1,823 matches
-
al muncii, prioritatea progresului economic, răul domestic al taxelor și reglementărilor guvernamentale și necesitatea menținerii puterii militare"546. Astfel, Reagan include în retorica sa versiunea mitică a cursului istoriei americane, iar poveștile sale care articulează mitul doresc ceea ce dorește orice orator: să inspire. Lewis atrage atenția asupra discursului inaugural al celui de al doilea mandat obținut de Reagan pe scaunul prezidențial american care, zice criticul, exprimă cel mai clar caracterul mitului, dar și consecințele de natură morală pe care președintele le
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
eveniment izolat sau poate fi plasat într-o "situație retorică" din care se dezvoltă și căreia îi răspunde"750. McKerrow notează că, cel mai adeseori, produsele discursive au un caracter mediat; ele "nu mai constituie proprietatea simplă a relației dintre orator și public"751. Astfel, majoritatea mesajelor mediate au ca trăsătură fundamentală fragmentarea. Acest lucru face necesară apariția unui rol inedit al criticului, și anume cel de ""inventator" - cel ce interpretează pentru consumator înțelesul fragmentelor colecționate în forma textului sau a
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
notează beneficiile pe care includerea "faptelor de viață"760 în regimul simbolic ce adresează variate tipuri de public le poate avea în ce privește influențarea viziunii despre lume a adolescenților din ziua de azi, al căror "gust" pentru "marile discursuri ale unor oratori de multă vreme plecați dintre noi"761 a devenit cvasi-nul. Dacă dorim să împiedicăm proliferarea "formelor sterile de criticism"762, zice McKerrow, devine urgentă orientarea retoricii critice înspre simboluri, în detrimentul agenților, în conceperea procesului de adresare a variatelor tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
particular"779. Dacă aderăm la modelul tradițional (nemediat) orator-public, în practica critică, trebuie să avem în vedere caracterul deja construit, ca subiect, al publicului, în timp ce modelul, ca atare, implică discursul "într-o manieră care susține relațiile de dominare curente"780. Oratorul (tradițional), prin urmare, va contribui la proliferarea dialecticii controlului și, desigur, atâta vreme cât nu întreține o relație dialectică cu ideologia, nu va reuși să rămână agent în contextul sistemului social. Materialitatea discursului, pe de altă parte, atrage atenția asupra "praxis"-ului
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
îmbogățește. În V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, o documentată monografie, sunt cercetate cu meticulozitate, prin raportare la situația și aspirațiile românilor din Transilvania înainte de 1915, direcțiile în care s-a afirmat cărturarul brașovean: educator, orator, istoric literar, îndrumător social, literat, promotor al culturii. SCRIERI: Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului, Arad, 1921; Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934; V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, introd. I. Bratu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
extraordinar talent s-a ridicat la tribuna românească și acest talent este al nostru. Nu numai că Titulescu a făcut ieri începutul cel mai strălucitor în istoria elocinței parlamentare din România, iar acest început l-a clasat deopotrivă gânditor și orator “ . În anul 1914, în Camera Deputaților, el s-a pronunțat împotriva marii proprietăti și a solicitat realizarea reformei agrare care însemna împroprietărirea țăranilor cu pământ prin expropriere . Aceasta se va aplica începând cu anul 1921. Nicolae Titulescu s-a pronunțat
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
mare actualitate putem spune că Titulescu dorea “integrarea României în Europa”. Procesul optanților unguri, în cadrul căruia Titulescu a trebuit să se “dueleze” cu reprezentantul părții maghiare, marele jurist Appony, l-a înfățișat pe Titulescu lumii diplomatice internaționale ca un mare orator, aducându-i și primul mare succes la Liga Națiunilor. În același timp și-a atras simpatiile unor personalități de seamă ale perioadei respective: Chamberlain, Louis Barthou; Aristide Briand. Cele două mandate de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor constituie
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
sub formă de conscientia. În vocabularul latin, cuvântul "juridic" însemna ce anume cunoaște un om despre ce a fost făcut de un altul. Încercând să explice valoarea mărturiei, el utilizează conscientia, pentru a defini conținutul ei moral. Om politic și orator de geniu, lasă posterității tiradele contra lui Sulla 17 (Pro Roscio Amenino) și contra lui Catilina 18, Catilinarele, care i-au conferit celebritate în timpul vieții. Teologia creștină preia cuvântul conscientia, în conotația lui morală, pentru a exprima idei, acțiuni și
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
