1,174 matches
-
condeiele lui Ion Pillat (Lucian Blaga și specificul românesc), Ion Barbu (Legenda și somnul în poezia lui Lucian Blaga), Emanoil Bucuța (Cronicarul de pe Vistula), Petru Comarnescu (Blaga dramaturgul), flancate de un desen-caricatură al lui Marcel Iancu. Numărul 54/1929 îl omagiază pe Alexandru Davila, fiind prilejuit de împlinirea a șaizeci și șapte de ani de viață și a douăzeci și șapte de ani de la premiera cu Vlaicu Vodă. Din interviul De vorbă cu Alexandru Davila, iscălit cu inițiala N., din articolul
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
Grigorescu, Alexandru Sahia sau Simfonia neterminată, CNT, 1979, 49; Voicu Bugariu, „Al. Sahia”, „Scânteia”, 1980, 30 ianuarie; Dumitru Anghel, „Vladimir Streinu interpretat de...”, ARG, 1984, 10; Ștefan Ion Ghilimescu, O monografie Vladimir Streinu, „Litere”, 2002, 6; C. Stănculescu, Vladimir Streinu omagiat la centenar de Emil Vasilescu, RMB, 2002, 3 824; Nicolae Busuioc, Două remarcabile monografii, CRC, 2002, 10; Emilian Marcu, „Vladimir Streinu”, CL, 2003, 9. O. S.
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
comentează cu ironie critica promovată de G. Ibrăileanu. Rubrica „Medalion”, susținută de Lucian Boz, renunță la registrul detașat-ironic, predominant în atitudinea publicației, pentru a contura reușite portrete Hortensiei Papadat-Bengescu, lui Ion Vinea, Camil Baltazar și pentru Filip Corsa ori ca să omagieze centenarul bimensualului „Revue des deux mondes”. Versuri publică Cicerone Theodorescu, Eugen Ionescu, F. Aderca, Barbu Brezianu, Camil Petrescu, Eugen Titeanu, Virgil Gheorghiu, Horia Roman, Virgil Huzum, Scarlat Callimachi, Radu Boureanu, Ioan Georgescu, Simion Stolnicu, Andrei Tudor, Eugen Jebeleanu, Sandu Tudor
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
fost realizat și tipărit un volum special, dedicat personalității lui Ilie Borziac, cercetător, profesor, om de aleasă și bogată cultură arheologică și istorică, prieten devotat al celor care voiau să se afirme în cercetarea arheologică a țării sale. L-au omagiat, printre alții, prietenii săi de o viață, prof. univ. dr. habilitat Gh. Postică și scriitorul Andrei Vartic (trecut la Domnul, în 2009)<footnote Dr. hab. Gh. Postică (sub red.), Ilie Borziac la 60 de ani. Biobibliografie, Chișinău, 2008. footnote>. Ilie
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
O. Teodoreanu, Ion Barbu (Aprilie), Tudor Arghezi, Octavian Goga, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Marcel Romanescu, Ion Pillat, Ion Minulescu, Al. A. Philippide. Sunt descrise ținuturile Basarabiei și ale Transnistriei, se vorbește despre românii din Ungaria și din sudul Dunării, sunt omagiate unele personalități, ca Ion C. Brătianu, Octavian Goga, George Coșbuc, Nicolae Iorga, George Enescu, se fac bilanțuri în domeniul cultural, teatral, literar. Anul 1943 e structurat pe comemorări: Titu Maiorescu (scrie E. Lovinescu), I. L. Caragiale (evocat de D. Karnabatt), Ion
VREMEA ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290652_a_291981]
-
Cluj-Napoca, Premiul Festivalului Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș ș.a. Istoric literar prin vocație, P. ilustrează spiritul școlii clujene în cercetare, reprezentată de Sextil Pușcariu, G. Bogdan-Duică, D. Popovici, Ion Breazu, Iosif Pervain, modele spre care aspiră și pe care le omagiază frecvent, ca în volumul Figuri universitare clujene (2002). Este evident însă efortul de a depăși opțiunea pentru pozitivism a câtorva înaintași, apropiindu-și metodele moderne de abordare a fenomenului literar. Semnificativ în acest sens este studiul Tectonica genurilor literare (1980
