5,742 matches
-
să susțină o diferențiere concentrându-se direct asupra atributelor produsului sau, indirect, asupra relației cu consumatorii sau asupra relațiilor interne și a celor cu alte firme care contribuie la realizarea tehnică sau economică a produsului. Dat fiind că numărul produselor omogene este în scădere, s-ar putea afirma că strategia de diferențiere apare ca fiind o consecință a creșterii numărului situațiilor concurențiale cu structuri monopolistice. Numărul industriilor și grupurilor strategice asociate acestor situații este în continuă creștere. Presupunând că această tendință
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu modul în care este susținută organizațional valoarea, practic totul diferă și ia forme contrastante. „Atacul” împotriva lui Porter vine din două direcții diferite. „Dinspre” strategia de diferențiere apare o observație interesantă a unui om de marketing: dacă produsele sunt omogene și nediferențiate, atunci acesta este efectul lipsei de imaginație și de preocupare pentru marketing (Levitt, 1983). O privire superficială asupra produselor dintr-un supermarket sugerează că diferențierea produselor este mai degrabă o problemă de imagine, decât de „substanță”. Conform acestei
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
mai mic decât cel la care ar face-o concurentul. Pe de altă parte, aserțiunea este susținută de ideea că produsele diferite încep să semene între ele, în mod paradoxal, prin dorința de a fi „altfel”. Presupunând că produsul este omogen din punctul de vedere al atributelor sesizabile de către consumator, diferențierea se va realiza la nivelul imaginii și ceea ce va conta este ca această imagine să fie obținută cu costul cel mai mic posibil. Exemplele sunt abundente în numeroase industrii în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
exemplele de la punctul anterior alegeți un produs oarecare și identificați caracteristicile esențiale care ar trebui modificate, pentru ca ele să treacă din clasa inițială în alta, conform scării create. Ce ar trebui să se modifice la lapte pentru ca dintr-un produs omogen să devină un produs diferențiat? 3. Alegeți un produs considerat omogen - spre exemplu, uleiul comestibil. Analizați mecanismul prin care se creează valoare în acest caz și identificați modul în care ea ar putea fi majorată. Care ar fi elementele ce
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
esențiale care ar trebui modificate, pentru ca ele să treacă din clasa inițială în alta, conform scării create. Ce ar trebui să se modifice la lapte pentru ca dintr-un produs omogen să devină un produs diferențiat? 3. Alegeți un produs considerat omogen - spre exemplu, uleiul comestibil. Analizați mecanismul prin care se creează valoare în acest caz și identificați modul în care ea ar putea fi majorată. Care ar fi elementele ce ar conferi raritate resurselor asociate sistemului identificat? 4. Realizați aceeași abordare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
categorii Observație Criterii formulate pe baza unui anumit număr de simptome Modelul medical: categorii de diagnostic Interviuri structurate și semistructurate (NIMH DISC-IV, SADS, CSI-4) Prezentă sau absentă (abordare de tip „totul sau nimic”) Entități calitative și distinctive ale unor caracteristici omogene Tulburări ce se exclud reciproc: delimitare clară Avantaje Frecvent folosit de specialiști în practica clinică (adesea, aceasta este o cerință a contractelor de asigurare) și în experimentele clinice (cercetare) Prezentare multiaxială Informații exhaustive despre caracteristicile tulburărilor Dezavantaje Subiectivitate Abordare dihotomică
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a fost remarcată apropierea romanului de debut al lui B. de Moromeții lui Marin Preda - roman rural, zona Teleorman, în preajma războiului -, observându-se și diferențele: absența unui personaj central (romanul lui B. fiind o frescă în care personajele sunt mai omogene ca statură), absența ideii de decădere a unei societăți tradiționale. De aceea, din critica la roman este de reținut sintagma „remake epic” (Ioan Groșan). Galeria personajelor include întreaga gamă a figurilor arhetipale ale satului (bogatul, nevolnicul, nevasta tânără și săracă
BAROS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285655_a_286984]
-
poluate din cauza creșterii presiunii generate de construcțiile legate de turism, de creșterea cantității de deșeuri Și de activitatea turiștilor, neutralizând astfel efectele economice (Miller, Twining-Ward, 2005: 29). Aceste modificări culturale Și de mediu, în final, duc spre un peisaj turistic omogen, internațional, care distruge unicitatea destinației. Punctul culminant al acestei platforme este considerat modelul lui Butler cu privire la ciclul de viață (figura 3.3) Și concluziile acestuia, conform cărora dezvoltarea necontrolată a turismului ajunge să submineze exact „activele” pe care s-a
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
