1,840 matches
-
ale literaturii române, cum este aceea a lui Tudor Arghezi, care, după o perioadă de interdicție, rememorează în S. grevele muncitorești din epoca interbelică, publicând, de asemenea, o suită de tablete menite să convingă regimul de adeziunea sa la noua orânduire (Partidul, Perspectiva, Cu poporul, A fi sau a nu fi..., Republică și monarhie). Direcția cultural-literară impusă de strategia partidului unic răzbate și din beletristica propriu-zisă, căreia ziarul îi face loc din când în când în paginile sale: o literatură profund
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
1 Denumirea titlului I din partea specială a Codului penal se modifică din "Infracțiuni contra securității statului" în "Infracțiuni contra statului". Articolul 2 Sînt și rămîn abrogate următoarele dispoziții din Codul penal: art. 164 (sabotajul), art. 166 alin. 2 (propagandă împotriva orînduirii socialiste), art. 245 (trecerea frauduloasă a frontierei) și art. 251 (divulgarea unor secrete privind interesele obștești). De asemenea, sînt și rămîn abrogate dispozițiile art. 206 din Codul de procedură penală privind competența organelor de cercetare ale securității. Articolul 3 Intrarea
DECRET-LEGE nr. 12 din 10 ianuarie 1990 privind abrogarea şi modificarea unor dispoziţii din Codul penal şi din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106799_a_108128]
-
dezordonat, învălmășit, surprinzând totuși nu rareori cu vreo metaforă savuroasă ori cu o picantă întorsătură de grai popular și arhaic, colorată de un umor parșiv și răutăcios. Paradoxul acestei neobișnuite arhondologii ar fi că, în loc să aureoleze o clasă și o orânduire pe care paharnicul le venerează, nu a făcut decât să le zugrăvească, în tente adeseori grotești, crepusculul și destrămarea. SCRIERI: Arhondologia Moldovei, pref. Gh. Ghibănescu, Iași, 1892; ed. îngr. Rodica Rotaru, pref. Mircea Anghelescu, postfață Ștefan S. Gorovei, București, 1973
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
ura mișcarea, poetul român începe să se teamă de metamorfozele lucrurilor, el care celebrase dislocarea, ruperea lanțurilor gravitaționale: „Mă amestec cu obiectele până la sânge/ ca să le opresc din pornire, dar ele izbesc pervazurile și curg mai departe/ spre o altă orânduire”. El locuiește acum într-o sferă vidă și simte teroarea inconsistenței pe măsură ce simțurile cresc alarmant: ochii se deschid, unul câte unul, din talpă, din degete etc. Apar păsările, într-o imagine emblematică a înlănțuirii: „Fluviu de păsări înfipte / cu pliscurile
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Creația literară propriu-zisă este sporadică, ilustrată doar prin republicarea unor grupaje de versuri (C.V. Gheorghiu, Rugăciune pentru aviatorii căzuți). Articole, știri și informații apărute la rubricile „Însemnări”, „Culturale”, „Revista presei”, „Diverse”, nesemnate, surprind numeroasele aspecte ale degringoladei declanșate de noua orânduire de stat în viața politică, socială și culturală din România (Noile izvoare ale creației literare, Moscova și genocidul, Despre limba română), demersurile pentru o reformă lingvistică, ca și noutățile editoriale și publicistice românești din exil. În U.r. Virgil Ierunca
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
ca secretari pe Mihai Beniuc, Al. Șahighian și Mihai Novicov, ca membri pe Eugen Jebeleanu, Liviu Bratoloveanu și Ruxandra Palade. Ușor revizuit și de mai multe ori completat la următoarele conferințe, statutul și-a menținut principiile structurante pe toată durata orânduirii socialiste. Instituirea, bunăoară, a funcției de vicepreședinte, sporirea numărului de membri ai comitetului și ai biroului, schimbarea denumirii „comitet” în „consiliu” și transformarea filialelor în asociații nu au modificat funcționarea diferitelor organisme. De la întemeiere până în prezent, Uniunea și unele filiale
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
sting încet-încet în suferință și anonimat: unul la închisoare, celălalt, cu plămânii epuizați, într-un spital, iar ultimul strivit de o roată de moară. Oameni ai „lumii noi” își fac apariția, confruntarea între vechi și nou, procesul dificil al „nașterii” orânduirii sociale aduse de comunism fiind urmărite în dramatismul și complexitatea lor. SCRIERI: Cenușa verde, București, 1969; Ospățul lui Trimalchio, Cluj, 1970; Sextil Pușcariu, critic și istoric literar, Cluj, 1972; Marginea lacrimei, Cluj-Napoca, 1974; Lucian Blaga. Afinități și izvoare, București, 1975
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
