1,170 matches
-
de eveniment delirant ai cărei actori, aproape toți - de voie sau nevoie -, vor avea până la urmă de suferit: populația chineză, care nu a avut de câștigat decât o supunere încă și mai mare și o mizerie și mai cruntă; tinerii orășeni care, după un an sau doi de ucenicie a tuturor violențelor, inclusiv cele mai barbare, au fost exilați la țară în niște condiții adesea foarte dure; cadrele comuniste, maltratate și de cele mai multe ori deposedate de propriile iluzii; oportuniștii de stânga
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
îl ia ca țintă pe Comisarul Poporului pentru Aprovizionare, Anastas Mikoian: „Nu avem carne, nu avem unt, nu avem făină, nu avem săpun; avem, în schimb, Mikoian”. Căutarea bunurilor pentru consumul de bază devine una din principalele îndeletniciri cotidiene a orășenilor. Autoritățile locale reacționează prin punerea în aplicare a unui sistem de raționalizare sofisticat, cuprinzând zeci de categorii. Pâinea este raționalizată începând din 1929. La locurile de muncă, este organizat un mod de distribuție cu circuit închis, rezervat personalurilor de întreprindere
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
timpul Marelui Război Patriotic*, dar și a opțiunii individuale de a avea puțini copii, din cauza crizei endemice de locuințe. Brejnev* continuă într-un ritm accelerat politica de construcție de locuințe și multiplică numărul de blocuri. Totuși, în 1985, 20% dintre orășeni locuiesc încă în komunalka. Desigur, nevoile de echipamente casnice - televizor, frigider etc. - sunt parțial satisfăcute, datorită dezvoltării industriei ușoare, însă cota aferentă produselor alimentare rămâne încă foarte mare în bugetul familiilor, iar deosebirile sociale sunt în continuare fondate, în principal
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
moldovenește, pe cînd Ion Coteanu vorbea românește, ca după carte; unul vorbea limba română în varianta ei literară, celălalt - în una dintre variantele ei locale, ceea ce se poate întîmpla în oricare dintre spațiile unde se vorbește românește. Pentru mulți dintre orășenii din Republica Moldova și chiar pentru unii intelectuali opoziția limba moldovenească/ limba română se manifestă în scriere; în limba moldovenească se scrie cu alfabet chirilic (rusesc), iar limba română folosește grafie latină. Nu e de mirare nici că unii dintre politicieni
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
constata „pe de o parte că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și, pe de altă parte, că această întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o efortare sau ezitare. Lipsa de ezitare mi-o explicam. Oamenii vorbeau cu orășeni și regățeni și voiau să se facă înțeleși. Făceau însă lucrul și cu o plăcere a lor, vădind adaptare și voință de progres“ <footnote Sensul pe care îl dă Caracostea conceptului română comună este cel preluat de la Alexandru Philippide, Originea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
multe orașe în Transilvania, Banat, Moldova și Bucovina, multe întreprinderi industriale în domenii dintre cele mai diverse. Nu trebuie să ne mirăm nici de faptul că o asemenea situație a generat sentimente de frustrare printre tinerii de origine rurală, deveniți orășeni proletarizați, chiar dacă aveau o diplomă. Parlamentul român a îndeplinit numeroase funcții esențiale, chiar dacă nu întotdeauna în mod complet. Mai întâi, o funcție de legitimare. Prin simpla sa existență și convocarea sa anuală timp de 18 ani, Parlamentul a dat regimului justificare
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Stat! Deoarece, de atâtea ori și În forme atât de brutale, viclene și discreționare, statul român, organizarea statală și administrativă, În orice formă am găsi-o În istorie, l-au spoliat, „păcălit” și umilit pe veșnicul păstor, țăran, meseriaș sau orășean, Încât vor trebui serioase eforturi din partea suprastructurilor prezente și viitoare ca să ajungă cât de cât la acel echlibru Între individ și administrație, singura cheie reală și posibilă a unei reale normalizări. Am luptat toată viața contra acestei „molime seducătoare” care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
