161,978 matches
-
nostalgia democrației, dar odată ajunși în democrație devin cuprinși de nostalgia dictaturii. Sensul istorei la Alexandru Ecovoiu nu mai este unul dialectic (ca la Hegel și Marx), ci unul perfect circular, în care dictatura alternează cu democrația, iar excesul de ordine, cu haosul social. În ultimă instanță, ne demonstrează autorul, în fiecare dintre noi coabitează un posibil dictaor și un posibil luptător pentru valorile democratice. Depinde de mersul societății și, în mare măsură, de hazardul din viața fiecăruia dacă, pînă la
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
unul sau celălalt dintre cele două chipuri contradictorii. Dacă mai punem în balanță și micile interese conjuncturale, nu mai miră pe nimeni ușurința cu care unii dintre politicienii autohtoni schimbă partide politice cu doctrine diametral opuse. Romanul lui Alexandru Ecovoiu, Ordinea, este o carte a timpului nostru. Scriind despre Virto, autorul spune adevăruri mai puțin convenabile despre România tranziției. Este o carte care te pune pe gînduri și pe care - indiferent dacă îi împărtășești sau nu ideile - o citești cu sufletul
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
Virto, autorul spune adevăruri mai puțin convenabile despre România tranziției. Este o carte care te pune pe gînduri și pe care - indiferent dacă îi împărtășești sau nu ideile - o citești cu sufletul la gură pînă la ultima filă. Alexandru Ecovoiu, Ordinea, prefață de Ion Simuț, Editura Polirom, Iași, 2005, 266 pag.
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
la posibili pioni într-un scenariu mai amplu (ceea ce nu-l îndreptățește pe același jurnalist să se auto-martirizeze vorbind despre "dl Băsescu și haidamacii săi din mass-media", pentru că nu cred în nici un fel de instrumentare a "terorii" împotriva domniei sale). În ordinea celor de mai sus, observ doar că ne aflăm la ceasul confruntării deschise între două generații. În literatură li s-a spus "generația '80" și "generația 2000". În restul vieții publice li s-ar putea spune "generația celor fără ideologie
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
ar trebui să trecem și rația noastră de lașitate -, eternitatea a fost amendată drastic de către buldozerele comunismului incipient și vîrtos sau ale celuilalt, tîrziu și famelic). Ceea ce spunea G. Călinescu despre locuință, și anume că ea este ipostazierea omului în ordine peisagistică, prelungirea personalității sale morale, se poate citi cu ușurință în desenele lui Alexandru Olian. Casa lui Agârbiceanu, de pildă, afișează o sobrietate aulică, linia ei este scurtă și decisă, iar frontonul supraînălțat ce marchează corpul central reverberează în geometria
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
rînduri, de titluri, de nume, suprapuneri de imagini, alb-negru, alb-negru, alb-negru. Și încă o dată. Dezordinea în care mi-am introdus prada începe, ușor, să capete formă. Citesc cuprinsul, deja un gest firesc de matur, fixez rubricile, autorii, traducătorii, îmi stabilesc ordinea cititului. Textele cuprinse în fiecare număr mă însoțesc un interval, mă introduc într-un circuit consistent al cuvîntului, mă conectează la ce este recent și important pe lume, mă agață, de ce nu, ca să cumpăr, cîndva, volumele, unele aflate tocmai în
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
cărui cărți stau în picioare nu mai este copil - e un bărbat. Acum eram și eu ca tata. Cărțile mele se adresau atenției celorlalți." Singurul criteriu de a-și aranja mica bibliotecă a fost înălțimea cărților, cel mai la îndemîna ordinii unui copil. Revolta paternă s-a formulat rapid. După descărcarea emoțională, a urmat o lecție esențială, de viață și de filosofie a ei, de la citit, la iubire: "}i-ai ieșit din minți? Să aranjezi cărțile în ordinea înălțimii? Dar ce
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