care se supun canonului constrângător și deformat al vremii. Un canon ideologic dominat de maniheism, contrapunând artei burgheze, plină de păcate, arta îndrumată de „metoda realismului socialist”, care oferă „calea cea dreaptă”. Un artist adevărat are de pătimit într-o orânduire marcată de „lupta dintre cele două culturi”. De aceea - stăruie dogmatic V. - se cuvine ca el să ia atitudine împotriva „oficialității reacționare” (care inspiră „mânie” și „ură”), oferind viitorimii un „profil pilduitor de artist-cetățean”. Încercarea de sinteză intitulată Istoria teatrului
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
Fiecare etapă istorică, fiecare orânduire socială își pune amprenta specifică asupra naturii și a ansamblului peisajului umanizat, ca urmare a modului diferit în care se desfășoară relațiile omului cu natura locurilor. Caracteristicile epocii noastre sunt date de dezvoltarea tehnică, economică și politică. Unul dintre aspectele
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
inclusiv și membrul Dumei de Stat, Tretiacenko, care manifestau o tendință puternică separatistă către România și Bulgaria”. Șeful jandarmeriei județene considera că această atitudine era cauzată de trecutul istoric al sudului Basarabiei și de tendințele politice din imperiu În favoarea unei orânduiri de stat constituționale <ref id="51">51 ANRM, fond 297, inventar 1, dosar 96, f. 173. </ref>. Cei 22 de ani, timp În care cele trei județe sud basarabene, Cahul, Ismail și Bolgrad, au făcut parte din componența României, au
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
s-a ferit să se opună fățiș. Începea perioada de tranziție. * Epurarea masivă efectuată în administrație și învățământ a creat o lipsă acută de cadre. Se impunea imperios înlocuirea lor. Dar se dorea numirea unor persoane „de încredere”, devotate noii orânduiri sociale care se profila la orizont. De aceea, în anii 1944-1946, Partidul Comunist și-a pus problema creșterii sale numerice (se știe că înainte de 1944 numărul membrilor săi nu depășea 1 000). Atunci s-au grăbit lichelele, simțind din ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
redacție. Totul era normal, nimeni nu a avut nimic de adăugat, astfel încât cutia sigilată aștepta ziua și ora transmisiei. Noaptea, puțin după miezul nopții, m-am trezit cu o frază în ureche. Am aprins lumina și am început să număr orânduirile sociale, până la cinci. Oricât încercam să ocolesc, ajungeam tot acolo, la concluzia că socialismul este a cincea orânduire bazată pe exploatare. Despre ce este vorba? Regretatul profesor și critic de artă Radu Negru, prezent în emisiune, fiind un interlocutor cuceritor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
transmisiei. Noaptea, puțin după miezul nopții, m-am trezit cu o frază în ureche. Am aprins lumina și am început să număr orânduirile sociale, până la cinci. Oricât încercam să ocolesc, ajungeam tot acolo, la concluzia că socialismul este a cincea orânduire bazată pe exploatare. Despre ce este vorba? Regretatul profesor și critic de artă Radu Negru, prezent în emisiune, fiind un interlocutor cuceritor, avea obiceiul să vorbească fără punct. Fraza plină de paranteze devenea așa de interesantă, inclusiv prin construcție, încât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
paranteze devenea așa de interesantă, inclusiv prin construcție, încât era greu să știi exact dacă ceea ce spunea este în conformitate ori nu cu ceea ce ar dori alții să audă. Astfel, la un moment dat, politizând puțin, vorbea despre cele cinci orânduiri bazate pe exploatare care au generat nu știu ce fenomen. Noaptea, în somn, când mi-am amintit fraza, am început să număr: primitivă, sclavagistă, feudală, capitalistă și, de fiecare dată, ajungeam direct în socialism. Zadarnic știam că emisiunea este programată după-amiază, pentru că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiecare dată, ajungeam direct în socialism. Zadarnic știam că emisiunea este programată după-amiază, pentru că nu a mai fost loc de somn, iar dimineață, când a apărut omul de la fonotecă, eu așteptam de mult. Am tăiat cele cinci, potrivind fraza cu orânduirile, fără să le mai număr, și am respirat ușurat. Semnăturile tuturor nu aveau efect pentru că, în final, redactorul răspundea. Cei care dădeau viza puteau fi schimbați din funcție în una, poate, și mai bună, pe când redactorul avea doar o singură
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
azi, „sunt iresponsabili sau hoți”, pe când ei, foștii, erau numai orbi. Reflecția-pivot a textului aparține unui fost ministru și vicepreședinte al guvernului: socialismul a fost, în România, un „foc de paie”, nu avea cum să nu eșueze în competiția cu orânduirea opusă. Iar disertația continuă în termenii previzibili ai noii ideologii, la fel de persuasiv ca și în demonstrația anterioară, direcționată invers. Mai narativ, mai plin de substanță epică, Omul zăpezilor (2003) dezvăluie alte modalități de adaptare la climatul social de după 1989 a
