1,275 matches
-
un semn de mulțămită, ca un zălog al desăvârșitei meale cucerii, și nu te uita la micșorarea darului, ci la buna voință a dăruitorului". Dincolo de locul comun al smeririi de sine, nevoia recunoașterii efortului personal și a propriei imagini este omniprezentă. Asumându-se, analizându-se ori, chiar, citându-se (Învățături preste toate zilele, Câmpulung, 1642, Liturghie, București, 1680 etc. "cum am zis și mai sus") cu lucidă autoreferențialitate, autorii epocii se cer cunoscuți și înțeleși, cu întreaga lor activitate, chemând, profesionist
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
finalizării lucrării duhovnicești și intelectuale deopotrivă, cărturarul (prelat, despot luminat, boier iubitor de învățătură, ori simplu locuitor ce avusese șansa accesului la instrucție) simte nevoia și datoria să înmulțească darul primit, împărțindu-l cu ceilalți. Laitmotivul lipsei de carte este omniprezent în predosloviile enumerând motivațiile fundamentale ce au îndemnat la tipărirea tomului ce tocmai ieșea la lumină, adesea cu entuziasmul sentimentului întemeierii unor repere culturale proprii și a posibilității dăruirii "dar din dar" prin acoperirea unei lacune, precum în același text
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Excursul prin istoria dezbaterilor filosofice asupra posibilului ne-a ajutat să ne situăm propria teorie care, la rîndul ei, e în măsură să pună într-o nouă lumină anumite aspecte ale controversei filosofice. CARE ESTE REALITATEA LUMII? Problema realității este omniprezentă în reflecția noastră. "Nu există altă problemă decît cea a realității, o problemă insolubilă, dar prezentă. Ce pot ști eu despre diferența dintre un copac și un vis? Copacul îl pot atinge. Despre vis știu că eu l-am visat
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
zece pasageri într-un accident de autocar? Saturarea emoțională 15. De ce ziarele, radioul și televiziunea consacră un reportaj special câștigătorului la Loto? Dorința de câștig și inducerea optimismului (tendința de optimism) Capitolul 2 Mass-media și politica 16. De ce un președinte omniprezent la televizor, la radio sau în ziare are (provizoriu) o bună popularitate? Efectul simplei expuneri 17. De ce unele personalități urcă în sondaje, deși nu au făcut nimic special? Influența socială De ce sondajele se înșală? Fragilitatea poziționării majoritare De ce nu vă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Aproximativ 7 miliarde sunt luați oamenilor folosindu-se iluzia psihologică numită tendință de optimism. Această iluzie este întreținută, parțial, și de media: fără ea, probabil tot sistemul s-a prăbuși. Capitolul 2 Mass-media și politica Cuprins 16. De ce un președinte omniprezent la televizor, la radio sau în ziare are (provizoriu) o bună popularitate? Efectul simplei expuneri 17. De ce unele personalități urcă în sondaje, deși nu au făcut nimic special? Influența socială De ce sondajele se înșală? Fragilitatea poziționării majoritare De ce nu vă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
lasă puțin analizei imparțiale. Căutarea obiectivității trebuie să înceapă cu un „demontaj” al reflexelor noastre condiționate în fața informației politice. Aceste capitole oferă câteva instrumente pentru a înțelege fenomenul, însă panoplia este departe de a fi completată. 16. De ce un președinte omniprezent la televizor, la radio sau în ziare are (provizoriu) o bună popularitate? Efectul simplei expuneri În septembrie 2007, la patru luni de la alegerea lui Nicolas Sarkozy ca președinte, o numărătoare a apariției personalităților politice în mass-media a arătat că numele
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
lui Strauss-Kahn, marile coti diene new-yorkeze nu s-au sfiit să titreze injurios în a edițiile lor, fie tratîndu-l de "pervers", imediat după reținere (Daily News), fie indignîndu-se de punerea sa în libertate (New York Post: "broscoiul a scăpat"). Așa cum spune omniprezentul filosof Bernard-Henry Levy, prieten al lui DSK, presa a creat un soi de tribunal al Opiniei care, spre deosebire de celălalt, nu se încurcă nici cu indicii, nici cu dovezi, nici cu mărturii, dar reușește să creeze o masă de presiune extraordinară
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu au nimic de invidiat celor masculine, iar discuțiile se învîrt prea puțin în jurul literaturii chick și mult mai mult în jurul textelor franceze sau a traducerilor de calitate, cu o anumită înclinație spre exotism, scriitorii chinezi sau indieni fiind preferați omniprezenților anglo-saxoni. Ar mai fi o diferență semnificativă: femeile par să aprecieze mult mai puțin decît bărbații ironia tăioasă, postmodernismul agresiv, mesajele de gradul doi sau textele șocante. Linia narativă clasică este privilegiată în continuare. Desigur, nu au dispărut nici difuzorii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lectură unice, lasă poveștile să se împletească în voia întîlnirilor, dramelor, speranțelor, geloziilor personale, pentru ca cititorul să reconstituie după plac motivațiile și desfășurările lor, destine de hîrtie pe fondul Istoriei reale, în care mizeria și luxul, propaganda deșănțată și cenzura omniprezentă, poluarea, prostituția și munca dură alcătuiesc un tablou delirant al unei modernități sălbatice. Și rafinată, în același timp, și discretă și subtilă, căci milenii de civilizație nu se șterg din sîngele unei nații într-o clipă. China e marele pol
