bulgărească, Dîmbova, Bjalareka). Motivația onomasiologică o oferă numeroasele toponime romînești „sinonime“ (Olari, Olarii Vechi, Dealul Olarului, Groapa Olarului, Drumul Olarului, Olăreni, Olărescu, Olărești, Olăria, Olria, Olăreasa, Olărița) care împînzesc teritoriul țării. Vîrvor Este numele unui sat din județul Dolj și a unei păduri din Cîmpia Desnățuiului. Prin polarizare, a fost format numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
evoluat, pînă la trecerea în romînă, toponimul este cel sud-estic, așadar de tip sîrbesc (ca în Dubova, Belareca, localități apropiate, al căror nume ar fi fost, în varianta bulgărească, Dîmbova, Bjalareka). Motivația onomasiologică o oferă numeroasele toponime romînești „sinonime“ (Olari, Olarii Vechi, Dealul Olarului, Groapa Olarului, Drumul Olarului, Olăreni, Olărescu, Olărești, Olăria, Olria, Olăreasa, Olărița) care împînzesc teritoriul țării. Vîrvor Este numele unui sat din județul Dolj și a unei păduri din Cîmpia Desnățuiului. Prin polarizare, a fost format numele sa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
trecerea în romînă, toponimul este cel sud-estic, așadar de tip sîrbesc (ca în Dubova, Belareca, localități apropiate, al căror nume ar fi fost, în varianta bulgărească, Dîmbova, Bjalareka). Motivația onomasiologică o oferă numeroasele toponime romînești „sinonime“ (Olari, Olarii Vechi, Dealul Olarului, Groapa Olarului, Drumul Olarului, Olăreni, Olărescu, Olărești, Olăria, Olria, Olăreasa, Olărița) care împînzesc teritoriul țării. Vîrvor Este numele unui sat din județul Dolj și a unei păduri din Cîmpia Desnățuiului. Prin polarizare, a fost format numele sa tului Vîrvoru de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînă, toponimul este cel sud-estic, așadar de tip sîrbesc (ca în Dubova, Belareca, localități apropiate, al căror nume ar fi fost, în varianta bulgărească, Dîmbova, Bjalareka). Motivația onomasiologică o oferă numeroasele toponime romînești „sinonime“ (Olari, Olarii Vechi, Dealul Olarului, Groapa Olarului, Drumul Olarului, Olăreni, Olărescu, Olărești, Olăria, Olria, Olăreasa, Olărița) care împînzesc teritoriul țării. Vîrvor Este numele unui sat din județul Dolj și a unei păduri din Cîmpia Desnățuiului. Prin polarizare, a fost format numele sa tului Vîrvoru de Jos (numit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este cel sud-estic, așadar de tip sîrbesc (ca în Dubova, Belareca, localități apropiate, al căror nume ar fi fost, în varianta bulgărească, Dîmbova, Bjalareka). Motivația onomasiologică o oferă numeroasele toponime romînești „sinonime“ (Olari, Olarii Vechi, Dealul Olarului, Groapa Olarului, Drumul Olarului, Olăreni, Olărescu, Olărești, Olăria, Olria, Olăreasa, Olărița) care împînzesc teritoriul țării. Vîrvor Este numele unui sat din județul Dolj și a unei păduri din Cîmpia Desnățuiului. Prin polarizare, a fost format numele sa tului Vîrvoru de Jos (numit anterior Ruptura
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iar mie mi se pare că țăranul conduce lumea fără să știe nici nu bănuiește cât de important este el atunci când se așază în iarbă și duce la gură ulciorul ca să soarbă viață păstrată rece în lutul smuls din carnea olarilor dacă își dă pălăria pe spate se trage istoria înapoi cu mai multe secole dar moș ion nu are timp decât pentru o mână de fân e un cal bun atât spune îl bate cu palma pe grumaz existența se
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Între cele două războaie. Acum cu cămașa deschisă, cu nasturii lipsă, cu gulerul rece de jegul muncii, stând la soare ca să adune căldură În oasele lui betegite. Gâjâie: Eh... Călătorim, călătorim... Nevastă-sa face o tocană. Fiul lui este meșter olar. În spatele lui, munții. Peste sat mănăstirea Horezu. Brâncoveanu, din perete, privind etern la frumoasa lui pohtă. Lângă el nevasta și copiii. Prin geamul afumat, o palmă de lumină Îi Încălzește capul. Capul căzut. Tu, indiferent, fără putere. Obosit, Gorbaciov a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tragică, un roman despre politică și teatru, asemănător ca formă și anvergură socială cu Prințesa. Inițial, nu intenționase să Îl facă la fel de lung ca predecesorul său, dar el crescu sub mâna lui, ca un vas prelung de lut pe roata olarului. Munci din greu la cartea aceasta, conștient că de ea depindeau atâtea, dar fără ca efortul să Îi facă plăcere și În timp ce o voce subțire, interioară, la glasul căreia se străduia să rămână surd, Îi șoptea că Muza tragică nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
