109,206 matches
-
integrare europeană. În acest sens ACUZ pe toți scriitorii care au lucrat în redacțiile ziarelor, revistelor și editurile comuniste de genocid moral și cultural la adresa poporului roman. Din 1989 se întrevede noul current globmodernul( denumire dată de noi) ce înglobează operele de artă, proza, poezia, eseul, compozițiile muzicale, care fac o întoarcere spre valorile trecutului promovate printr-un stil pe jumătate întors spre clasicism. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Literatura în folosul democrației și democrația în slujba culturii la români, dar
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
cu revoltă, cu indignare și cu zbatere între a înțelege și a îndura, între a spera și a deznădăjdui, între a lupta în genunchi și a ridica ochii spre Cer, implorând ajutor și iertare.” Geo Călugăru printre alte aspecte ale operei remarcă nota de „profundă ironie amară” în care a fost scrisă și că autoarea a fost impulsionată în a-și deschide sufletul și a-și mărturisi suferința de faptul că anul acesta a fost declarat „Anul Spovedaniei.” După cum afirmă autoarea
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1419276747.html [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
faptul că anul acesta a fost declarat „Anul Spovedaniei.” După cum afirmă autoarea însăși, pentru ea cartea are valoare de defulare a unor trăiri dureroase: „M-am răcorit”. Scriitoarea Ioana Stuparu și actrița Doinea Ghițeanu au citit fragmente din cele două opere prezentate. Actrița Doina Ghițeanu a interpretat și cântece de iarnă. Medicul scriitor Corneliu Zeană și-a exprimat în versuri aprecierea la adresa activității și a autoarelor. „Dublă lansare, cu colindători În spiritul creștin de sărbători, A unor cărți, ce, iată, printre
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1419276747.html [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
dus, la una dintre întâlniri, la o mănăstire fondată de niște italieni, la Snagov. “Complexul monahal al călugărilor carmelitani desculți, de la Ciofliceni - Snagov, îmbină într-un mod unic și armonios elemente arhitecturale occidentale (catolic - italian) cu cele specific românești, fiind opera comună a unui arhitect ortodox român, Tudor Rădulescu, și a unui arhitect catolic sloven, Andrej Stepancic...” - țin minte, ca acum, începutul prezentării Pr. Antonio Prestipino, italian de origine, cel care s-a ocupat de întregul proiect de construcție, încă de la
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1454698289.html [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
mai sus în primul capitol autoarea a adunat zeci de articole dedicate multor oameni de vază mai mult sau mai puțin cunoscuți în spațiul nostru bucovinean. Despre fiecare a găsit cuvinte de laudă, aprecieri juste, note, argumente, citate chiar din opera lor proprie (fie în versuri, fie în proză). La unii ne aduce ceva date biografice, la alții crâmpeie din analiza operelor publicate, găsind pentru fiecare în parte ceva deosebit. Unii dintre cei pomeniți pe aceste pagini scrise cu atâta dragoste
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
cunoscuți în spațiul nostru bucovinean. Despre fiecare a găsit cuvinte de laudă, aprecieri juste, note, argumente, citate chiar din opera lor proprie (fie în versuri, fie în proză). La unii ne aduce ceva date biografice, la alții crâmpeie din analiza operelor publicate, găsind pentru fiecare în parte ceva deosebit. Unii dintre cei pomeniți pe aceste pagini scrise cu atâta dragoste, finețe, atenție și răbdare, cu părere de rău nu mai sunt, iar autoarea le face un elogiu în timp și spațiu
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
este, la propriu, monumentală: are peste 900 de pagini, împărțite în 35 de capitole, cu trimiteri documentare la peste 1.300 note de subsol și o sursă bibliografică de mari dimensiuni, ce cuprinde mai mult de 300 de titluri de opere. Lucrarea este ușor de citit, este scrisă agreabil, direct, fără prea multe figuri de stil, o literă ușor lizibilă, ilustrată atât cât este nevoie pentru susținerea adevărului istoric. „În volumul de față, Profesorul Dr. Nuțu Roșca aprofundează subiectul legat de
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
lucrări nu ca o încercare de a inventa și rescrie istoria, ci ca o mărturisire de credință și restabilirea adevărului istoric cu privire la cele 6 secole din viața bisericească organizată în Maramureș și Sătmar...”; „... trebuie remarcat un alt aspect esențial al operei de față, care reliefează și răzbate din toate capitolele cărții și anume rolul decisiv și important pe care Ortodoxia l-a avut în viața poporului nostru, scrie , în Prefața volumului, Părintele Lect. Univ. Dr. Vasile Borca. Biserica Ortodoxă și-a
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