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
sub semnul recuperării operei lui Al. Macedonski (dintre redactori făcând parte și fiul acestuia, Pavel A. Macedonski) și a orientării moderniste, pusă în evidență de articolele critice și de selecția colaboratorilor. La început se structurează în jurul câte unei personalități, fiind omagiați, pe rând, Victor Eftimiu, Mihail Dragomirescu, Al. Macedonski, O. Goga, N. Titulescu, I.A. Bassarabescu ș.a. Colaborează un mare număr de scriitori, multi poeți din generația tânără debutând sau scriind frecvent aici: Gh. Tudor, Radu Gyr, Dimitrie Danciu, Vintilă Horia
RAZA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289151_a_290480]
-
program prea clar. Se publică versuri de Ștefan Baciu, Vintilă Horia, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Ion Calboreanu, Vlaicu Bârna, Ion Th. Ilea, Ovid Caledoniu, Silviu Lazăr, Teodor Scarlat, Em. Papazissu, Ion Șiugariu. Numărul 6/1938 este dedicat poetului Octavian Goga, omagiat prin articole semnate de Iordache Răducu și Cristofor Dancu, ca și prin versurile lui George Gregorian și Zaharia G. Buruiană. Este selectată proză de Mihail Drumeș, Mihail Șerban, N. Crevedia, N. Ladmiss- Andreescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Aurel Călinescu, Alice Gabrielescu, Șt.
MUGURI LITERARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288269_a_289598]
-
adept al regimului lui Mihail Sturdza. Rămânea însă refractar la ideea schimbărilor survenite prin violență. Transformările, după N., trebuie să se producă treptat, de aceea el și condamnă importul grăbit de civilizație. În totul, se manifestă ca un spirit moderat, omagiind eroismul femeii române de la 1848, dar totodată socotind că la acel an „politica predomnind, literatura amuți”. Nu s-a agitat nici pentru Unire, fără să fie împotrivă, după cum reiese din broșura Despre capitalia României (1861). De altfel, în 1862 va
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
mama grecoaica”, iar în discursul de recepție de la Bruxelles a elogiat „nobilă limba franceză”, „edificatoare de națiuni și oameni”, căreia îi datora „toate șansele vieții”. Abia în amurg, cateva gesturi remarcabile dovedesc o recuperare interioară a „renegatei” apartenente românești: vă omagia filoanele latine rămase credincioase în ființă ei de fiica a Orientului, în 1931 va prefață cu empatie un volum de Contes roumains d’écrivains contemporains, tipărit la Paris de Sărina Cassvan, si va parcurge, în poemul Amintirea străbunilor, dedicat Elenei
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
o coborâre în „cripta de vinuri” („Timizi/ de-atâta aur sacru, de-atâta grea aromă,/ vom coborî în cripta de vinuri luminați -/ cezari, străini de oaste și de Roma,/ doar glasului acestor podgorii dulci dedați”) sau când, într-un sonet, omagiază ca Ion Pillat în Țărm pierdut Helada: „Purtând celestul neodihnei chin/ în grotele submerse, visătoare/ crești taina mută dintre zei și soare,/ balans dintâi, purificat senin // pe când sămânța robilor transpare/ din cei ce-am fost, în lujerul marin/ legi valul
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
răscumpărării unor greșeli în cazurile când resursele profunde nu sunt viciate. Texte lozincarde, cu o brumă de referiri la evenimente istorice, sunt Lucaci în temnița de la Seghedin, Inimă de soldat, ecou al luptelor de la Plevna, Lumină nouă (1914), unde este omagiat săteanul viteaz ca un „leu paraleu” în campania din 1913, la care participă cu „voioșie”, ca și În vârfuri, De la Marna, toate cu o croială de ocazie. N. a tradus drame (Renée de Émile Zola, Alexandra de Richard Voss, În fundul
