789 matches
-
reușit niciodată să fie un poet autentic. Se străduiește, uneori se chinuiește să fie, dar în zadar. Explicația, brutală în banalitatea ei, este aceea că Solo Har-Herescu nu are talent. Nu are acel „har“ pe care și l-a inserat optimist în nume. Nimeni nu-l condamnă pentru asta, nimeni nu-l respectă mai puțin. În schimb, strădania de a simula talentul îl face antipatic. Din această strădanie rezultă o falsă poezie, incapabilă să emoționeze. Merită examinată „metoda“ prin care poetul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mama mea. Arthur, pe vremea aceea, nu foarte evreiesc, era cel mai internațional, cel mai luminat nume pe care Îl puteai da unui băiat. Același În toate limbile. Dar Schopenhauer nu-i avea la inimă pe evrei. Îi numea niște optimiști vulgari. Optimiști? Dacă trăiești lângă craterul Vezuviului e mai bine să fii optimist. Când am Împlinit șaisprezece ani mama mi-a dat Lumea ca voință și idee. Firește a fost un compliment plăcut că puteam fi atât de serios și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Arthur, pe vremea aceea, nu foarte evreiesc, era cel mai internațional, cel mai luminat nume pe care Îl puteai da unui băiat. Același În toate limbile. Dar Schopenhauer nu-i avea la inimă pe evrei. Îi numea niște optimiști vulgari. Optimiști? Dacă trăiești lângă craterul Vezuviului e mai bine să fii optimist. Când am Împlinit șaisprezece ani mama mi-a dat Lumea ca voință și idee. Firește a fost un compliment plăcut că puteam fi atât de serios și de profund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
idei populare la acel moment. Bineînțeles că avem civilizație, dar avem așa o aversiune față de ea. Cred că Înțelegeți ce vreau să spun, profesore Lal. — Cred că da, da. — Totuși, știți, Schopenhauer nu l-ar fi numit pe Wells un optimist vulgar. Wells avea multe gânduri negre. Luați de exemplu o carte precum Războiul lumilor. Acolo marțienii vin să elimine omenirea. Tratează specia noastră așa cum americanii au tratat bizonul și alte animale și, de ce nu, pe amerindieni. Exterminare. — A, exterminare. Presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de mult, încât să n-avem timpul material să le rezolvăm pe ale noastre! Să zâmbim vieții și lumii din jur, să gândim pozitiv, să nu disperăm pentru că și din cea mai grea încercare se poate ieși onorabil, să fim optimiști și să răspândim optimismul, încrederea în noi înșine și în viață, să ne luptăm cu acest Destin și să-l influențăm în favoarea noastră, spre propria noastră bucurie și fericire, spre bucuria lumii în care trăim! Să strângem în noi cât
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de Torres, concediat. Încîntat să vă cunosc. — Daniel Sempere, prost iremediabil. Plăcerea e de partea mea. — Să nu vă vindeți pe nimica toată, fiindcă În asemenea nopți totul se vede mai rău decît e. Așa cum mă vedeți, eu sînt un optimist Înnăscut. Nu mă Îndoiesc cîtuși de puțin că regimul are zilele numărate. După toate indiciile, americanii au să ne invadeze Într-o zi, cînd nimeni nu se va gîndi, iar lui Franco au să-i fută un post de lăbăreală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
a dramaticului memorandum adus la guvern de către căminele apusului fericit, În special acea frază contagioasă cu care se Încheia, Mai degrabă moartea, domnule prim-ministru, mai degrabă moartea decât așa o soartă. Când filozofii, Împărțiți ca Întotdeauna, În pesimiști și optimiști, unii ursuzi, alții zâmbitori, se apucau să Înceapă din nou pentru a mia oară disputa răsuflată a paharului despre care nu se știe dacă este pe jumătate plin sau pe jumătate gol, dispută care, transferată la chestiunea care Îi adunase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și romană, vom organiza o campanie națională de rugăciuni ca să-i cerem lui dumnezeu să hotărască Întoarcerea morții cât mai repede posibil spre a scuti sărmana umanitate de cele mai mari orori, Dumnezeu are autoritate asupra morții, Întrebă unul dintre optimiști, Sunt cele două fețe ale aceleiași monede, de o parte capul, de cealaltă pajura, Așa stând lucrurile, poate că moartea s-a retras din ordinul lui dumnezeu, La timpul cuvenit vom cunoaște motivele acestei Încercări, Între timp să punem mătăniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
care nu era niciodată sigură de ceea ce trebuia să-mi întindă. În încăpere se auzea doar zgomotul mâinilor mele în corpul Italiei. Zgomotul acela lunecos, vâscos, contractat, pe care îl fac degetele atunci când operează. Dar la sfârșit eram din nou optimist, plin de încredere. Tremuram, eram transpirat și puțeam. Ziua intrase pe fereastră, mă învăluia o altă lumină, o lumină plină. Asistenta transpira din cauza oboselii și a căldurii. Pentru că, doar acum îmi dădeam seama, zăpușeala luase în stăpânire încăperea. Suturam și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