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ieșite din comun, fără ca vreo trăsătură a lor să fie îngroșată, dimpotrivă, ele apărînd, la o primă vedere, absolut banale. Contrastul și geniul scriiturii rezidă tocmai în opoziția dintre "mai mult" (respectiv conținutul evenimențial) și "mai puțin" (tonul lejer, umorul omniprezent). Rezultatul e o reușită literară de o subtilitate ce depășește cu mult trama narativă, iar tehnica autodenigrării, a acelui understatement accentuează, parcă, ideea că Literatura cu majusculă e cea în care forma e superioară fondului. Trupul de la Miezul nopții Lidia
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
reflexivitate și dedublare, și care i se par a fi caracteristice europenilor, lipsesc complet aici. În faptul că Disneyland-ul, Hollywood-ul îi apar ca fiind trăite drept ceva real, Baudrillard găsește un alt motiv pentru a considera că aici simulacrul este omniprezent, deoarece acesta nu rezidă în ideea că realul este fals, ci în indiferențierea dintre adevărat și fals. De altfel, Baudrillard oferă ca exemplu de simulacru nu doar America în totalitatea sa, ci particularizează, afirmând că Disneyland-ul498 este un model perfect
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
neîncetata-i descălecare să vadă cum arată genunea vocalelor pe cale de transfigurare și chiar uita de sine și de atât uman prezent incoerent și indecent ci doar o învrăjbire a vreunui zgomot surd l-ar fi făcut absent din martor omniprezent. Comedia erorii Când ne cuprinde în grabă mânia Verbul ne copleșește ca un rug aprins ca să ne vedem mai bine la față veți spune. Nicio schimbare nu-i mai împovărătoare sau mai ușor eliberatoare decât simulând comedia erorii când din
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
este aproape un non sens. (...) ceea ce este corect sau greșit ne este cunoscut doar prin conștiință. Ceea ce este corect, uneori se face simțit de o certitudine interioară, astfel Încât avem convingerea că știm fără a avea Îndoieli. “Cunoștința... este Spiritul Suprem omniprezent, Singura Realitate dominantă. Din ea, vine Conștiința, care este vocea adevărului din interior” (N. Kasturi, „What is Truth?”, În Indian Journal Sanathana Sarathi, January, 1987, p. 35). Ca să Încheiem, dacă alături spuselor anteriore, adăugăm trăirea empatică (despre care o să vorbim
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
oferă și cadrul general pentru o mai mare disponibilitat e d e Globalizarea financiară - proces ireversibil fonduri pentru investițiile profitabile. Global iza rea este responsabilă pentru îmbunătățirea calității infrastructurii financi are din economia internă, care, la rândul său, reduce problema omniprezentă a informației asimetrice. Creditorii dintr o economie în curs de dezvoltare se confruntă c u p roblema informației asimetrice mai mult decât într-o economie industrializată. Aceasta este principala cauză a selecției la în tâm plare și a hazardului moral
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
odată fixată (de exemplu 0,2) și aplicată pe un caz concret, poate însemna mult (risc mare), sau puțin (risc mic). În consecință, riscul financiar trebuie gândit ca o apreciere subiectivă, aplicată întotdeauna unei sume concrete de bani. Probabilitatea este omniprezentă (există pentru orice fenomen) și obiectivă. Prin conștientizare și interpretare, pe un caz concret, se transformă în risc, care este subiectiv. Prima de risc are două exprimări: a) în accepțiune "relativă" un supliment adăugat la rata câștigului la capital, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
demonic semnat de tânărul Melmoth: înțelegerea poate fi transferată în contul unui alt individ, dispus să accepte fără rezerve clauzele necruțătoare. Cavalcada declanșată apoi de personajul central, în căutarea disperată a unui substitut contractual, este redată cu talent, iar metafora omniprezentă a amenințării luciferice străbate paginile ca un rafinat parfum al damnării. Nu pot încheia succinta trecere în revistă a numelor relevante pentru secolul al XVIII-lea fără a menționa contribuția lui William Beckford. Excentricul și luxuriantul său roman Vathek (1786
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu activitate încă din perioada interbelică, dar cunoscuți mai ales în cea postbelică, nu-i pot omite pe Alexandru Phillipide (1900-1979) și pe Oscar Lemnaru (1907-1968). În literatura scrisă în perioada comunistă, proza de teroare era, previzibil, descurajată atât de omniprezenta cenzură, cât și de interesele auctoriale înseși, orientate mai degrabă fie asupra realismului obiectiv, fie asupra esopicului sau parabolicului, care, în sine, ca expresii alegorice, nu puteau acționa în direcția consolidării ori reformării unui asemenea model beletristic. Deși, la limită