el kenekito-madual. Mă duc la Billa să iau o gelatină vie ca să mi-o pun pe față. * John Brunner, Răbdarea timpului, ediția a doua, Editura Nemira, 2006. PEȘTERA DE LA MAFRA* Mă numesc Cipriano Algor, am șaizeci de ani și sînt olar, Eu sînt Marçal Gacho, gardian și ginere, Marta, zîmbi Marta, fata olarului, Îmi iubesc tatăl și soțul și voi rămîne curînd Însărcinată În această carte, Eu sînt Găsit, mîrÎi vesel cîinele, sărind În jurul dudului negru din fața casei familiei Algor, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mi-o pun pe față. * John Brunner, Răbdarea timpului, ediția a doua, Editura Nemira, 2006. PEȘTERA DE LA MAFRA* Mă numesc Cipriano Algor, am șaizeci de ani și sînt olar, Eu sînt Marçal Gacho, gardian și ginere, Marta, zîmbi Marta, fata olarului, Îmi iubesc tatăl și soțul și voi rămîne curînd Însărcinată În această carte, Eu sînt Găsit, mîrÎi vesel cîinele, sărind În jurul dudului negru din fața casei familiei Algor, și am senzația că-s cel mai simpatic personaj de pe aici, rudă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
noi nu sîntem decît niște oameni umili, de la țară, ce putem avea este puțin umor, Chiar că puțin, șopti Marçal Încheindu-și nasturii uniformei, Iar eu, Isaura Estudiosa, deși văduvă, m-am Îndrăgostit de Cipriano, Și eu de tine, suspină olarul, Așa e, li se adresă Blimunda, vă văd inima ca la radioscopie, dar mai văd și că trăiți Într-un viitor straniu care a mai fost descris, Însă nu-mi amintesc de cine, De Kafka și Orwell, făcu domnul José
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tine (e drept, mult mai agresiv) a murit, a o relua nu are nici un sens, zise Bernardo Soares heteronimul, pentru că asta se-ntîmplă În Peștera, Apropo, se amestecă În discuție Cipriano Algor, nu l-am citit niciodată pe Platon, repet, sînt olar, ce dracu’, Părinții mei m-au conceput În Nazaret, iar eu, de fapt, nici măcar În Betleem nu m-am născut, m-am născut Într-o peșteră, spuse Iisus, citîndu-se din propria Evanghelie, Asta n-are nici o legătură cu ce vorbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de ritual și ceremonie. N-avea mister... Iubitor de case vechi - încercase, foarte tânăr, să intre în posesia celei mai vechi case din București, casa Melic, poftise la o prematură bătrânețe un imobil delabrat pe strada Carol, colț cu strada Olari, unde starea amărâtă a casei răspundea aceleia proprii. Mai curios încă, instalat, în fine, într-un luxos apartament în centrul Capitalei, ducea dorul casei de mahala, cu leandri și lămâi pe prispă, cu liniște, sațiu. Semn că soarta nu-i
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
ort[odocși], 31 izr[aeliți]; 12. Comisionari, samsari, din 1190 [sic] sufl[ete], 952 ort[odocși], 892 izr[aeliți]. Numai în puține specii de comerț nu figurează izraeliții, precum bumbăcarii, orzarii, rogojinarii, cherestegii, florarii, jucrărierii de copii, farfurigii, sticlarii și olarii. Că izraeliții ocupă cele mai însemnate specii de comerț aceasta se dovedește și prin faptul că între 16299 suflete de comercianți [2ortodocși]2 [izraeliți] sânt 5353 cârciumari, 2259 precupeți, împreună 8617. Rămân prin urmare 7682 ort[odocși] față cu 8617
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
folosi ; viciile Învechite aveau mai multă putere decât toate leacurile. De aceea a venit Acela Care va mai veni, Întrupat În biata ființă omenească, ca să ne Întărească prin slava Sa. Căci nimeni În afară de Marele Artist nu stăpânește arta Sa, asemenea olarului, meșter el numai, să dea formă lutului. Și așa, El, Domnul tuturor, Cel Care pe toți Îi făcuse, a binevoit să coboare În chip de om și să pri‑ mească, prin ființa Sa, sufletele noastre, să ne facă din nou
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