Doina Drăgan și Mariana Strungă. În încheierea simpozionului Doina Drăgan a înmânat Diplome de Excelență și de participare unor scriitori prezenți, iar președintele Ligi Scriitorilor a înmânat medalia “Virtutea literară “ scriitoarelor Doina Drăgan și Ana Zlibuț, semn de prețuire pentru opera lor și activitățile pe care le desfășoară în cadrul Filialei Banat-Timișoara a Ligi Scriitorilor Români. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: În organizarea LIGI SCRIITORILOR-Simpozionul internațional DUNĂREA DORITĂ / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1233, Anul IV, 17 mai
ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR-SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DUNĂREA DORITĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1400315033.html [Corola-blog/BlogPost/372857_a_374186]
-
1997 G. Coșbuc Pentru unii, ieșirea la pensie este asociată cu ideea că nu trebuie să mai .faci nimic. În considerentul nostru. aste o falsă înțelegere a fenomenului pensionarii. Istoria omenirii arată că foarte mulți „bătrâni” au creat încă multe opere la o vârstă înaintată și menționez două nume străine: G.B. SHAW (1858 - 1950) și JAN SIBBELIUS (1865 - 1957), iar dintre români C.I.PARHON (1874 - 1969) și ANA ASLAN {1897- 1988). Enumerarea ar putea fi desigur mai lungă. Luând drept deviza
„0 LUPTĂ-I VIATA, DECI TE LUPTĂ” de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_0_lupta_i_viata_deci_te_l_mihai_leonte_1380699771.html [Corola-blog/BlogPost/345659_a_346988]
-
Teatrul Nostrum din București. Manifestarea a fost deschisă în data de 17 februarie, odată cu întâlnirea la Târgu-Jiu a participanților cu Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj, Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu-Jiu și Cosmin Pigui, primarul comunei Peștișani, care au omagiat opera și personalitatea lui C. Brâncuși, un fiu al satului Hobița, care a ținut să lase pe meleagurile natale cea mai importantă operă a sa, Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu. A avut loc apoi o vizită la Casa muzeu „Constantin Brâncuși” din
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
președintele Consiliului Județean Gorj, Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu-Jiu și Cosmin Pigui, primarul comunei Peștișani, care au omagiat opera și personalitatea lui C. Brâncuși, un fiu al satului Hobița, care a ținut să lase pe meleagurile natale cea mai importantă operă a sa, Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu. A avut loc apoi o vizită la Casa muzeu „Constantin Brâncuși” din Hobița, urmată de vernisarea unei expoziții de costume populare, prilej cu care s-a lansat și „Monografia satului Brădiceni” (realizată de I.
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
astfel și un muzeu de artă ce va putea fi vizitat, unde artiștii din țară vor fi invitați să doneze lucrări). Lucrările simpozionului propriu-zis au fost deschise de poetul și publicistul Nicolae Dragoș, care a exprimat idei interesante privind destinul operei brâncușiene, vorbind despre modul în care unele predispoziții din copilăria lui Brâncuși (fascinația față de pietrele cizelate de apă, dorința de a lucra chipuri în humă și de a cresta lemnele cu cuțitul) se regăsesc în opera sa de mai târziu
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
idei interesante privind destinul operei brâncușiene, vorbind despre modul în care unele predispoziții din copilăria lui Brâncuși (fascinația față de pietrele cizelate de apă, dorința de a lucra chipuri în humă și de a cresta lemnele cu cuțitul) se regăsesc în opera sa de mai târziu, despre avatarurile receptării lui Brâncuși de-a lungul timpului și despre împotrivirile serioase pe care artistul le-a întâmpinat nu numai din partea ignoranților, ci și din partea confraților de breaslă (în acest context a adus elogii lui
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
de la Târgu-Jiu, lansând ideea că Brâncuși și capodopera sa reprezintă „un pașaport în alb pentru noi, românii, oriunde ne-am afla în lume”. Prof. univ. dr. Moise Bojincă a prezentat lucrarea „Enigma și pilda brâncușiană”, făcând referire la faptul că opera lui Brâncuși, care reprezintă o reformulare a limbajului plasticii universale, înseamnă atingerea, înțelegerea și exprimarea profunzimii și a esenței lumii. Prof. dr. Ion Mocioi a vorbit despre „Specificul național în arta lui Constantin Brâncuși”. Privind înțelesul Coloanei fără sfârșit (operă
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
opera lui Brâncuși, care reprezintă o reformulare a limbajului plasticii universale, înseamnă atingerea, înțelegerea și exprimarea profunzimii și a esenței lumii. Prof. dr. Ion Mocioi a vorbit despre „Specificul național în arta lui Constantin Brâncuși”. Privind înțelesul Coloanei fără sfârșit (operă dedicată eroilor) domnia sa consideră că citirea lucrării ca un șir de romboedre este falsă, existând până acum peste 120 de înțelesuri ale Coloanei, conforme cu pregătirea, nivelul de înțelegere și cultura celor care fac interpretările (care sunt adesea de „o
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