protejat; numai pofte. Sămînța bărbatului nu trebuia refuzată, aruncată, digerată, vîndută: exista pentru toate o pedeapsă. Un astfel de raționament ar fi Înfiorat, cît de cît, niște ființe fataliste, le-ar fi adus, poate, pe calea cea bună, dar oamenii, optimiști, nu aveau a se lăsa ușor, plăcerea era deasupra spaimelor: Ingrid și Thomas nu erau curajoși, doar prevăzători. Sex protejat. Sămînța lui Thomas avusese, uneori, În mod special, parte de un alt fel de protecție; ferită de orice contaminare, ajunsese
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
medic. ― Știu. Dar cel mai apropiat de aceste chestiuni ești tu. Vreau doar o părere. Nu va fi înscris în jurnalul de bord. Dallas îl privi pe Kane, întins pe așternut. Kane ― prietenul lui... ― Nu vreau să par exagerat de optimist, spuse încet Ash. Dar după starea sa actuală și după ce-mi spun aparatele de supraveghere, cred că va scăpa. Dallas mormăi. ― Destul. Nu pot să cer mai mult. ― Sper că ai dreptate, adăugă Ripley. Suntem uneori în dezacord, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
îndreaptă spre ușă. În ultima clipă, se întoarce: ceva i-a atras atenția. Se uită la scadențarul de deasupra oglinzii și vede că cineva a bifat căsuța duminică. Se privește în oglindă. În oglindă nu e nimeni. Epilog 2 pentru optimiști E luni, 14 mai, ora 5.59. Lionel sare în capul oaselor, ca un arc. Se uită spre masă: vede că buchetul de flori e tot în vază. Se ridică puțin mai sus: vede că tortul e neatins. Se întoarce
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o taină într-o taină mai mare: "Sporim nesfârșirea c-un cântec, c-o taină", absurd evocat și de Arghezi, care ar fi voit să-l "pipăie" pe Dumnezeu și să "urle, convins în fine este!" Până și un mare optimist, iubitor al vieții și al Creației în general, precum Rabindranath Tagore, exclamă la un moment dat: ar fi "o mare fraudă" dacă Dumnezeu nu va plăti dincolo, printr-o bucurie eternă, o viață de suferințe și nădejdi. Noaptea lui Michelangelo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
indivizilor după mai bine,adică după condițiile cele mai favorabile pentru păstrarea acelei infime cantități de materie în forma data de natura fiecăruia”. Poate de mâine,orașul patriarhal va renaște ca pasarea Phoenix !Turistului anonim știe că „pesimitul este un optimist trecut prin viața”. Insă poetul Arcadie Suceveanu îi dă o speranța: „Pasarea Fenix între pleoapele-mi se zbate,\ Lumina tipărește pe dealuri iarba-n rânduri.\ Florile-n pruni sunt atât de curate,\Ca-ai putea să le pui în poeme
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de tot ce-am fost și de tot ce m-a legat cândva. Mi-am lăsat gândurile deoparte, mi-am ales un vis în care să cred, și cu ochii închiși am privit de după pleoape spre un destin fericit. Eram optimist fiindcă știam că povestea mea avea odată și-odată să înceapă și chiar dacă sufeream în tăcere, învățasem să am răbdare, să aștept și să cred în steaua mea... știam că există cineva asemeni mie, care-și dorește să mă cunoască
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
înainte. Deodată, unchiul lui Mitsuhide, Chokansai, care tocmai sosise împreună cu Mitsuharu, privi înăuntru. — Ei, nu-i aici. Unde s-a dus seniorul din Sakamoto? Știe cineva? Se uită în jur, cu ochi mari. Deși bătrân, era un om atât de optimist și de vesel, încât îi distrăgea pe toți ceilalți. Cu toate că generalii se pregăteau să plece în campanie, Chokansai părea bine dispus, ca de obicei. Întoarse capul în altă direcție. Dar, când apăru în apartamentele din citadelă ale doamnelor, femeile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Teme I, Ed. Cartea Românească, București, 1971, pp. 41-48), Nicolae Manolescu demontează sagace prejudecata clasicizantă: „Cînd spunînd cuiva te iubesc! ni se răspunde șapte, am înțeles că universul a început să se desfacă”, scrie G. Călinescu într-o „cronică a optimistului”, consacrată „Abstracționismului muzical”. Vasăzică, pentru autorul Bietului Ioanide, abstracționismul — în muzică, în pictură, în teatru — este o încălcare a legilor realului, spre deosebire de realism, care ar consta în respectarea lor”. În numele acestei concepții, G. Călinescu admite, în principiu, „absurdul” literaturii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
