935 matches
-
cunoscut ca profesor respectat și iubit de studenți, ca cercetător format la școala profesorului Mircea Sanduloviciu, ca îndrumător și mentor a atâtor generații de masteranzi și doctoranzi, ca soț, ca părinte. Am participat împreună la evenimente de familie (nunți, zile onomastice), la întâlnirile cu colegii din colectivul de Fizica plasmei, am călătorit împreună la conferințe și simpozione naționale și internaționale (cu mașina, cu trenul sau cu avionul), am avut și avem discuții și schimburi de idei privind problemele Facultății, ale Universității
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Monseniorul are arta schingiuirii rafinate, vorbind politicos, dar lovind năpraznic într-un mod calculat, rece, impersonal ș.a.m.d. Mascații doresc să-și circumscrie poreclele unei serii de personaje faimoase în breaslă; în ultimă instanță însă, efectul e de ridicol onomastic. "Aceste nume de război sînt false, pentru că ei nu luptă corect împotriva unor războinici, ci înfruntă și batjocoresc niște trupuri și minți fragilizate. În acest fel, pretinsa castă militară de care aparțin e falsă, pentru că, în ultimă instanță, sînt niște
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Moscova, mă ruga, prin telex să mă vadă în Aeroportul Larnaka, în cele câteva ore de așteptare a legăturii spre Damasc. Fiind duminică, am dat satisfacție și acestui fost coleg, deși nu mi-a cerut nici un favor. De ziua mea onomastică, în timp ce toastam pentru cei doi membri ai familiei cu numele de Ioan, primeam prin telefon o veste îngrijorătoare de la Craiova: socrul meu, tatăl Nicoletei, se simțise rău și fusese internat la spitalul din Craiova. Doctorul Iliuță Spineanu, care era prietenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
sau elevilor (de exemplu, acordarea premiilor sau a bonificațiilor salariale); c) Ritualurile și ceremoniile de integrare, ca o continuare a ritualurilor de trecere, se regăsesc numai în organizațiile școlare care le conștientizează valoarea (de exemplu, sărbătorirea în școală a zilelor onomastice, a zilei de 8 martie etc.); d) Ritualurile și ceremoniile de reînnoire, prezente mult mai rar (de exemplu, participarea în comun la activități de formare continuă), permit consolidarea identității unei organizații (Iosifescu, p. 18). 3. Miturile și "eroii" reprezintă partea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
învățat la școala primară în aceleași bănci cu noi. Mai mult, erau buni meseriași (fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți ce animau petrecerile noastre tinerești ... sau horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii veniți ... iar aceștia din urmă s-au dovedit corecți și respectuoși cu vechii răzeși. Și în prezent, înlocuirea răzeșilor dispăruți prin deces sau prin atracția orașelor se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
lexical care constă în atenuarea expresiei unei idei prin substituire sau perifrază, eufemismul are rațiuni variate: evitarea unor expresii triviale; eludarea unor expresii insultătoare sau care ar putea fi interpretate astfel de către receptori; rezolvarea unor tabuuri religioase, deseori cu valoare onomastică. Ca procedeu discursiv, eufemismul are la bază o interdicție verbală menită să protejeze sensibilitatea auditoriului. În limbajul politic, apetența pentru eufemism se explică, pe de o parte, prin tendința de cosmetizare a actelor politice și a liniștirii publicului larg, iar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pamflete ad-rem, bazate pe argumente solide care să susțină o idee sau alta, spațiu care antrenează o multitudine de mijloace pamfletare"348. În ce privește prima categorie, pamfletul își trage sevele din parodie, din scenariul aluziv, construit în jocul lingvistic al subtilizărilor onomastice și toponimice. Parodia limbajului adversarului estompează din gratuitatea unui sarcasm accentuat violent, iar ironia, cultivată intens de gazetar, conferă savoare textelor: "Uitând vechiul și nestrămutatul adevăr pedagogic non multa sed multum, d. Chițu a presupus că copiii români sunt toți
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adaugă, însă, anumite convenții suplimentare, determinate de specificul anumitor discipline și/sau de traiectul demonstrației noastre. Astfel, pentru a nu complica inutil aparatul bibliografic, în cazul autorului cel mai frecvent citat am utilizat întotdeauna numele "Eugeniu Coșeriu", indiferent de variantele onomastice sub care au apărut edițiile operei sale în diverse limbi. Apoi, am păstrat una dintre convențiile caracteristice lingvisticii cognitive, aceea de a scrie mereu cu majuscule conceptele (FURIE) și metaforele conceptuale (FURIA ESTE UN FLUID ÎNCĂLZIT ÎNTR-UN CONTAINER). În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