apar, argumentează B., în mecanismul de gândire al țăranului român, agregate într-o teorie sau o concepție generală. Timpul este perceput atât ca fenomen pozitiv, cât și ca fenomen calitativ. Satul arhaic românesc nu avea despre timp o concepție abstractă, omogenă și cantitativă; timpul era perceput concret, cu înfățișări variate: „timpul e așa ca o viață de om” - spune un informator. Modul cum concepea satul tradițional timpul își avea rădăcinile în credințe magico-religioase. Spațiul (locul) este văzut concret, ca bun sau
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
și Suedia Descris adesea de către istorici ca fiind un secol al confruntărilor, perioada anilor 1600-1700 este marcată de lupte de cucerire și de eliberare, de războaie civile și religioase, care au modificat relațiile dintre țări. Europa nu era o entitate omogena din punct de vedere al nivelului civilizației materiale, după cum nu era nici la nivel politic. Sursă principala de informații privind viața politică și socială europeană o reprezintă scrierile memorialistice oficiale și apocrife. Memorialiștii oficiali își păstrează atitudinea voit detașata și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
ispășesc marginalitatea. În rest, mini-societatea însăși, între timp, se schimbase. Copiind din ce în ce mai bine lumea adulților, se împărțise în câteva clanuri. Da, aproape în clase sociale! Am deosebit trei. Prefigurau deja viitorul acelor adolescenți, încă uniți ieri într-o mică haită omogenă. În prezent, era acolo un grup de „proletari”. Cei mai numeroși, aceștia proveneau în cea mai mare parte din familii muncitorești care furnizau mână de lucru pentru atelierele din enormul port fluvial. Mai era, în plus, un nucleu de tari
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un auditor sau aprobator al atitudinilor și inițiativelor). Colericii sunt și ei predispuși la ipohondrie și depresiune; în plus, la ei se remarcă tendința la organizare nevrotică și la reacții paranoide. Prezintă frecvent tulburări digestive. Pasionații nu alcătuiesc un grup omogen - unii sunt apropiați de tipul sentimental, alții de constituția paranoidă. Interesul pasionatului este îndreptată asupra operei la care lucrează; acest fapt îl ferește de preocupări ipohondrice, dar îl duce și la neglijarea propriei sănătăți. Când s-a decis să facă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de calificare, cunoaștere specifică și intensitatea muncii pe care un muncitor îl posedă, sau ar putea să-l acumuleze, prin experiență și formare profesională în firmă. De obicei, nivelurile de educație sunt considerate referințe pentru măsurarea competențelor. Acestea nu sunt omogene. În cel mai bun caz, relația între nivelul de educație și gradul de competență este imprecisă. De aici provine și dificultatea atribuirii creșterii productivității doar la educația formală. De vreme ce relația de cauzalitate între educație și venituri nu este foarte clară
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
capital - rămânea neschimbată. Evidențierea principalelor caracteristici ale celor două viziuni economice rezultă din tabelul de mai jos. În mare parte, ideile structuraliștilor converg spre modelul dual al economiilor slab dezvoltate. Spre deosebire de țările dezvoltate, caracterizate de sectoare economice și sociale relativ omogene, moderne, țările în dezvoltare se definesc prin existența și persistența unei eterogenități structurale. Economia lor se divide într-un sector modern și un sector tradițional. Sectorul modern este orientat spre piața mondială, operează cu tehnologii similare celor din țările avansate
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
tip capitalist epuizează resursele naturale neregenerabile și deteriorează, în mod ireversibil, mediul ambiant. Prezervarea mediului înconjurător și grija pentru generațiile viitoare impun fie stoparea creșterii economice, fie un alt tip de dezvoltare. Alternativa paradigmei economice a dezvoltării nu este una omogenă. Multe opinii ar pute fi calificate drept „fundamentalism ecologic”. Altele, însă, converg spre ideea unei dezvoltări sustenabile. În contextul agravării fenomenului de poluare din deceniile șase și șapte, unii economiști au început să reconsidere da capo o idee fundamentală în
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a devenit un nou domeniu, acceptat larg ca o știință a progresului “Lumii treia “- Economia dezvoltării. Cu toate că această “Știința economică a țărilor subdezvoltate” și-a propus statutul de teorie generală a dezvoltării ea nu a fost un domeniu unitar și omogen. În primul rând, Economia dezvoltării s-a constituit în contextul predominării dirijismului Keynesian, ceea ce i-a conferit un caracter politic. Cum Politicile țărilor sunt diferite, concepțiile dezvoltării au fost diferite, fără a avea întotdeauna o legătură logică cu analiză economică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