publicistică Arghezi, Tudor, Scrieri, vol. 29, Editura Minerva, București, 1976 Arghezi, Tudor, Pensula și dalta, ediție de G. Pienescu, Editura Meridiane, București, 1973 Barbu, Ion, Pagini de proză, ediție de Dinu Pillat, Editura pentru Literatură, București, 1968 Călinescu, G., Cronicile optimistului, cu un cuvînt-înainte al autorului, Editura pentru Literatură, București, 1964 De ce scrieți? Anchete literare din anii ’30, text stabilit de Victor Durnea și Gheorghe Hrimiu-Toporași, prefață, note și index de nume de Victor Durnea, Editura Polirom, Colecția „Litere”, Iași, 1998
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ecce pater! O descoperire târzie și nefolositoare. Ramolismentul bătrânului punea capăt unei frumoase tradiții de soldați ai micilor victorii și ai marilor eșecuri. Pe asumarea lor nediferențiată, familia Moduna și-a construit o solidă reputație de Învingători păguboși și perdanți optimiști: strălucirea izbânzilor era de fiecare dată fericit completată de o strălucire și mai mare a eșecurilor. Așa se explică blândețea care le scălda chipul, atât În poze, cât și În realitate, precum și Încrederea măsurată În semeni. Despre Începuturile familiei Moduna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
apoi prin hornul teracotei ducând cu ei casa cu mobile și cu musafiri cu tot. Părerea domnului Brândușă era cât se poate de clară: dacă ăștia doi nu și-o pun În seara asta, prezicerea lui se va Împlini Întocmai. Optimist din fire și adept al soluțiilor naturale, spera că lucrurile se vor aranja și că tablourile nu vor avea astfel de suferit, acum când făceau parte din colecția Ignat P. Brândușă, cum atât de frumos scrisese gagica lu' dom' profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
noastră și dincolo de noi cu adevărat străin. Ar putea suna paradoxal, Însă nu vom Înceta să fim Înstrăinați de natură - prin cunoștințele, lăcomia, vanitatea noastră - până când nu-i vom recunoaște propria ei Înstrăinare inconștientă față de noi. Nu fac parte dintre optimiștii extremi care cred că toate relele acestei lumi, și mai cu seamă această prăpastie crescândă dintre om și natură, pot fi rezolvate printr-o Întoarcere la o societate cvasiagricolă, „grijulie“ din punct de vedere ecologic. Teoretic, nu mă Îndoiesc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
un zâmbet prietenos. M-a vrăjit fără să vreau. Dar de ce trebuie să-mi iei iar măsurile, Sophie? întrebă ea. — Întotdeauna verific de două ori, zise Sophie, scriind ceva în carnețelul ei, de când am descoperit, pe pielea mea, cât de optimiști sunt oamenii în legătură cu mărimea șoldurilor lor. —Noroc că nu lucrezi la Fisc - gândește-te ce s-ar întâmpla dacă ai verifica fiecare estimare a veniturilor, remarcai eu. Toți cei din cameră, liber profesioniști până la ultimul, păliră în mod vădit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și excelent călăreț; era foarte fericit că se putea bizui pe asemenea talente, Întrucât, la acea dată târzie, nici fratele meu și nici eu nu prea mai aveam nevoie de ajutorul la Învățătură al acelui amărât, promis părinților mei de optimistul lui protector. Chiar În cursul primei noastre discuții, m-a informat nonșalant că Dickens a scris Coliba unchiului Tom, ceea ce m-a făcut să pun cu el un rămășag de pe urma căruia am câștigat boxul lui. După aceea evita să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Această lingură care hrănește omenirea de milioane de ani nu va dispărea prea curând. Sperăm ca aceeași soartă să aibă și lectura. Tonusul superiorității speciei ni-l creează aspirațiile spre inaccesibil. Numai munca poate descoperi sunetul propriu al fiecărei zile. Optimiștii iubesc necondiționat viața. Citește în cărți! Dar și în oameni! Înving cei care știu să ia din eșec doar virtuțile pedagogice. Bărbatul de succes este acela care câștigă mai mult decât poate cheltui nevasta. Statul trebuie să reprezinte imaginea forței
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cei care știu să ia din eșec doar virtuțile pedagogice. Bărbatul de succes este acela care câștigă mai mult decât poate cheltui nevasta. Statul trebuie să reprezinte imaginea forței. Nu a tiraniei. Spiritele creatoare conturează formula sufletească a unui popor. Optimiștii iubesc viața fără condiții. Maestrul îmbătrânește frumos polemizând cu foștii săi ucenici. Prin Socrate, cucuta a restabilit demnitatea filosofilor. Revolta este aripa, încă validă, a omenirii. Lumea frumoasă e cea mozaicată. Cultura și civilizația trebuie să funcționeze simultan, nu consecutiv
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]