lui Homer Încă nu era fixat În secolul al III-lea, iar la Întocmirea vul gatei a contribuit În mod eficient critica alexandrină. Chiar și papirusurile cele mai vechi din Demostene sînt o demonstra ție a faptului că textul acestui orator se afla Încă Într-un stadiu fluid. Totuși, În primul secol al erei creștine, papirusurile reprezintă vulgata care, după cum s-a constatat, este În mare parte creația gramaticilor alexandrini. Este relevant raportul dintre tradiția papirusurilor și cea a codicelor. Atît
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
scurtă se ada ugă Rhetorica ad Herre nium. Pentru aceeași perioadă ne sînt Însă cunoscute numele a două zeci și șase de autori. Raportul este cam același cu cel din spațiul grecesc. Mărturiile referitoare la Hypereides (unul din cei zece oratori ai canonului grecesc) dezvăluie o altă latură a supraviețuirii textelor: știm că a ținut cel puțin cincizeci și două de discursuri, dar s-a păstrat unul singur În Întregime. Din cele nouăzeci și două de piese pe care știm că
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
biblioteci gene rale, Întreținute pe cheltuială publică, dar este verosimil ca niște copii oficiale ale operelor puse În scenă la sărbătorile importante, cum erau Dionisiile, să fi fost conservate În arhivele statului. Pseudo-Plutarh (Vitae decem oratorum 841 sq.) Îi atribuie oratorului Licurg propunerea de a conserva În felul acesta copiile oficiale, dar probabil că nevoia fusese resimțită mai Înainte. Știm că, din cînd În cînd, piesele erau reluate, după reprezentația originară, și că actorii aveau În chip firesc nevoie de copii
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Milone); originalele și copia lui Poggio pentru Pro Caecina, De lege agraria, Pro Rabirio Postumo, Pro Rabirio perduellionis reo, Pro Roscio comoedo, In Pisonem (se folosesc În reconstituire numeroasele apografe ale copiei lui Poggio); codex Laudensis (opere retorice): Brutus, De oratore; codex Veronensis (unele scrisori). În secolele care au urmat anului o mie, orașele Europei occidentale s-au transformat, devenind medii ale unor remarcabile inovații. Centrele urbane renăș teau după secole de abandon, iar oamenii care se adunau acolo erau, indiferent
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
a fost predo minant latină, iar umaniștii, după inventarea tiparului, s-au Îngrijit de tipărirea clasicilor latini. Înaintea tutu ror celorlalți autori, a fost publicat Cicero: De officiis și Paradoxa (În 1465, editat de Fust și Schoeffer, la Magonza); De oratore (1465, Sweynheim și Pannartz, la Subiaco); din același an datează o ediție din Lactanțiu. Autorii greci s-au bucurat de mai puțină atenție. Pri mele cărți tipărite În greacă au fost, din motive didac tice, gramaticile grecești ale lui Constantin
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sunt? Zis-a bufnița: Când va cădea Marele-ntuneric, vei vedea”148 sau “Pictez icoane noi de sfinți ce vor să vie Izbesc în stâncile fierbinți și-aștept o nouă apă vie” 149 Nichifor Crainic, care era și un mare orator, ținea lecții de mistică. Grigore Caraza își amintește că acesta a fost surprins de un gardian vorbind și i-a cerut cartea din care credea că citește. Când Nichifor Crainic i-a spus că nu are nici o carte, acesta a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
o nouă serie de informație pură. D) Unul dintre cei mai importanți parametri pe care trebuie să-i emane orice statement este credibilitatea. Vorbitorul, pe parcursul speech-ului său nu are voie să emane imaginea unui comunicator foarte abil, a unui orator desăvîrșit, ci mai degrabă el trebuie perceput ca membru al grupului care-l ascultă, și căruia dorește să-i explice foarte clar și corect anumite aspecte. Credibilitatea nu poate rezulta doar dintr-un singur sta-tement, ea este rodul unui proces
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
George Stephănescu. Cu o acțiune desfășurată la voia întâmplării, cu personaje parazitare, textul, în care se amestecă și elemente de comedie sau de melodramă, a fost ridiculizat, într-o cronică, de Pantazi Ghica. Altfel, M. era, se pare, un bun orator, cultivat, pledoariile sale vădind un talent care în compunerile dramatice e mult mai discret. SCRIERI: Furiile tinereței, București, 1880; Hatmanul Drăgan (în colaborare cu Frédéric Damé), București, 1880; În pragul scenei, București, 1894. Repere bibliografice: Arutnev [Grigore Ventura], „Hatmanul Drăgan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
și aplecarea spre umor, care au atras, dintotdeauna, auditoriul, fie el oricât de pretențios: "Dar imitarea căci nu voi înceta de a repeta să nu se rezume la cuvinte. Mintea trebuie să pătrundă cu ce artă minunată au prezentat marii oratori împrejurările și persoanele, ce scop, ce plan, cum contribuie totul la victorie, chiar ce pare destinat să-i placă". Mai vechiul principiu al mimesisului capătă aici o funcționalitate distinctă, destinația sa e tocmai gândirea "vie", critică; "este una dintre primele