călugărească? Anterior stăpânirii habsburgice, în partea de nord a Moldovei existau instalații hidraulice pentru bătut sumane, prese de ulei, mori, sladnițe, care produceau pentru nevoile locale, la care se adaugă practicarea diverselor meserii, pe asociații numite bresle: breasla cojocarilor, a olarilor, a bodnarilor etc <footnote Ion Negură, Industria, meseriile și sistemul financiar-bancar în Bucovina sub stăpânirea habsburgică (1775-1918), în “Suceava”, Anuarul Muzeului Județean, X-1983, p. 535- 554. footnote>. În sate, aceste meserii erau în mâna localnicilor sau, așa cum se întâmpla de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mod precis proveniența 'anumitor manuscrise din anumite mănăstiri și dintr-o anumită perioadă, în legătură ou relațiile exacte dintre aceste manuscrise se pot ivi probleme foarte complexe. Orice investigație trebuie să ducă la o clasificare care să poată fi prezentată olar, în formă grafică, prin construirea unui fel de arbore genealogic. *9 În deceniile din urmă, Dom Henri Quentin și W. W. Greg *10 au elaborat tehnici minuțioase de clasificare cărora le atribuie precizie științifică, în timp ce alți cercetători, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
desenele sau construcțiile copiilor mici. Nu se pune problema, la acest nivel, de originalitate. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior. Planul productiv este planul creării de obiecte, specific muncilor obișnuite. Un olar sau o țesătoare de covoare produc obiecte a căror formă se realizează conform unei tradiții, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor. Planul inventiv este accesibil unei minorității foarte importante. E
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
urnă, străchini, fructiere, pahare, opaițe, strecurători și chiar mai multe tipuri de amfore carpice. După ultimele descoperiri făcute de arheologul N. Pușcaș u și expuse la Complexul Muzeistic al Palatului Culturii din lași, "putem spune că în aceste locuri roata olarului s-a utilizat încă din mileniul IV î.e.n., dându-se un avans de 2000 de ani față de celelalte civilizații care sunt considerate, în prezent, descoperitoarele roții olarului". Pentru măcinarea cerealelor se foloseau inițial râș nițele de piatră primitive (atestate în
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Muzeistic al Palatului Culturii din lași, "putem spune că în aceste locuri roata olarului s-a utilizat încă din mileniul IV î.e.n., dându-se un avans de 2000 de ani față de celelalte civilizații care sunt considerate, în prezent, descoperitoarele roții olarului". Pentru măcinarea cerealelor se foloseau inițial râș nițele de piatră primitive (atestate în neolitic), dar și cele evoluate, compuse din două pietre mari de formă rotundă și apărute sub influență romană. Apoi, până la apariția motorului cu aburi, locuitorii măcinau meiul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
o schema de contrarii aplicabile oricărei picturi, sculpturi și oricărui specimen de arhitectură din perioada respectivă. Arta Renașterii, susținea el, este "liniară", în timp ce arta" bai oca este "picturală". "Liniar" înseamnă că și contururile figurilor și cele ale obiectelor sunt desenate olar, în vreme ce "pictural" înseamnă că lumina și culoarea, care estompează contururile obiectelor, sunt ele însele principiile compoziției. Pictura și sculptura Renașterii folosesc o formă "închisă", o grupare simetrică, echilibrată a figurilor sau suprafețelor, în timp ce barocul preferă o formă "deschisă", o compoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
se descoperă tainele vieții de toate zilele. Frumusețea lor vine tocmai din autenticitatea cu care argumentează vocația sa de biolog dincolo de ceea ce înseamnă biografia profesională.”( Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 65) Bîscu Leonida 1969 Olar Născută la 24 martie 1969, localitatea Horezul, județul Vâlcea. Studii: Liceul profil mecanic din Horezu, promoția 1987. Debut artistic 2000 Leonida Bîscu - Satul Culori naturale pe bază de apă pe farfurie de lut ars, 2007 Leonida Bîscu - Pe plajă Culori
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
lamă urmele tecii din lemn (lungimea totală fiind de 86 cm, lungimea mânerului - 15 cm., lățimea lamei de 1,5 cm), sârmă din aramă îndoită și răsucită având aspectul unui șnur cu capetele rupte și o cană lucrată la roata olarului (în calitate de ofrandă) realizată dintr-o pastă fină roșie-deschisă, acoperită cu un strat de firnis roșu; oala găsită lângă cap, în partea dreaptă a defunctului are buza evazată, gâtul cilindric și larg, ornamentat cu trei caneluri orizontale, corpul bombat, toarta prinsă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]