versificator" , dacă despre Costache Stamati - observă Vladimir Streinu - se poate spune cu dificultate că e poet, "putem reține de la întâiul Alecsandri ca semn neîndoielnic al participării lui la fizionomia lirică a epocii un exotism îndeosebi turcovenețiano-iberic, exotism nomenclatural, topografic și onomastic..." Exotismul este nota definitorie și a liricii lui D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase "o mică liră și filantropică și revoluționară" ; Baronzi făcuse dovada "unei modernități destul de curajoase" prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
familii de profesori universitari, doctori, avocați sau înalți funcționari ai urbei. Renunțarea la promovări spectaculoase nu oferea însă garanții absolute. Familia a avut un deținut politic. Unchiul respectiv, "om de viață, de petreceri" și-a organiza o aniversare de ziua onomastică, alături de prietenii săi, oameni importanți în oraș, "la care s-a cântat "Deșteaptă-te Române!", "Vânticel de primăvară" și [alte] cântece din astea patriotice, plăcute". A fost denunțat de finul său din vecini, ceea ce s-a înregistrat ca atare în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
colțișor de rai”, cum spunea Pr. Paisie de la Mănăstirea Sihla. Astfel, moartea este înțeleasă ca așteptare a învierii cu părinții și cu strămoșii. Un prilej de bucurie spirituală, revărsată din rugăciuni de mulțumire adresate Mântuitorului Iisus Hristos, îl constituie zilele onomastice, care adună pe credincioși în comuniune pentru a aduce slavă și recunoștință Sfinților a căror nume îl poartă. Misiunea Bisericii este aceea de a fi prezentă în toate momentele de bucurie și de tristețe în viața credincioșilor, prin rugăciuni stăruitoare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Ștefan Badea, Mariana Istrate, Mihai Ignat), resemiotizarea poetică (Carmen Vlad, Emma Tămâian), dobândirea statutului de semn poetic al numelui propriu și de element structurant al textului narativ (Mariana Istrate), adecvarea lui la personaj, pe de o parte, și la contextul onomastic și al operei, pe de altă parte (M. Ignat). Am adăugat ceea ce unii cercetători numesc etimo-mitologie, iar alții, lingvistică mitologică, elemente de poetică lingvistică, semiotica textului și semantică modală, folosind mai puțin metodele criticii literare (deși nu evită sugestii venite
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din numele eroilor eliadești (Pantazi, Pandele, Pantelimon), a numelui Andrei ("se cuvine să dea de gândit"), semnificația provenienței divine a prenumelui miresei lui Andronic, dar și referința patronimului ei la solomonar, "la identitatea serpentiformă a lui Andronic" și la predestinarea onomastică pentru nunta cosmică 16. Numele "niciodată inocent la Eliade" este decriptat din perspectiva complexului gnostic (diminutivarea numelui ca semn al înstrăinării în Nuntă în Cer, "Zacharias" din Pe strada Mântuleasa, Anghel D. Pandele din Nouăsprezece trandafiri etc.). Matei Călinescu se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a romanului lui Eliade - conflictul dintre timpul primordial (sacru) și timpul istoric - face cât se poate de naturală utilizarea mitologiei solstițiale"20. Între Dionisul eminescian și personajul omonim al lui Eliade din În curte la Dionis, există "o incitantă comunitate onomastică" vizându-l pe marele zeu trac, iar "legătura onomastică și simbolică dintre Ieronim și Euthanasius (din Cezara) pe de o parte, și Ieronim Thanase (din Nouăsprezece trandafiri) pe de altă parte", dovedește "sensuri care ar merita să fie supuse unei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și timpul istoric - face cât se poate de naturală utilizarea mitologiei solstițiale"20. Între Dionisul eminescian și personajul omonim al lui Eliade din În curte la Dionis, există "o incitantă comunitate onomastică" vizându-l pe marele zeu trac, iar "legătura onomastică și simbolică dintre Ieronim și Euthanasius (din Cezara) pe de o parte, și Ieronim Thanase (din Nouăsprezece trandafiri) pe de altă parte", dovedește "sensuri care ar merita să fie supuse unei mai ample reverii hermeneutice"21. Sorin Alexandrescu aduce sugestii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numirii", supranume etc. De altfel, autoarea, care realizează o analiză a lui Eliade "par lui-même", face și o clasificare a numelor: de familie, prenume, toponime, nume-titlu, nume-simbol, nume-model, mitonime 25 (cu aplicare pe nuvela În curte la Dionis). Asupra importanța onomasticii în proza lui Eliade atrag atenția și alți exegeți; Ilina Grigori face referiri la studiul lui Dragomir Costineanu, Une interprétation des nouvelles de Mircea Eliade par l'éthymologie des noms propres și interpretează numele domnișoarei Christina (din nuvela cu același
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de Stuart Mill și reluată de Kripke, a numelor proprii cu sens nuclear, și a "numelor proprii bogate în sens" a lui Bertrand Russel, urmat de Frege, Wittgenstein, Searle, Strawson (Marc Wilmet), iar în final este prezentat un topic al onomasticii romanești, în care sensul numelui se modifică de la geneză la redactare și apoi la lectură (Yves Baudelle). Deoarece numele propriu secret este deținătorul adevărului refugiat, protejat și pregătit de revelații în și prin istorie, sarcina criticului și a filosofului este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