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
reîncarnării: "S-a pus rânduială în mai multe lucruri; iar în cele din urmă veni vorba și despre bogătași. Aceștia fură împroșcați cu multe și grele învinuiri: cum că sunt silnici, înfumurați, disprețuitori și foarte nedrepți. În sfârșit, unul dintre oratorii de vază de-acolo, ridicându-se, a citit următorul decret. DECRET "Cum în timpul vieții oamenii bogați săvârșesc multe nelegiuiri, jefuind, făcând silnicii și disprețuind în fel și chip pe cei săraci, sfatul și poporul urmează a hotărî ca, după moarte
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
față de orice alt monarh creștin, de reprezentant și de înfăptuitor al voinței divine, se definitivează de fapt abia în secolul V. Deși până la încheierea domniei lui Theodosiu II (450) și până la Conciliul de la Calcedon (451), "vocile" casei imperiale, istoricii și oratorii angajați în slujba ei au recunoscut laolaltă primatul simbolic al Romei în fața Constantinopolului, s-a văzut ulterior că cele două orașe au avut aproape drept egal de reprezentare; Constantinopolul chiar mai mult în practică, până spre 1054. Occidentul avea să
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o teorie interesantă a poeziei pentru care optează: „poezia metalingvistică”. Se apropie de cincizeci de ani și, într-o convorbire, își face acest autoportret: „Am o voce nici groasă, și nici subțire. Uneori neplăcută, alteori plăcută. Uneori sunt un bun orator. Și atunci vocea dispare brusc ca prezență în fața articulațiilor gâtului și fluxului gândirii. Am un mare talent de a fi căscat și împiedicat. Din această pricină, mai totdeauna din căzături am câte un semn ba pe față, ba la umăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
din negociatorii Tratatului de la Brest-Litovsk, în martie 1918 fondează Armata Roșie*, care joacă un rol decisiv în războiul civil*. Creator, la 4 iunie 1918, al primelor lagăre de concentrare, conduce represiunea împotriva rebeliunii din Kronstadt* și împotriva insurecțiilor țărănești. Excelent orator, strălucit jurnalist, spirit talentat, Troțki se bucură de un mare prestigiu în PCUS* și în Internaționala Comunistă*. Lenin îl citează în al său Testament drept unul dintre posibilii săi succesori. în 1923, dorinței lui Troțki de a extinde mișcarea revoluționară
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
minții sale au trasat însă în istorie urme mult mai adânci decât a putut să lase omul Marx. Scrierile. Opera lui Marx este deosebit de vastă dar, din cauza atitudinii sale reci și distante, nu a fost cunoscut ca mare scriitor sau orator. Urmașii săi însă îi revendică apartenența fie la filozofie, fie la economie, fie la istorie. Niciunul dintre ei nu exagerează. Contribuțiile sale se regăsesc în toate acestea. Unii consideră că Marx nu a fost decât jurnalist și revoluționar. Nu greșesc
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Mesaje electronice (e-mail) Numele expeditorului. Titlul mesajului [online]. Numele destinatarului. Data transmiterii (inclusiv ora) [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. Alte surse de informare Surse de informare nepublicate Autorul, anul. Titlul lucrării. Manuscris nepublicat/manuscris depus pentru publicare Prezentare orală Numele oratorului. Titlul prezentării. Prezentare susținută în cadrul Titlul conferinței, localizare (oraș, țară), data prezentării. Publicație informală Autoritatea, anul. Titlul publicației [prospect/circulară]. Locul publicării: Editura. Publicați pe Internet (pagini web) Autoritatea/sursa, anul. Titlul documentului web/paginii web [online]. Disponibil la: adresa
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
al romanelor, este construit astfel încît relevă în a n a l i z a d i s c u r s i v ă dialogismul. Din acest motiv, șirul de enunțuri ale unui emițător unic, care alcătuiesc discursul unui orator, monologul unui actor, cursul unui profesor, reflecțiile cu voce tare ale unui individ etc., este monologic numai prin forma lui exterioară, căci, prin structura lui semantică și stilistică, el este dialogic. Orientarea dialogică este astfel aplicabilă oricărui discurs, deoarece, îndreptîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stabilit că arta retorică este o artă a convingerii bazate pe éthos sau pe credibilitatea sursei, pe lógos sau pe rațiune (pe argumentare) și pe páthos, adică pe stimularea emoțiilor. Etosul este, în acest caz, reprezentat de impresia produsă de orator prin cuvinte și prin fapte (cunoștințe, comportare, trăsături de caracter etc.). Perspectiva realizată de Aristotel asupra etosului a fost valorificată pe terenul științei limbii, atunci cînd s-au evaluat modalitățile verbale de prezentare a sinelui de către vorbitor, nu a persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]