760 matches
-
22. Vinderei 11. Grivița 23. Voinești 12. Iana 24. Vutcani 25. Zorleni 2. JUDECĂTORIA HUȘI cu sediul în orașul Huși ORAȘE 1. Huși COMUNE 1. Arsura 9. Găgești 2. Berezeni 10. Hoceni 3. Boțești 11. Lunca Banului 4. Bunești-Averești 12. Oltenești 5. Crețești 13. Pădureni 6. Dimitrie Cantemir 14. Stănilești 7. Drînceni 15. Tătărani 8. Duda-Epureni 16. Vetrișoaia 3. JUDECĂTORIA VASLUI cu sediul în municipiul Vaslui MUNICIPIU 1. Vaslui ORAȘE 1. Negrești COMUNE 1. Albești 15. Lipovăț 2. Băcești 16. Miclești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655. AGRO OVINEX - S.A. VETRIȘOAIA 656. AGRO PROD VITIS - S.A. IVĂNEȘTI 657. AGROCOMPLEX - S.A. B��RLAD 658. AGROINDUSTRIALA - S.A. LAZA 659. AGROMIXT - S.A. OLTENEȘTI 660. AGROZOOTEHNICA - S.A. TODIREȘTI 661. CYPRINUS - S.A. VASLUI 662. HORTICOLA - S.A. VETRIȘOAIA 663. MIXT AGROZOOTEHNICA - S.A. VASLUI 664. PODGORIA - S.A. POGANESTI 665. POMICOLA - S.A. BÂRLAD 666. PRODAGRO - S.A. ZORLENI 667. PRODINCOM - S.A. VASLUI 668. SERE SOLARII - S.A. BÂRLAD 669. VIDISAMP
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
22. Vinderei 11. Grivița 23. Voinești 12. Iana 24. Vutcani 25. Zorleni 2. JUDECĂTORIA HUȘI cu sediul în orașul Huși ORAȘE 1. Huși COMUNE 1. Arsura 9. Găgești 2. Berezeni 10. Hoceni 3. Boțești 11. Lunca Banului 4. Bunești-Averești 12. Oltenești 5. Crețești 13. Pădureni 6. Dimitrie Cantemir 14. Stănilești 7. Drînceni 15. Tătărani 8. Duda-Epureni 16. Vetrișoaia 3. JUDECĂTORIA VASLUI cu sediul în municipiul Vaslui MUNICIPIU 1. Vaslui ORAȘE 1. Negrești COMUNE 1. Albești 15. Lipovăț 2. Băcești 16. Miclești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
2.1. Materii prime: a) Carne de porc, vită, oaie și capră, pasăre, cal, vânat sau cărnuri provenite de la alte specii admise în consumul uman ... b) Slănină porc sau grăsimi animale de la speciile enunțate mai sus ... c) La fabricarea Cârnaților oltenești și Trandafir se va utiliza doar carne de porc, carne de vită și slănină. 2.2. Alte ingrediente: a) Carne de porc sau de pasăre separată mecanic ... b) Organe de porc sau de vită ... c) Subproduse comestibile de abator ... d
NORME din 17 octombrie 2006 (*actualizate*) cu privire la comercializarea produselor din carne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259666_a_260995]
-
a altor resurse naturale, dar și gradul scăzut de urbanizare au determinat o dezvoltare slabă a industriei. Puțina industrie a județului era concentrată în orașul Huși. În anul 1935, în județ existau: 58 de mori, 2 fabrici de ulei (la Oltenești și Hurduci), 2 de tricotaje, 5 de dărăcit lână, 3 de lumânări, 1 de săpun, 2 de cărămizi, 1 tăbăcărie (toate la Huși), 2 fabrici de cherestea (la Drânceni și Fălciu) și 1 de olărie (la Răducăneni). Comerțul se realiza
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
Oltenești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Curteni, Oltenești (reședința), Pâhna, Târzii, Vinețești și Zgura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Oltenești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Oltenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301903_a_303232]
-
Oltenești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Curteni, Oltenești (reședința), Pâhna, Târzii, Vinețești și Zgura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Oltenești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,18%). Pentru 3,82% din
Comuna Oltenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301903_a_303232]
-
Oltenești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Curteni, Oltenești (reședința), Pâhna, Târzii, Vinețești și Zgura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Oltenești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,18%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Oltenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301903_a_303232]
-
de mamut, bancnote, unelte din piatră, costume populare, mobilier scolastic vechi, cărți școlare vechi, o pinacotecă. Din 2005, la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la inițiativa învățătorului muzeograf MIHAI PETRESCU un grup de artiști plastici de pe meleagurile oltenești, din care se remarcă maestrii Nicolae Predescu,Ovidiu Bărbulescu, Alexandru Pascu-Gheorghe, Aurora Speranța, Cristian și Monica Dincă și nu în ultimul rînd prof. Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă,Jean Mihail, din Craiova, are loc "Tabăra de Creație Plastică PLAI