mai la îndemîna ordinii unui copil. Revolta paternă s-a formulat rapid. După descărcarea emoțională, a urmat o lecție esențială, de viață și de filosofie a ei, de la citit, la iubire: "}i-ai ieșit din minți? Să aranjezi cărțile în ordinea înălțimii? Dar ce, pentru tine cărțile sînt niște soldați? O gardă de onoare? Fanfara pompierilor la paradă? Pe urmă, s-a oprit din vorbit. ș...ț Cînd tăcerea a luat sfîrșit, tata a început să vorbească și, pe parcursul a douăzeci
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
suportul de hârtie al unui text oarecare, fără legătură nici cu viața socială, nici cu viața formelor literare. Pentru Al. Piru literatura e un depozit de cărți, unde rostul istoricului literar e să scuture tomurile de praf și să facă ordine. După aceleași procedee - al decupajului pe decenii și al organizării materiei pe generații - a redactat ulterior, în 1975, două volume despre Poezia românească contemporană. Inadecvarea stilului narativ și automatismul simplei inventarieri tematice sar imediat în ochi. Al Piru scrie la
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
ceilalți/ nici nu-mi mai ostenesc retina/ sau creierul mic să te citesc/ s-a spus tot ce era de spus/ tu doar încerci să găsești sinonime/ ești o dresoare de mâna a treia/.../ în poezie trebuie să fie multă ordine/ deja poetul-crainic-de-știri s-a demodat/ în poezie e politicos să arăți cu degetul/ și să fii indiscret/.../ fiecare poem e ultimul/ fiecare vers e penultimul/ o poetă bună trebuie să excite/ nu să recite/ să lingă cornee/ nu să privească
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
aparent. Arghezi înțeles doar ca geniu verbal înseamnă mult prea puțin pentru exigențele cuiva care vrea să vadă mutațiile săvârșite în sintaxa poetică a modernității, mai importante decât un șoc păstrat și perceput la nivel lexical, adică superficial. În altă ordine de idei, perpetuarea clișeului cu "homo duplex", pe urmele lui Șerban Cioculescu, riscă, și ea, să ne împingă mult în urmă spre un romantism remaniat sau un post-baudelairianism demodat. Din această pricină, a persistenței dualității în înțelegerea universului interior, lui
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
poți vedea în parte numai cu mintea, Îl cunoști din operele Sale asupra lumii. Ochii spiritului trebuie să învețe să vadă, iar urechile inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
categorii sintactice recuperate, revigorate, emancipate (de pildă, cazul notoriu al eterofoniei, căreia Ștefan Niculescu i-a conferit posibile contururi arhitectonice imanente: heteromorphia, formantul, sincronia), aventura muzicii savante contemporane s-a rezumat la defrișarea unor zone ale insolitului acustic predilect în ordinea timbralității, a anvelopelor sonore, escamotînd adoptarea unor scheme formale intrinseci și favorizînd astfel adaptarea unor entități arhitecturale extrinseci, prin delapidarea și deturnarea formelor consacrate și datate. Muzicile spectrale, chiar cele seriale, ca să nu mai vorbim de creațiile concrete ori conceptuale
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
cu prisosință. Și, numit, la 27 ianuarie 1941, ministru în guvernul Antonescu, el a fost perfect îndreptățit să telegrafieze colegului Joseph Goebbels: "în acest moment când mi s-a încredințat conducerea Ministerului Propagandei Naționale, iar România se așează, în cadrul Noii ordini europene, pe temelia unui naționalism integral, cele mai sincere gânduri ale mele se îndreaptă către Excelența Voastră care, însuflețit de flacăra convingerii, este entuziastul susținător al Marii Germanii de sub egida conducere a lui Adolf Hitler. în calitate de vechi prieten și admirator
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
mai mult, - secundele. Poți albi într-una singură! Oricum, e bine să recurgi, din când în când, la un control de sine atent, ca și al lucrurilor mai însemnate. Ceea ce și fac, în momentul de față. Totul ar fi în ordine. Totul se cufundă în istorioara nărăvașă a breslei noastre. Totul, - timpul trecând, -- s-a prescris. Ca la tribunal. Ori se îmbogăți, prin cine știe ce dovezi, care, fără a lămuri cât de cât faptele, fac parcă să se mai îndulcească nițel judecata