omul de stat, onest, văzându-se confundat cu atâția impostori și escroci, plugarul de vreme - el, care de secole Înfruntă riscurile cele mai directe, mai grave și mai imprevizibile În previzibilitatea lor nefastă! Riscurile vremii, cu siguranță, dar și vicleniile orășenilor, ale diverșilor invadatori, care În ultima vreme se ascund sub măștile cele mai deconcertante, nu rareori sub cele ale unei Înalte justiții! De ce m-aș plânge de singurătate când... ea mă ajută nu numai să mă regăsesc alături de uneltele scrisului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Mizil și Buzău. Ca și colegul său din Brigada de Informațiuni, agentul nr. 2 a constatat că majoritatea populației s-a pronunțat în favoarea votului universal, excepțiile fiind consemnate în rândul intelectualilor și burghezilor din mediul rural, alături de o parte din orășeni, care au considerat acest lucru drept „o diminuare a valorii lor politice”. Generalul Averescu, cunoscut ca un militar valoros, dar și promovat de propaganda electorală, reprezenta un politician aflat în ascensiune. El era considerat ca „singurul om politic care le
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
război contra nemților, am fost prizonier la nemți, apoi am rămas, m-am oploșît, în Basarabia au venit ruși, sînt și români, aici e Rădăuți, aici! în centrul duminicii adînc despicat abuzurile săptămînii la trecerea gărzii călare, parc și stradă, orășeni cu sacoșa la cumpărături, în oarecare altitudine, statuia ecvestră a întemeietorului Bogdan I dilatată alb, cerbicia calului, sentimente amestecate în cucernicie, vagoanele trecîndu-i bisericii vechii episcopii pe sub streașină, fără gard, petic de gazon pînă la piatra ei, propria proiecție pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai mare ca locurile tîrîte prin rostogolire de roți în utopia sferei, o singură străbatere de om de piatră, Scînteia lumina IS 54 YSC Dacie albă, urcăm trei băieți, păianjen la colțul civilizare ceferistul rural, îl simt mai bine decît orășeanul antispațiile lui agresive, ramă rotundă la ochelari, cutele la pantaloni pe fișa postului, parazăpezi în mal uscat Rebricea, pisica albă zvîcnește din siguranța cărnii ei, largul de culme scăzută spinare peste vid, la orbul cerului două stele pînă acum, lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zonele încă în conflict (Castilia, Scoția sau Țara Galilor) etc. Oricum, aceste rectificări aduse schemei pirenniene nu modifică o constatare de ansamblu care pune în lumină o creștere continuă a spațiului urban, încercuit în incinte concentrice, și o puternică înmulțire a orășenilor. Această evoluție este cu atît mai evidentă în regiunile cu o intensă activitate economică, în Flandra și Italia în primul rînd, dar și în Champagne, Normandia, Germania de Nord și în regiunea rhenană, în Spania sau sudul Franței. În interiorul acestor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
faza de biografie intelectuală tributară doctrinei materialismului dialectic - după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar - arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alt moment semnificativ în permanentizarea inferiorității sociale și etnice a românilor în Transilvania l-a constituit semnarea pactului Unio Trium Nationum, în 1437, ca reacție la Răscoala de la Bobâlna. Semnat între cele trei națiuni dominante politic reprezentate de nobilii maghiari, orășenii sași și răzeșii secui, pactul a consfințit retrogadarea juridică a românilor la statutul de națiune "tolerată". Ulterior Reformei, spațiul transilvan a devenit un focar al protestantismului. Edictul de la Turda emis de către Dieta Transilvană în 1568 a proclamat libertatea de conștiință
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sarcini. Admiterea acestei împărțiri sociale, în spirit feudal, este o vădită concesie făcută împrejurărilor" (Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în tentativa lor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
elementare trebuiau organizate în sate, târguri și orașe. Programa și conținutul învățământului varia în funcție de categoria școlii, astfel că acesta era corelat cu necesitățile contextuale și ocupaționale ale segmentului social din care proveneau elevii: țăranii primeau o educație axată pe agricultură, orășenii erau intruiți în meserii specifice meșteșugarilor și negustorilor, în timp ce progeniturile nobilimii erau pregătite educațional pentru o carieră de funcționari, administratori sau ofițeri (Pascu et al., 1983, pp. 239-240). O altă specificitate a legislației din 1777 față de Regulamentul școlar general din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezidență: Dumnezeu poruncește să ne iubim toți frații români, "și mai mult pă cei dela sate decât pre cei dela orașe. [...] Căci cei dela țară și plugarii, lucrează Pământul, și scot tot felul de roade și pâinea cu care trăiesc orășenii" (p. 23). Românitatea este