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari și mici
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de graiuri ardelenești, împreună cu graiul crișean. Acest lucru plasează graiul maramureșean în grupa nordică de graiuri românești, care include și graiul moldovenesc și graiul bănățean, spre deosebire de grupa sudică din care fac parte graiul ardelenesc de sud, graiul muntenesc și graiul oltenesc. În contextul varietăților de vorbire de tranziție foarte fragmentate ale Transilvaniei, clasificarea graiului maramureșean ca o varietate individuală este îngreunată, ca și în cazul graiului crișean, de numărul mic de trăsături fonetice distinctive. Această dificultate a determinat mulți cercetători, mai
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
000 și 300 000. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, declară despre numărul românilor din Timoc că este variabil: "„Unii zic că sunt 500 000, alții 300 000. Fapt important este că sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean”". Românii din zonele muntoase vorbesc un grâi care se aproprie mai degrabă de dialectul bănățean (aceștia poartă numele de „ungureni”), în timp ce românii din zonele joase din est vorbesc un grâi foarte apropiat de cel oltenesc (aceștia poartă numele
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
română în dialect oltenesc sau bănățean”". Românii din zonele muntoase vorbesc un grâi care se aproprie mai degrabă de dialectul bănățean (aceștia poartă numele de „ungureni”), în timp ce românii din zonele joase din est vorbesc un grâi foarte apropiat de cel oltenesc (aceștia poartă numele de „țărani”). este de cele mai multe ori o limbă colocviala, deoarece are un uz restrâns în școlile, bisericile și mass-media din Valea Timocului. Neaflându-se în contact permanent cu română din România, limba română din Timoc are o
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
aidoma aromânei, graiul local al mocanilor a păstrat acest termen comun protoromânei. În graiul comunei Lupșa se folosește predominant perfectul simplu sau aorismul în locul perfectului compus, ceea ce este mai puțin specific în graiurile transilvănene, dar frecvent în aromână, în graiurile oltenești și în cele de la est de Olt în Vlașca etc. Când politicianul pașoptist român, mai târziu prim-ministru al României, Ion Ghica l-a întâlnit pe aromânul născut în comuna din Epirul (azi grecesc) (Săracu), (în grecește Kolet(t)is
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
și modernism”, 23 iulie. - „Valea Prutului”, 11 august. - „Icoane și iconostase”, 22 septembrie. - „Fântâni, cumpene și popasuri”, 13 octombrie. - „Hanurile”, 10 noiembrie. 1933 - „O biserică moldovenească”, 21 ianuarie. - „O biserică moldovenească”, 21 ianuarie. - „Locuința românească”, 26 ianuarie. - „Brâncoveanu sau izbânda oltenească”, 16 februarie. - „Ștefan cel Mare sau izbânda moldovenească”, 1 aprilie. - „Mânăstirea Văcărești”, (?) mai. - „Orașele românești de mâine”, 10 august. - „Orașele la mare și la Dunăre”, 24 august. - „Morminte de lut, oale de piatră”, 14 septembrie. - „Oale de lut, morminte de
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
lăcaș de cult. Osemintele lui sunt așezate la loc de cinste sub altar. Piatră de temelie a fost pusă în anul 1926, iar lucrările au fost terminate în 1935. Caracteristică pentru această clădire este clopotnița. Ea are forma de cula olteneasca și se aseamănă celei de la Catedrala Ortodoxă din Albă Iulia. Icoanele iconostasului au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof. Aurel
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
vin bun, rece. Cum să te poți abține de la câteva pahare? Seara, am mers la zăvoi, unde era, ca de obicei, spectacol mare. Cântăreți renumiți din zonă, precum Petrică Mâțu Stoian și Haiducii de Amărăști, au cântat cu talent cântece oltenești, sau jucat hore cum se jucau când eram eu copil - a fost frumos. Primarul Costel Drăghici (din familia Mărgăriteștilor, fini ai Costenilor) și toți prietenii mei m-au primit cu drag. Mam întâlnit cu profesorul Sandu Iliescu, coleg și prieten