sunt adesea de „o fantezie debordantă”). Coloana este constituită de fapt „dintr-o suprapunere de clepsidre” în număr de 16, adică cifra patru la pătrat, care este „simbolul perfecțiunii umane” (cu alte cuvinte artistul „a dedicat Coloana omului”). Și cum opera lui Brâncuși „caută infinirea” este normal ca el să fi folosit „forme ale timpului”. Scaunele situate între Masă și Poartă sunt tot de tip clepsidră și reprezintă „o citire a ideilor puse de artist în opera sa de-o viață
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
Coloana omului”). Și cum opera lui Brâncuși „caută infinirea” este normal ca el să fi folosit „forme ale timpului”. Scaunele situate între Masă și Poartă sunt tot de tip clepsidră și reprezintă „o citire a ideilor puse de artist în opera sa de-o viață”. Masa Tăcerii ar fi un simbol filosofic al Cosmosului, iar scaunele din jur ar reprezenta cele 12 constelații. Dar lucrarea,„din punct de vedere popular, este o masă joasă care se dă fiecărui erou care s-
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
în care a făcut un apel la consens și unitate, atragând atenția că în „cei 60 de ani, de la plecarea dintre noi, au fost multe momentele în care ne-am pus contra unii altora, trăgând de Brâncuși - de nume și operă! - într-o războire ciudată cu tot felul de mize” (din dragoste, habotnicie, paradă, interes, „într-o nesfârșire a excesului”). În șapte puncte sunt explicate tot atâtea modalități în care românii au fost mereu împărțiți în tabere opuse, de-a lungul
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
nesfârșire a excesului”). În șapte puncte sunt explicate tot atâtea modalități în care românii au fost mereu împărțiți în tabere opuse, de-a lungul istoriei lor recente, ceea ce a avut, firește, implicații și asupra modului de a privi viața și opera lui Brâncuși. Așa s-a ajuns la un „Brâncuși canonic” (oficial, care se schimbă odată cu vremurile) dar, din fericire, și la un „Brâncuși informal” („suflet din sufletul neamului”, adevărat și iubit necondiționat). Cunoscutul jurnalist Ion Predoșanu a vorbit, cu pasiunea
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
care il fac, în semn de admirație și mult respect pentru talentul său de romancier. Despre poetul Constantin Toma am auzit că a plecat în străinătate, se pare... undeva în Germania. Să muncească, probabil să facă bani ca să-și publice operele scrise. Viață de scriitor talentat, mai ales când nu ești cunoscut și citit.. A publicat un singur volum de poeme, dar cu ajutorul generosului scriitor și editor focșănean Culiță Ioan Ușurelu, redactorul-șef al revistei „SALONUL LITERAR”. De altfel, acest minunat
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
pentru bietele ființe, doar obișnuite „drumuri fără întoarcere”, plicticoase și dificile pentru oamenii care le execută și uneori dramatice și păguboase, dacă deraiază vagoanele sau se răstoarnă tirurile care le transportă. Astfel de evenimente au șanse minime de a deveni opere literare, cel mult niște eseuri cu reflecții despre rostul lor existențial în activitatea umană și destinele acestor ființe. Însă, în acest roman cu subiect aparent banal, caii încărcați în vagon...vorbesc. Bineînțeles, pe limba lor, tradusă de iubirea și talentul
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
sataniștii comuniști. Dar și după adoptarea Legilor despre limba română în straiul ei natural drept limbă de stat dușmanii nu s-au liniștit nici până astăzi. Au fost diferite încercări de a fundamenta „științific” existența limbii moldovenești. Una din aceste „opere științifice” este și scandalosul „dicționar moldovenesc-românesc” al lui V. Stati. În „cuvântelnicul” lui Stati totul e inversat. De exemplu, țăranul nostru, spunând în frumosul grai moldovenesc al limbii române: „Am mâncat colțunași cu cartofi și am băut un pahar de
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
așteaptă suflarea care să le dea „viață” pentru a putea umbla în lume, cum ne va mărturisi, ulterior, sculptorul. În fața ceștii de ceai, maestrul Liviu Mocan, a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor mele de sondare a amintirilor și izvoarelor operelor sale. Reporter: Îți amintești primele frământări care te-au dus în direcția sculpturii, ca mod de abordare artistică și materializare a meditațiilor tale? Liviu Mocan: Nu eu am ales arta pentru viața mea, ci arta m-a ales pe mine
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan.html [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
artă - Liceul de artă, studiile academice - Facultatea de Artă din Cluj și de cele postacademice, din USA. În fapt, sculptura a constituit pentru mine cea mai puternică atracție a vieții, desigur, după relația mea cu Dumnezeu și cu familia. Reporter: Operele tale trădează un autorul grav, un profund gânditor care le-a plămădit. Dezvăluie-ne câte ceva din munca ta de laborator creativ. Liviu Mocan: Eu nu sculptez. Eu reverberez, eu vibrez. Pentru mine, actul de creație este o reverberare, un ecou
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan.html [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]