2,747 matches
-
ușor de recunoscut că această paradigmă stă sub semnul teoriei generale a sistemelor (a lui L. von Bertalanffy). Conjugate, teoriile cibernetice despre informație și comunicare au influențat masiv psihoterapia familiei. Dar și alte curente de gândire au contribuit la schimbarea opticii în psihoterapia membrilor familiei: existențialismul, cu accentul pe raportul libertate-responsabilitate, fenomenologia, mai cu seamă prin conceptul de intenție, constructivismul filosofic, cu ideea realității construite prin interacțiune. Și, în general, atmosfera ideatică de pluralitate, tendința și dreptul la diferențiere și expresie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vezi 9.3.4.). Gândirea automată, bazată pe scheme de gândire preexistente, poate produce distorsiuni în percepția și interpretarea calităților, a intențiilor și conduitelor celuilalt, și, de aici, probleme în familie. Cele mai frecvente erori cognitive sunt: polarizarea, generalizare nejustificată, optica de tunel, personalizarea și minimalizarea-magnificarea (vezi 9.3.1.). Așa încât, terapia cognitivă, fără a neglija interacțiunea și familia ca sistem, se concentrează asupra schimbării cognitive la nivel de individ; - conceptul de circularitate cauzală este central nu numai în înțelegerea determinărilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că nu pictează la modul „naiv”. Lirismul său pictural e punctat uneori de un umor subtil, dar de alt tip, mai țărănesc și cu o tentă ardelenească. Evocând, de pildă, drumuri ale tatălui și bunicului, poetul o face fără adoptarea opticii și a rostirii copilului de odinioară. Viziunea e alta, a maturului cu percepții rafinate. Ducându-se în câmpia Transilvaniei, tatăl „lăsa în urmă cortegiile de munți,/ Lăsa în urmă grija ogoarelor,/ Prindea la căruță cai negri”. Străbătând noaptea sate ce
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Arghezi, care îl desființa într-un articol pe autorul lui Ion, sub sentința „ochi mort și minte somnolentă”; mai târziu poetul își va recunoaște eroarea. Cezar Petrescu i-a reproșat vocabularul bolovănos, ignorând adecvarea acestuia la viziunea întunecată a romanelor. Optica aplicată consecvent și fidel realității avea să displacă postum unui critic precum I. Negoițescu, atras, în schimb, de Dinu Nicodin, bunăoară. Firește că unora R. le poate părea plat și cenușiu. Cercetat din unghiul criticii profunzimilor, universul său relevă însă
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
că am putea stabili un izomorfism aproape perfect între valorile umane și planul biologicului, în sensul că fiecare valoare ar avea o corespondență specifică în echipamentul genetic: generozitatea, cinstea, adevărul etc. În prezentul volum, discutând despre tratarea „altruismului” prin această optică, am formulat câteva contraargumente, afirmând, în același timp, că nu este înțelept să respingem ab initio astfel de încercări în măsura în care ele stau sub semnul spiritului științific. Dar, cel puțin până în prezent, abordarea biologică a valorilor este prea puțin convingătoare. În
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de care au reprezentări false și atitudini ostile, există șanse să-și schimbe anumite habitusuri de gândire și comportament. Intrarea lor în situații și roluri concrete - fie ele improvizate ca scene teatrale -, plasarea „în interiorul” problematicii au șanse mari să schimbe optica și conduita indivizilor. Sintetic, metoda sociometrică poate fi descrisă astfel (vezi și Radu, coord., 1994; Postelnicu, 2003b): într-un grup mic sau mijlociu, în care oamenii se cunosc reciproc, unde există deci relații „față în față”, se aplică un chestionar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vorbitor. Un minunat vorbitor, eu, care nu spusesem nimic? (...) omul mă calificase drept un strălucit vorbitor, când în realitate nu fusesem decât un excelent ascultător, încurajându-l pe el să vorbească” (Carnegie, 1991, p. 65). Una dintre achizițiile importante în ceea ce privește optica asupra rolurilor îndeplinite de parteneri în actul educațional o reprezintă schimbarea de accent de pe transmițătorul informației asupra receptorului acesteia. O astfel de direcție de acțiune metodologică se sprijină și pe noile concepții asupra comunicării, care depășesc modalitățile tradiționale de explicitare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că S. a fost „liderul Cercului Literar de la Sibiu”. Afirmația poate fi acceptată, dar numai în direcție poetică, eseul intitulat Resurecția baladei („Revista Cercului Literar”, 5/1945) fiind într-adevăr fundamental pentru definirea atmosferei poetice din anturajul „cerchiștilor”. Balada, în optica eseistului, se opune „poeziei pure”, nu cu violență, ci bazându-se pe elemente de valoare tradițională, fiind „concepută de astă dată ca un «mijloc» poetic și considerată în sensul absolut contemporan al poeziei”. Neîndoielnic, mai toți poeții de la Cercul Literar
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