readuse în atenție de articolul lui François Rigolot, La lecture du nom propre: histoire et théorie. Înainte de a se întreba asupra locului pe care îl ocupă numele propriu în istoria tradiției cratiliste, Rigolot amintește câteva elemente esențiale. Pornind de la definiția onomasticii - prin extensie, "orice observație asupra originii apelative a numelor proprii" (tr. m.)66 - de la clasificarea în etimologie savantă, fondată pe fapte recunoscute și etimologie populară (care permite o lectură poetică a numelor proprii), de la clasificarea enunțurilor lingvistice ca obiect al
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
țării ei mentale"74 - tr. m.). În componentele numelor succesive ale eroinei citește un rezumat al programului narativ, combinând decoruri ale acțiunii: strâmtoarea, valea, mlaștina; ele sunt motivate, premonitorii și în armonie cu ansamblul datelor romanești (sens, acțiune, decor). Prin intermediul onomasticii eroinei, autoarea regăsește fenomenul de izotopie folosit în cazul personajelor episodice, destinat aici să cimenteze unitatea romanului. Personajul se înnămolește, se scufundă și se prăbușește odată cu mariajul său, când dobândește numele de Jeanne de Lamare; sunt semnalați o serie de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
banală viață posibilă. În plus, de-a lungul întregii opere este desemnată printr-un prenume, prin diminutiv sau anaforă, mai rar prin titlul ei, ceea ce șterge toate aspectele contingente sau calificative ale personajului 76. În ceea ce privește aristocrația, se folosește sintagma "inflație onomastică", desemnând tehnica prin care Maupassant maschează un vid, absența ființei. Despre aceeași "încărcare", chiar "supraîncărcare de sens" vorbește și Christine Klein-Lataud, negând ideea numelui propriu ca "designator rigid" care nu semnifică și, ca urmare, n-ar trebui să pună traducătorului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Auster, prin jocul similarităților fonetice care dezvăluie esența numelui personajului, iar altele sunt suportul unui joc de cuvinte (Sir Dedlock, din Bleak House, format din dead și locked). Mergând pe linia clasificărilor numelor, lucrarea lui Jean Ntakirutimana 78, împărtășește ideea onomasticii ca mijloc de interpretare a textului și împarte studiul numelor literare după două categorii: familia numelor și tehnica de numire. Prima categorie cuprinde douăsprezece tipuri de familie: familia anonimică (cele care nu dau o idee clară despre o persoană sau
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
demonstrând caracterul obligatoriu anonim al limbajului. Anonimatul numelui propriu trimite la situația originară a limbajului. Numele propriu este caracterizat ca un simptom: întors spre noi, dar și îndepărtându-se de noi81. Am lăsat la urmă complexul studiu de semantică a onomasticii ficționale al lui Yves Baudelle 82, deoarece ni s-a părut că răspunde celor mai multe întrebări. El pornește de la afirmația lui Eugène Nicole care distingea între codajul lexical al numelui propriu și funcționarea lui sintagmatică: pe de o parte, romancierul modelează
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
al lui Yves Baudelle 82, deoarece ni s-a părut că răspunde celor mai multe întrebări. El pornește de la afirmația lui Eugène Nicole care distingea între codajul lexical al numelui propriu și funcționarea lui sintagmatică: pe de o parte, romancierul modelează vocabula onomastică în funcție de resursele limbii, pe de altă parte, el exploatează în context capacitățile expresive ale semnificantului astfel construit. Observând că studiile de onomastică literară s-au recentrat pe relația sintagmatică în detrimentul paradigmei nume/ personaj, abandonând problema genezei numelor proprii pentru studiul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
au recentrat pe relația sintagmatică în detrimentul paradigmei nume/ personaj, abandonând problema genezei numelor proprii pentru studiul funcționarii lor în procesul discursiv și textual, cercetătorul afirmă că această deplasare justifică o reexaminare a bazelor teoretice și metodologice a unei semantici a onomasticii literare și punerea unei probleme esențiale: "aceea de a ști în ce loc numele proprii produc sens" (tr. m)83. Întrebările la care încearcă să răspundă sunt: 1) conținutul semantic al numelor romanești rezultă printr-un decodaj prealabil sau se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
3) în materie de interpretare își impune legea lectorul sau autorul (în alți termeni, toate lecturile unui nume ficțional sunt legitime?) Autorul prezintă un topic al semanticii numelui propriu, o schemă "a celor trei momente ale stratificării progresive a semnificatului onomastic" (tr. m)84: conceperea numelui, redactarea operei (scriitura) și receptarea ei (lectura). În același timp, autorul caracterizează schema ca dinamică, deoarece înfățișează parcursul diacronic al semantizării onomastice de la proiectul scrierii până la receptarea ei, precum și tensiunile pe care le resimte numele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]