așadar esențialmente rurală, în timp ce mediul de viață urban, nu doar că parazitează munca țărănească, dar și alterează spiritul pur românesc întrupat în traiul țăranului muncitor. Întrepătrunderea religiei cu patriotismul este relevată și de faptul că Dumnezeu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tras o paporniță mai între picioare și a privit în jurul său. Cerceta persoanele care aveau același drum cu el și căuta un om mai deosebit cu care să intre în vorbă. Pe scaunul învecinat stătea un bărbat îmbrăcat ca un orășean, dar a cărui proveniență era tot satul Crasnaleuca. Era tăcut, serios și plin de damigene, butelci, boccele și bocceluțe. Bătrînul îi căuta privirea cu insistență și, cînd prinde momentul potrivit, intervine cu remarca: Tot de pe la noi, de la părinți, săracii. Moșul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de damigene, butelci, boccele și bocceluțe. Bătrînul îi căuta privirea cu insistență și, cînd prinde momentul potrivit, intervine cu remarca: Tot de pe la noi, de la părinți, săracii. Moșul privea bagajele îngăduitor și continuă: Mata de-al cui ești? Cam fără chef, orășeanul răspunde mormăit: Al lui Cătărău. Cel de peste deal? Nu, cel de lîngă Prut. A, a lui Vasile. Tu trebuie să fii Georgică, nu? Da. Eu te-am dus cu căruța cînd mamă-ta a vrut să deșarte sacul. Ai ieșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fii Georgică, nu? Da. Eu te-am dus cu căruța cînd mamă-ta a vrut să deșarte sacul. Ai ieșit pe drumul spre dispensar. Te-a învelit în cămașa mea, măi Georgică. Dintr-o dată Georgică a lăsat aerul țîfnos de orășean și a devenit prietenos. Dar unde te duci, moș Mihai? La Dorohoi, la cinul meu Costică. Treburi? Un proces. M-au prins făcînd rachiu. Greu proces. Te-au prins chiar cînd... Da. Curgea tăria, a-ntîia, cînd m-au găbjit. Te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
6 august 1671 (7179) este data la care: „Io (Gheorghe) Duca voievod. Dăm știre domniia mea cu această carte... (precum) dimpreună cu părinții rugători...ș-am ales ș-am trimis pe boiariul nostru Tudosie Dubău vtorâi logofăt depreună cu mulți orășeni...ș-a ales Vale Rușilor și a Holbocăi, cu loc de țarină și de fânețe, să fie de danie sfinti mănăstiri (Cetățuii).” La 31 martie 1680 (7188), voievodul Gheorghe Duca dăruiește „un loc de moarâ ce iaste în șes, lângă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și firme „insecticide“, să-i extermine, golul creat va fi umplut deîndată de cei care așteaptă, la porțile orașului, un loc liber; Natura are oroare de vid, iar această lege e valabilă pentru orice specie, chiar și pentru păduchi... Dar orășeanul taie copaci, uneori doar că produc, precum plopul, un puf alergic. Prefer să „crape“ alergicul, care (adesea) oricum face umbră pământului degeaba, decât să ucid, de dragul lui, un arbore, pe care nu-l pot Înlocui. Ca funcție. C’ar trebui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Schitul Agafton". Sfânta masă a acestei biserici este făcută din trunchiul (tulpina) acestui mare stejar, unde stătuse odinioară monahul Agafton 34. Aflăm din aceeași sursă cum a ajuns Agaftonul schit de maici: prin anul 1814 monahiile Pisoschi, venind de la Schitul Orășeni, comuna Cristești, Botoșani, la acest schit au făcut ca monahii (călugării) să părăsească schitul și astfel s-a întemeiat și s-a populat acest schit cu maici, zidindu-se și biserica mare din deal cu patronul "Pogorârea Sfântului Duh"; aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
iar în chilia sa păstra un album cu fotografiile familiei. Ea însăși se fotografiază în 1868 lucru nepermis în cin. Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la Agafton. Olimpiada vine de la schitul Orășeni la cel din Agafton (1840), unde va fi și stareță în intervalul 1888-1902. Locuia aproape de chilia Fevroniei, era isteață, darnică și se pricepea la administrație. Sofia se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de galbeni, împrumutați de ici și de colo, se cereau restituiți, la scadențe apropiate unele scadențe erau de mult depășite iar creditorii cereau justiției formule executorii 18. Toate speranțele familiei stăteau în obținerea unei sume consistente din vânzarea altei moșii, Orășeni, numai că acești bani erau blocați din porunca Divanului Domnesc de același Hurmuzache pentru încurcături ce nu interesează strict subiectul. Cert este că soții Eminovici încearcă să iasă din impas, sfătuindu-se cu stolnicul Iurașcu, tatăl Ralucăi, născocind tertipuri judecătorești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]