modelele consacrate ale genului, prozatorul derulează, conformist, scene ce reconstituie primele contacte ale copilului cu lumea: mai întâi cercul restrâns al familiei, apoi acela ceva mai larg al străzii, în sfârșit, o lume în sine - școala. Interesantă este perspectiva relatărilor: optica aparține candorii infantile, niciodată seriozității mature și ursuze, autorul complăcându-se în a se „copilări” de-a lungul întregii cărți. În „povestirile de dragoste” din Fratele meu, femeia (1976) Ș. revine la o mai veche obsesie și anume aceea că
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
dintre caracteristicile esențiale ale istoriografiei medievale pînă în epoca de înflorire a Renașterii occidentale, care a moștenit-o de la Eusebiu prin intermediul traducerii latine a lui Rufin. Titlul acestor opere istorice rămîne de-acum neschimbat: Istoria Bisericii. însă a cărei Biserici? Optica lui Eusebiu fusese „universală”, întrucît el vorbea atît de Biserica din Occident, cît și de cea din Orient; istoricii care îi continuă opera în limba greacă își concentrează acum tot mai mult atenția asupra Orientului. Occidentul are o pondere secundară
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
folosea aceleași documente ca și acesta. în ansamblu, Istoria lui Sozomen este o secularizare a istoriei Bisericii; în același timp, el este interesat ceva mai mult decît Socrate de partea occidentală a imperiului, evenimente pe care le analizează, oricum, cu optica unui bizantin (intervențiile, adevărate sau anunțate, ale unor forțe bizantine în Apus ar fi servit în repetate rînduri la rezolvarea unor situații grave). Secularizarea istoriei este cu atît mai evidentă, cu cît Sozomen acordă o atenție particulară legislației imperiale, care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mai puțin) pe profil, că acestea propun un nou vocabular menit să-l îmbogățească, la nivel de afect și de realitate, pe cel al intelectualilor autohtoni, care ar putea spera astfel la o schimbare mai largă și mai profundă de optică. Cartea lui Goglează depășește chiar avantajele unei asemenea infuzii de vocabular și se remarcă mai întâi de toate printr-o mare accesibilitate, deși tocmai subiectul ei nu este unul de la prima vedere familiar. Ea popularizează însă prin formule inteligente ideea
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
în Reflecții, p. 133-135. „Aș dori să-l văd pe acest tânăr condeier peste ani”, scria profesorul Alexandru Mânăstireanu care la peste 90 de ani ai săi realiza substanțiale acte de cultură, scriind memorialistică, sperând în schimbarea în bine a opticii „intransigentului”... După cum rezultă și din Reflecții, cartea care media pentru colaborare între tineri și vârstnici și pe tărâmul creației literare a fost publicată, ea a avut ecoul așteptat, nu știm dacă tânărul universitar a citit-o, dar problema s-a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
voit „dilatat” al cuvântului. În concepția lui Augustin, opinia potrivit căreia această hora ar reprezenta „o zi de șase sute de ani” se lovește de obiecții serioase. În primul rând, partizanii acestei teorii pot fi destabilizați printr‑o simplă schimbare de optică, perfect legitimă de altfel. Calculele lor se sprijină pe împărțirea cu totul convențională și arbitrară a „zilei de o mie de ani” în douăsprezece secțiuni. Cu toate acestea, consideră Augustin, oare ce ne‑ar împiedica să împărțim aceeași zi nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ursu (ilustrând „stricarea” sufletului rural „curat” în contact cu corupția citadină) ori Comoara dorobanțului... (atribuind alcoolismului sărăcia populației sătești) sunt produse tipice ale acestei literaturi. Culegerile Crâșma lui Moș Precu..., Amintirile căprarului Gheorghiță, La noi, în Viișoara (1907) îi reflectă optica. Sub aspecte mai puțin izbitoare, ea nu lipsește nici din alte numeroase povestiri prin care scriitorul s-a impus ca un talent viguros. Vechilii scot fără milă femeile bătrâne și bolnave la clacă (În drum spre Hârlău), fetele și nevestele
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
câteva nuvele (Un paravan, Mâhnirile lui Trică, Din valurile vieții, Prințesa, Un democrat). Vede orașul ca un loc de pierzanie și imaginează intrigi puternice, cu situații dramatice și, de obicei, cu deznodăminte nefericite. Uneori reușește să se elibereze de această optică și atunci scrie o proză vioaie, nu totdeauna închegată. Așa sunt Revoluția din Pârlești, 1873 sau Crucile roșii, 1876, satire bonome cu aspect burlesc. Cele mai reușite personaje aparțin, însă, mediului rural. Fără a fi convenționale sau numai pitorești, ele
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
e văzut ca „tip straniu de perversiune intelectuală pusă în slujba unei bolnave ambiții”. Semnificative sunt și accentele dure din Scrisoare deschisă lui Mihail Sadoveanu (1954) ori din Tudor Arghezi: tejgheaua cuvintelor (1958). Primul text oferă o neiertătoare schimbare de optică. Dacă la începuturile publicisticii sale Ș. afirma despre Mihail Sadoveanu că „admirabil reprezintă spiritul, sensibilitatea epocei de la «Sămănătorul»”, iar scrierile „au perspective sufletești evocatoare, gândurile, năzuințele ce străbat povestirile lui Sadoveanu introduc în sufletul cititorului spiritul unei întregi societăți”, acum