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
Romulus Dianu, Virgiliu Monda, V.I. Popa, Șerban Cioculescu, Octav Dessila, N. Crevedia, Eugen Relgis, Sergiu Dan, Marta D. Rădulescu, Sandu Teleajen, Mircea Streinul). Numărul 74/1934 este închinat lui N. Iorga, iar numărul 103/1935 lui Panait Istrati, scriitorul fiind omagiat de Mihail Sadoveanu, Ion Dongorozi, Demostene Botez, Petre Bellu, Mircea Streinul, G.M. Zamfirescu ș.a. P.n. publică sau reproduce multă poezie, semnată de Victor Eftimiu, George Lesnea, Teodor Scarlat, Radu Gyr, Vasile Spiridonică, Ștefan Baciu, Horia Bottea, Octav Sargețiu, Vasile Militaru
PAMANTUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288638_a_289967]
-
spectacol nu e de conceput în afara unor decoruri impunătoare, a costumelor bogate și adecvate, a unei muzici armonioase. Autorul dramatic este lipsit însă aproape cu desăvârșire de înzestrare. Piesele sale, pline de înălțătoare sentimente patriotice, sunt compuneri ocazionale, evocând Unirea, omagiind câteva figuri de domnitori (Moartea lui Constantin Brâncoveanu, scrisă împreună cu Antonin Roques), brodând mici peripeții în jurul unor personaje celebre în epocă (Baba Hârca, cuconul Bârzoi). S-au publicat doar Viitorul Româniii (1859) și 11 iuniu sau Treisprezece ani în urmă
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
M. Ion, Carolina Ilica, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, C. Zărnescu, Constantin Cubleșan, Nicolae Cârlan, Mihai Duțescu, Florea Miu ș.a. Revista consemnează înființarea Centrului Cultural „Marin Sorescu” din comuna Bulzești, relatează despre Festivalul Internațional „Nopți de poezie la Curtea de Argeș”, omagiază aniversările lui Eminescu, Caragiale, Brâncuși, Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, Nicolae Titulescu. Prompte, numeroase recenzii, cronici, eseuri, dezbateri relatează noile apariții editoriale din țară. T.N.
LAMURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287741_a_289070]
-
în optica amatoarei de sondaje psihologice o ființă mult perfectibilă, uneori de neînțeles („eterna enigmă”), fiindu-i aplicată o privire uimitor de schematică. Cu un lux de flaterii, în care rafinamentul se mai și pierde în înflorituri și zorzoane, feminista omagiază stăruitor frumusețea și o face nu rareori într-o frazare inspirată, tincturată de livresc. Cu un lirism exaltat, iscat de luxurianța formelor și de fascinația culorii, K., scriitoare cultivată, împărtășește cititorilor și, cu deosebire, cititoarelor ei „impresii și viziuni” din
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
cu fragmente din Filosofia stilului, C. Rădulescu-Motru - Ideologia revoluționară în cultura română, Ion Sân-Giorgiu - Expresionismul literar, Ion Marin Sadoveanu - Dualismul dramei. Sub genericul „Figurine” Anton Holban se ocupă de Calistrat Hogaș, Camil Petrescu, Gh. Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu. Numărul 42-43/1925 omagiază personalitatea lui Ioan Slavici prin intermediul contribuțiilor lui Mihail Dragomirescu, Scarlat Struțeanu, Gala Galaction, Perpessicius, Pamfil Șeicaru, Vasile Savel. Semnatarii altor rubrici: cronica plastică - Tudor Vianu, Liviu Rebreanu, cronica dramatică - A. Dominic, F. Aderca, cronica muzicală - G. Breazul, cronica filmului - Gh.