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a ieșit afară". În curte, o nouă viziune premonitorie, de la cea solară, în macro, din ajun, se consumă în micro: slujbașii "s-au îndepărtat cuviincioși, ducând o pasăre tăiată în mijlocul glumelor". Stacojiul, ca într-o peliculă de Dario Argento, este omniprezent: "În urmă-le a rămas sufletul roșu al orăteniei întins pe zăpadă". Spaima eroinei se declanșează însă abia în urma unui accident de o aparență trivială: "numai când colțul plicului din buzunarul paltonului i-a înțepat degetul, atunci ochii i s-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
detalii suplimentare, cf. Lecouteux, 2002: 19-21. 99 Pentru o incitantă paralelă între piesa lui Wilde și marele roman al lui Stoker, cf. Pencak, 2002: 31-36. 100 Cf., de pildă, titlul microromanului fantastic Nouăsprezece trandafiri, apărut în 1980. 101 Motivul este omniprezent în prozele cu vampiri: cel mai celebru exemplu rămâne cel al Minei Harker, vampirizate de Dracula. 102 Date fiind circumstanțele social-politice în care fusese proiectat, probabil că lectorul român și-ar fi dorit foarte rar să guste din deliciile terifiantului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a XII-a expoziție a Societății "Tinerimea Artistică". T.A Teodoru, care semnează "Cronica artistică" în Ilustrațiunea Română, subliniază efectul climactic pe care-l regizează pictorul, care recurge la reprezentările în cheia sensibilității decadente, fie a sărutului mortifer, extrasul iconic omniprezent al dramei lui Oscar Wilde, fie al extazei comandate de epifania sângeroasă a capului sfântului Ioan. Și lui Vermont pare să-i fi servit drept model literar Salomeea lui Oscar Wilde, fapt subliniat și de critică, care sesizează decupajul dramatic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de mâncare ieftină și de distracție pare a fi scopul principal în astfel de locuri. Restaurantele McDonald's recurg la culori și simboluri stridente, la o serie de personaje din desene animate, care se plimbă printre clienți, cum ar fi omniprezentul clovn Ronald McDonald, al cărui rol este să-și binedispună vizitatorii și să-i îndemne să revină. În mod paradoxal, McDonald's-ul nu este un loc foarte ospitalier, unde oamenii pot petrece mai mult timp. Principiul "impoliteții" pare să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mers din sat în sat, în Macedonia și Kosovo, cartografiind, într-un fel, spațiul mistic subteran al fostei Iugoslavii. În Bosnia nu puteam merge, pentru că era în plin război. În Kosovo a fost foarte dificil, pentru că poliția lui Miloșevici era omniprezentă, așa că am fost oprit de multe ori. Noroc că aveam o autorizație de fotografiat luată de la ambasada Serbiei din Bruxelles. Am prospectat în foarte multe sate căutând personaje. Situația în sine, sigur că era halucinantă și uluitoare, dar asta nu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
exclusiv pe selecția naturală care acționează asupra organismelor individuale provin din discipline ca genetica populațiilor, biologia dezvoltării, paleontologia și ecologia. Numeroase rezultate ale cercetarilor întreprinse în aceste discipline, afirmă ei, indică tot mai clar că selecția naturală nu reprezintă factorul omniprezent și exclusiv al evoluției. Și aceasta deoarece nu toate caracteristicile organismelor vor putea fi explicate prin funcțiile lor adaptative. Genetica populațiilor a pus în evidență rolul mutațiilor neutre, lipsite de semnificație adaptativă, în evoluția nucleotidelor sau a unităților individuale ale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ele sunt prea frumoase pentru a fi și adevărate. El avea în vedere, putem presupune, istorisiri evoluționiste cum sunt cele ale lui Dawkins. Întrebarea pe care o punea cu insistență Gould este dacă selecția naturală este într-adevăr o cauză omniprezentă și, totodată, exclusivă a evoluției speciilor, așa cum sugerează programul adaptaționist. Iar răspunsul său a fost negativ. Programului adaptaționist, ca interpretare curentă și larg acceptată a mecanismelor evoluției, Gould îi opunea ceea ce numea „pluralismul lui Darwin“. Darwin - sublinia el - nu a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a promotorilor programului adaptaționist, pe care îi numea „darwiniști fundamentaliști“, „ultradarwiniști“ sau „hiperdarwiniști“, în felul următor: „El știa că fenomenele complexe și cuprinzătoare ale evoluției nu pot fi explicate pe deplin printr o singură cauză, fie și aceea atât de omniprezentă și de puternică care este copilul minții sale [selecția naturală - n.m., M.F.]“ Gould recunoștea, ce-i drept, că „adaptaționiștii“ nu contestă existența unor constrângeri ce pot limita acțiunea selecției naturale, dar observa că „ele sunt, de obicei, îndepărtate drept neimportante
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]