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
din agricultură, rolul femeii, demascarea dușmanilor de clasă, educația patriotică în armată) și cu sloganurile epocii, romanele Cântecul uzinei (1950), Cantemiriștii (1954) și nuvelele S-a dumirit și Moș Ilie (1950), Surorile (1951). Diferit în bună măsură, dacă nu prin optică, cel puțin prin stil și relevanță picturală e romanul Fetele lui Barotă (1958), republicat, în 1974, sub titlul Iubiri paralele, unde sunt înfățișate confruntări de mentalități într-un imobil locuit de foști proprietari și chiriași de altă condiție socială. La
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
avea să se regăsească, peste mai puțin de trei ani, și În programul Partidului Conservator, elaborat de Manolache Costache Epureanu , asemănător discursului boerescian până la nivelul limbajului. Apropierea de guvernul I. C. Brătianu i-a indus lui Boerescu o nouă schimbare de optică. Un proiect de alianță Între „stânga” și „centru”, datat 21 decembrie 1878 și păstrat În „arhiva Boerescu” de la Biblioteca Națională a României, Îl dezvăluie pe omul politic Într-o ipostază diametral opusă celei asumate cu doar un an În urmă
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
una recurentă la conservatorii români din primele decenii ale regimului constituțional. Decalajul este, În cazul analizat, unul complex. Liberalismul economic avea limite clare: susținerea monopolului acordat asociației de proprietari care a stat la baza Înființării creditului funciar, În 1873 , și optica nuanțată În privința protecționismului argumentează, În acest sens, o poziție nu lipsită de rezerve. De asemenea, echilibrul Între ordine și libertate era eludat, În mod explicit, În favoarea celei dintâi. „Interesul conservațiunei sociale este mai pe sus de principii”, proclama Boerescu la
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
de estimarea numărului populației, a elaborat prima tabelă de mortalitate și a introdus conceptul de durată probabilă de viață. Faza probabilistică apare în disputa dintre curentul descriptiv și cel al aritmeticii politice și în care a triumfat ultimul. Odată cu dezvoltarea opticii numerice, denumirea de aritmetică politică se substituie cu denumirea de statistică și capătă o nouă dimensiune prin introducerea calculelor probabiliste. În acest context se plasează formularea legii numerelor mari, desprinderea altor regularități și legități statistice. Dintre reprezentanții de seamă ai
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
problemele de repartiție, specificație și estimație. În prezent, statistica poate fi privită ca disciplină ce are însușirea de a fi în același timp atât știință cât și metodă utilizată în multe alte științe. Complexitatea manifestărilor lumii înconjurătoare a impus o optică informațională asupra statisticii, optică ce are la bază teoria entropiei lui Shannon, teoria energiei informaționale a lui Onicescu, teoria corelației informaționale. Depășirea stadiului descriptiv, al simplei metode cantitative, a însemnat, istoric vorbind, deplasarea gândirii statistice spre interpretarea analitică a fenomenului
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
și estimație. În prezent, statistica poate fi privită ca disciplină ce are însușirea de a fi în același timp atât știință cât și metodă utilizată în multe alte științe. Complexitatea manifestărilor lumii înconjurătoare a impus o optică informațională asupra statisticii, optică ce are la bază teoria entropiei lui Shannon, teoria energiei informaționale a lui Onicescu, teoria corelației informaționale. Depășirea stadiului descriptiv, al simplei metode cantitative, a însemnat, istoric vorbind, deplasarea gândirii statistice spre interpretarea analitică a fenomenului și obținerea de concluzii
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup. Interactivitatea determina reciprocitate și implicare în învățare. Un învățământ modern, bine conceput permite inițiativa, spontaneitatea și creativitatea copiilor, dar și dirijarea, îndrumarea lor, rolul educatorului căpătând noi valențe, depășind optica tradițională prin care era un furnizor de informații. În organizarea unui învățământ centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant alături de elev la activitățile desfășurate. El însoțește și încadrează copilul pe drumul spre cunoaștere. Utilizarea metodelor interactive de predare învățare în
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
în forțele proprii, respectul și competitivitatea intragrupală. În aceste condiții, elevii au fost interesați de noile sarcini, participând cu plăcere ca la un joc, și dând răspunsuri sincere, spontane, complete. Noi , dascălii, nu trebuie să încercăm să fim tributari unor optici, atitudini, mentalități și practici care „amputează” personalitatea copilului, deoarece îi opresc să gândească, să simtă, să acționeze la modul personal și autonom, original și creativ. 3.3 Evaluarea progreselor elevilor. Prezentarea și interpretarea rezultatelor Etapa evaluării finale (post - test) a
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]