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
o damigeană de vin de 50 de litri, limpede, cu reflexe aurii, dulce și aromat. L-am pus în bidoane și sticle de Borsec, pentru a-l lua la București și la Londra. Finul Ionică, un alt fin (după obiceiul oltenesc) și om de încredere mi-a adus ouă (adevărate, cu gălbenușul galben intens, nu cum sunt cele din comerț, fie ele chiar biologice), nuci și vin din via lui. Întotdeauna când ajung la Amărăști, finul Ionică îmi aduce bunătăți locale
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Acestora li se mai adaugă două cazuri izolate: unul aparținând de Martorii lui Iehova și altul declarat ateu. Felul de a vorbi al șerbăneștenilor este specific zonei de interferență a graiului muntenesc cu cel oltenesc. Primar al comunei Șerbănești este Titi Peligrad (2016), ales din partea Partidul Social Democrat, viceprimar este Florea Ispas, din partea PSD, în timp ce secretarul comunei este Florin Ilie. Consiliul Local este unul bicolor, compus din 11 consilieri, grupați astfel: Dumitru Caracostea - critic, istoric
Comuna Șerbănești, Olt () [Corola-website/Science/302022_a_303351]
-
lactate și fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific național sunt renumite sarmalele în foi de viță sau de varză, ciorba de pește, fasole bătută, ardei umpluți cu carne și orez, perișoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borș moldovenesc, piftiile de porc, mititeii și ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, plăcinta dar și prăjiturile "ardelenești". Bucătăria românească a suferit în timp multe modificări,în perioada fanariotă spre exemplu,au fost aduse în Țările Românești foarte
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
În bibliotecă, concepută și scuptată de către Aman, se păstrează o parte din cărțile artistului, cele pe care doamna Aman le lăsa în casă în 1904. Câteva piese de costum oriental (șalvari, mantale și papuci de cadână, fes), ii și catrințe oltenești, panoplia cu arme (puști și pistoale orientale cu intarsii de alamă, fildeș sau sidef), vase românești sau orientale, ciubuce, narghilea, ce figurează și astăzi în patrimoniul muzeului, erau folosite de către Aman ca material de lucru și pot fi recunoscute în
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
-ul pe care ni-l propune spre audiție, dovedesc, o dată în plus, că Izabela Tomița știe să dăruiască semenilor săi tot ce este mai bun din ființa sa spirituală, în consonanță cu sentimentul de apartenență la o lume a satului oltenesc. "Un maestru al sonorităților măiestrite, vrăjitor al aranjamentelor orchestrale, maestrul Nicolae Botgros a contribuit din plin la reușita înregistrărilor de pe CD-ul Izabelei Tomița, prin stilul plin de nuanțe infinitezimale al acompaniamentului oferit de orchestra „Lăutarii”, pe care o conduce
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
dau o și mai mare valoare creațiilor populare. Cu toate că este absolventă a Școlii de Arte și Meserii “Cornetti” din Craiova, secția de canto clasic, Izabela Tomiță s-a regăsit în sfera muzicalului tradițional și a dat noi valențe cântecelor populare oltenești. Izabela Tomița este o interpretă tânără dar care s-a format și s-a lansat fără a face rabat de la calitate, de la autenticitatea versului și de la tot ceea ce înseamnă valoare în lirica populară oltenească."" Amelia Etegan - Director Centrul Județean pentru
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
a dat noi valențe cântecelor populare oltenești. Izabela Tomița este o interpretă tânără dar care s-a format și s-a lansat fără a face rabat de la calitate, de la autenticitatea versului și de la tot ceea ce înseamnă valoare în lirica populară oltenească."" Amelia Etegan - Director Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj ""Chipul frumos, vocea caldă, dragostea pentru cântec și ambiția de olteancă, va face ca nu peste mult timp, Izabela să aline prin cântec necazurile și dorurile oamenilor. Am
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]