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
compozitori maghiari Z. Kodály sau B. Bartok), cultura muzicală țigănească a câștigat o reputație mondială. Datorită acestei muzici, locuitorii de astăzi ai Balcanilor se regăsesc între ei cu o nedisimulată empatie. În Europa occidentală, incredibila vitalitate a țiganilor a fost omagiată în opera unor romantici boemi precum Giuseppe Verdi (Aida), G. Bizet (Carmen) sau Franz Liszt (în Rapsodiile ungare). Poemul lui A. Pușkin Tsygany (1824) ne dă percepția europeanului cultivat confruntat cu acest fenomen unic: țiganii itineranți aflați în căutarea libertății
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
esențialiste!) în anumite contexte. Antisemitul „explică” totul prin evreitate, ceea ce este desigur delirant și potențial criminal. Îi mulțumesc lui Matei Călinescu pentru ultimele sale corecturi. Iar față de Andrei Corbea-Hoișie îi exprim și aici gratitudinea pentru analiza pătrunzătoare a textului meu. Omagiez astfel o conversație și o prietenie vechi de douăzeci de ani. Bineînțeles, forma finală a textului, care apare acum, precum și răspunderea pentru conținutul său îmi aparțin în exclusivitate. În această formă voi include și alte nuanțări și corecții în raport cu versiunile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
teologie și o antropologie filozofică dialogică, în care credința religioasă înseamnă o întreagă viață de dialog între om și Dumnezeu, un Dumnezeu revelat în existența cotidiană (teza i-a influențat mult pe marii teologi protestanți Paul Tillich și Walter Nigg). Omagiindu-și cu multă căldură fostul profesor și mentor, Amitai Etzioni și-a recunoscut public o importantă sursă de inspirație: comunitarismul său, ca proiect de depășire a dihotomiei socialism/capitalism, are la origine insistența lui Buber asupra semnificației centrale a legăturilor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să caute vinovații. Din acest punct de vedere, The Lady in the Lake este un adevărat roman „exemplar”: nu întâmplător, un urmaș al lui Chandler, Ross Macdonald, a scris una dintre cele mai bune cărți ale sale, The Zebra-Striped Hearse, omagiindu-și în mod explicit maestrul atât prin cadrul general al întâmplărilor, cât și prin câteva semne subtil strecurate în text. Neașteptatul har al lui Chandler de a da magnifice descrieri de natură adaugă o crustă nobiliară unui gen care, la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cel care, în concepția sa, „știe să țină cumpăna dreaptă între elementul național și factorul internațional, cu rădăcini adânc înfipte în glia românească și în substanța trecutului” (10/1995). Încă de la apariție, revista și-a făcut o datorie din a omagia pe unii dintre marii înaintași ai culturii și științei românești: Vasile Alecsandri (2/1990), Lucian Blaga (8/1995), Marin Preda (1/1998), Tudor Vianu (3/1998), Petre P. Negulescu (4/1998), Gheorghe I. Brătianu (5/1998), Eugen Bădărău (12/1998
ACADEMICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285148_a_286477]
-
să aducem expresia recunoștinței noastre, inimoaselor comitete filiale și parohiale, ce cu atâta însuflețire se ocupă de instituțiunile noastre, școli și grădini de copii, care grația muncii corpului didactic au ajuns la marele renume ce l-au căpătat. Țin să omagiez pe toate președintele noastre de filiale și parohii căci ele ne-au fost sprijin puternic, muncind toate cu o dragoste deosebită, 25 de ani mi-au fost colaboratoare prețioase. Situațiunea financiară cum vă spuneam la început, este înfloritoare; pe când alte
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
va deschide astăzi, Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române va croi noi drumuri având același țel: aprinderea de flăcări care să fie toate spre slăvirea crezului nostru Creștin Ortodox. Pe reprezentanții presei care ne-au susținut atât de mult îi omagiem, căci în acest conflict fără rost, majoritatea ziarelor au fost alături de noi. Dumnezeu ne-a dat, Dumnezeu ne-a ajutat, Dumnezeu ne-a încercat, fie El în veci binecuvântat. Arhivele Naționale ale României, Fond familial Cantacuzino, dosar 201, filele 443-449
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
civilă și politică a femeilor române”tc "Marea întrunire festivă a „Asociației pentru emanciparea civilă Și politică a femeilor române”" Duminică, 13 martie a avut loc în strada Popa Rusu 13 șBucureștiț, o impunătoare întrunire a femeilor române, spre a omagia pe M.S. Regele șCarol al II-leaț pentru înscrierea în noua Constituție a drepturilor politice pentru femei. Întrunirea a prezidat-o d-na Elena Meissner-Iași, președinta generală a „Asociației”. Domnia-sa, face un scurt istoric al înființării „Asociației” la Iași în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]