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
, Ștefan (1.XII.1934, Buftea), poet. Învață la București, la Colegiul Național „Sf. Sava” (1944-1948) și la Școala Medie Tehnică de Comerț Exterior (1948-1952). Între 1953 și 1955 este deținut politic, pentru „uneltire împotriva orânduirii de stat”. După ce iese din închisoare, urmează cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” (1960-1964). Face un stagiu la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar din 1965 este actor la Teatrul „Constantin I. Nottara” din București. Debutează în 1964
RADOF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289092_a_290421]
-
și semnificativ; ideologizând problematica artei, prezintă tipicul ca exponent prin excelență definitoriu al r. În viziunea lui Engels, „realism înseamnă [...], în afară de fidelitatea detaliilor, redarea fidelă a caracterelor tipice în împrejurări tipice”. Susținând că dezvăluirea adevărului vieții, tipizarea ar însemna în orânduirea capitalistă „demitizarea”, „defetișizarea” (Georg Lukács), zdruncinarea optimismului burgheziei, marxiștii atribuie r. un caracter critic prin definiție. Arta ar deveni, pentru factorii de progres social, o armă de luptă împotriva unei lumi nedrept întocmite. Funcția ei socială e văzută cu un
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
găsește fericirea în iubirea soțului și renunță și la amorul ideal, și la cel matrimonial. În fine, la o distanță bună de timp, N. publică volumul Întâmplarea din pădure (1977), unde adună amintiri nefericite din copilărie, critică nedreptăți ale „vechii orânduiri”, fără a cădea însă într-o admirație obedientă față de noua societate. Se simt influențe din I.Al. Brătescu- Voinești în Mieluțul (Mițu, un copil orfan, pierde un miel și e tratat cu atâta cruzime de stăpâna sa, încât fuge în
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
Skinner, Q. (ed.) (1985), Return of Ground Theory in the Human Sciences, Cambridge University Press, New York. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steward, J.H. (1955), Theory of Culture Change, University of Illinois, Urbana. Stinchkomb, A.L. (1968), Constructing Social Theories, Arcourt, Brace and World, NewYork. Stoianovici, D. (1971), „Aspectul logic al analizei funcționale”, în Forum, nr.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
abstractă: de la sălbăticie la civilizație. Variabila pe care Marx a considerat-o ca punct de plecare deschide tocmai o asemenea perspectivă. Fiecărui nivel de dezvoltare al forțelor de producție îi corespunde un anumit tip de organizare socială - formațiunile sociale sau orânduirile istorice. Dinamica în timp a societății nu reprezintă deci doar o acumulare abstractă de potențial productiv, ci, totodată, ia forma particulară a trecerii de la un tip de organizare socială la altul. În această viziune mai concretă, istoria societății omenești apare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de organizare socială la altul. În această viziune mai concretă, istoria societății omenești apare ca succesiune a unor tipuri de societăți distincte. Și deoarece dezvoltarea continuă a forțelor productive este o cerință legică, necesară, tot așa și trecerea de la o orânduire socială la alta este un proces legic, necesar. Teoria lui Marx este, din această cauză, în mod primar o teorie a dinamicii în timp a societăților umane. Ea scoate în evidență nu numai de ce sunt ele așa cum sunt, dar și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1970), The Science of the Artificial, MIT Press, Cambridge. Stahl, H.H. (1969), Controverse de istorie socială românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1972), Studii de sociologie istorică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Steward, J.H. (1973), „Cultural evolution”, în J.N. Deely, R.J. Nogar (ed.), The Problem of Evolution: A Study of the Philosophical Repercussions of Evolutionary Science, Appleton-Century-Crofts, New York. Vansina, J. (1965), Oral Tradition. A study
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1972), Studii de sociologie istorică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steinbruner, J.D. (1976), The Cybernetic Theory of Decision, New Dimensions of Political Analysis, Princeton University Press, Princeton. Steward
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steinbruner, J.D. (1976), The Cybernetic Theory of Decision, New Dimensions of Political Analysis, Princeton University Press, Princeton. Steward, J.H. (1955), Theory of Culture Change, University of Illinois, Urbana. Steward, J.H. (1973), „Cultural evolution”, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]