care (ridică) anulează pauza dintre amândouă vocalele și produce unitatea pentru auz. Diftongul prezintă așadar o unitate într-adevăr vie, născută din diferința a duor elemente vocalice. Contopirea va fi naturalminte cu-atît mai complectă cu cât vocalele vor fi mai omogene, și ea e cu-atît mai necomplectă cu cât sânt mai eterogene elementele vocale ce sânt a [sta-] mpreună. Între diftongi vor apar ținea toate acele sunete care se formează prin polii scalei vocalice, cari formează apoi și trecerea cea mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
viața întreagă a unui caracter cu-atîta sigaranță și viociune încît din cele date el ne-ar [putea] mai să ne schițeze o biografie a lui și este deplin în stare de-a găsi într-un moment orce trăsură heterogenă or omogenă din el. REPREZENTAREA CARACTERULUI 1. MASCA CARACTERISTICĂ Concepțiunea crează fantaziei imaginea ideală a unui caracter în toată preciziunea lui. Însă ceea ce face pe artist e singură numai puterea formărei, facultatea de a demite și în realitatea sensibilă pe acel caracter
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
celorlalte cunoștințe apriorice, adică despre principiele inteligenței pure. CAPITOLUL ÎNTÎI AL DOCTRINEI TRANSCENDENTALE DESPRE PUTEREA DE JUDECATĂ SAU ANALITICA PRINCIPIELOR DESPRE SCHEMATISMUL NOȚIUNILOR INTELECTUALE PURE În toate subsumțiunile unui obiect sub o noțiune reprezentația celui dentăi trebuie să fie (adecuate) omogenă cu reprezentația celei de-a doua, adică noțiunea trebuie să conție ceea ce se reprezintă în obiectul care se subsumează sub ea; căci [aceasta] se-nțelege sub expresia: un obiect e cuprins sub o noțiune. Astfel noțiunea empirică a unui talger
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reprezentația celei de-a doua, adică noțiunea trebuie să conție ceea ce se reprezintă în obiectul care se subsumează sub ea; căci [aceasta] se-nțelege sub expresia: un obiect e cuprins sub o noțiune. Astfel noțiunea empirică a unui talger e omogen[ă] cu acea curat geometrică a unui cerc, fiindcă rotunjimea ce se cugetă în cea dentăi se poate intui în cea de a doua. Noțiuni intelectuale pure însă în comparație cu intuițiuni empirice (sau sensibile în genere) sânt cu totul eterogene și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
conține unitatea sintetică pură a celor diverse în genere. Timpul, ca condiție formală a celor diverse din simțul interior, prin urmare ca condiția împreunărei tuturor reprezentațiilor, conține o diversitate apriorică în intuițiunea pură. Acuma o determinare de timp transcendentală e-ntr-atîta omogenă cu o categorie (care constituie unitatea aceleia) întru cât e generală și se bazează pe-o regulă apriorică. Pe de altă parte e însă omogenă cu fenomenul, și anume într-atîta întru cât timpul trebuie să fie conținut în oricare reprezentație
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reprezentațiilor, conține o diversitate apriorică în intuițiunea pură. Acuma o determinare de timp transcendentală e-ntr-atîta omogenă cu o categorie (care constituie unitatea aceleia) întru cât e generală și se bazează pe-o regulă apriorică. Pe de altă parte e însă omogenă cu fenomenul, și anume într-atîta întru cât timpul trebuie să fie conținut în oricare reprezentație empirică a celor diverse. De aceea aplicarea unei categorii asupra fenomenelor va fi cu putință, în puterea și prin mijlocul determinărei de timp transcendentale, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mărimilor (quantorum) înaintea simțului esterior este spațiul; a tuturor obiectelor simțurilor în genere însă timpul. Iară schema curată a mărimei (quantitatis), ca a unei noțiuni intelectuale, este numărul, care este o reprezentație ce resumă adiția succesivă de una la una (omogen). Deci timpul nu este alt nimic decât unitatea sintezei celor diverse dintr-o intuițiune omogenă în genere, prin aceea că [eu] produc timpul însuși în aprehensiunea intuiției. 2. Realitatea este în noțiunea intelectuală pură ceea ce corespunde unei senzații în genere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Iară schema curată a mărimei (quantitatis), ca a unei noțiuni intelectuale, este numărul, care este o reprezentație ce resumă adiția succesivă de una la una (omogen). Deci timpul nu este alt nimic decât unitatea sintezei celor diverse dintr-o intuițiune omogenă în genere, prin aceea că [eu] produc timpul însuși în aprehensiunea intuiției. 2. Realitatea este în noțiunea intelectuală pură ceea ce corespunde unei senzații în genere, va să zică este ceea a cărui noțiune în sine însuși reprezintă o esistență (în timp); iar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se întâlnesc cel mai frecvent în organizațiile cu câmp de activitate transnațional (ex. Rengo Segikun din Japonia). Departamentul de Stat al S.U.A. aprecia că fenomenul poate fi regăsit și sub următoarele forme de manifestare: * terorism organizațional, materializat prin grupuri mici, omogene politic, însă incapabile să dezvolte simpatia și sprijinul popular în favoarea pozițiilor lor radicale, fiind nevoite să apeleze la acte violente pentru a-și câștiga influența (ex. 17 Noiembrie, din Grecia, Grapo, IRA-ULTZA și ETA din Spania, Celulele Combatante, din Belgia
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]