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
este datat 1966, adică la doi ani după ce sculptorul își nota semnele revelațiilor: "mă simțeam atras (probabil era o trezire) de aspectele ascunse ale realităților vizuale (...). Lucrările mele de atunci arată tocmai asta, o reflectare a unei căutări haotice a ordinii și priorităților, dislocare întîmplătoare, furie mută împotriva convențiilor și mult experiment din nevoia de a merge dincolo de suprafețe". Pe parcursul lecturii îți revin cîteva întrebări: în ce măsură poți detașa poezia de sculptură și pictură, cum se suprapun vizualitățile, cărei tradiții îi aparține
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
ciclu evenimențial este "Going Tornado/Pornind tornada", în care versurile sînt numerotate de parcă poetul ar încerca să fixeze fiecare verigă în lanțul marilor răsturnări cosmice (putem citi: marele vertij al cunoașterii), al unui orfism în așteptarea lui Orfeu. În aceeași ordine a scrutării stilisticii de profunzime apare și poemul "Ploaie orizontală", ca gest al descompunerii raționale, al permutărilor infinite. Așa cum se formulează vocea lirică, în această nemiloasă căutare există o povară morală, inexprimabilă în sculptură: "Cicatricea pe crustă/ Lucida scoarță pălește
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
și în cazul sfidării regulilor de circulație prin gramatica limbii române, precum în versulețele "Dup-atâția ani de zile,/ Cine m-ar mai cunoștea?", întreabă cu oarece spaimă altă solistă. Într-adevăr, cine? Noroc că o moldoveancă, simpatică foc, face ordine readucându-ne voia bună: "Hai, strigați, fleacăi din gură,/Nu șâdeți ca boii-n șură/" Ei, așa da! TELEȘTIRI, PE SCURT: * Ici-colo, pe la câte un post de televiziune, abia-abia mai auzim o știre-două despre împlinirea a 50 de ani de la
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
acesteia cu el. Se pune întrebarea: existau destule temeiuri, destule argumente pentru a întreprinde o cercetare cu tema ? Hobana a considerat că existau și a și dovedit-o în cartea de care vorbesc. Primul argument pe care îl prezintă, în ordinea însemnătății, este acela că autorul "călătoriilor extraordinare" și-a plasat acțiunea mai multor scrieri în spații românești. Scrieri în care apar, ca personaje, români. Alt argument este că Jules Verne a avut legături directe cu persoane din România. Unele i-
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
poemului. Întreaga antologie intitulată Pororoca merge în sensul indicat prin metafora ei constitutivă. Așa cum apele Amazonului se întorc, o dată pe an, către propriul izvor, urcând vijelios înapoi (fenomen, să admitem, uluitor), poezia lui Ion Mircea, aranjată în volum într-o ordine ce răstoarnă cronologia, coboară pe firul unei memorii care este a individului și a lumii deopotrivă. Conturul realității, reperele spațiale și temporale ce alcătuiesc fișa unei biografii dispar în lumina uneori difuză, alteori strălucitoare, a viziunilor poetului. Acestea nu corporalizează
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
cărții sînt foarte binevenite. Ele fixează regula jocului, oferă cheia de interpretare a textelor și, implicit, oferă o grilă pentru stabilirea valorii acestora. Ideile nu sînt foarte originale, dar Maria Luisa Lombardo face gestul necesar de a le pune în ordine, astfel încît ele să devină clare pentru toată lumea. Astfel, pe urmele lui Milan Chlumsky, cercetătoarea italiancă subliniază diferențele existente între funcțiile estetică, erotică și pornografică dintr-un text: " Primele două (care - după doctrina freudiană - aparțin planului Ego-ului) se adresează Ťjuisăriiť
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
V. V. Zenkovski, op. cit., p. 69. 124 Sf. Teodor Studitul, Cuvinte duhovnicești, col. Izvoare duhovnicești, Edit. Episcopiei Ortodoxe Alba Iulia, 1994, p. 164. 14 votul castității 125. Desfrânarea se poate săvârși după rânduiala firească, când se face în afară de căsătorie, sau împotriva ordinii naturale, acest păcat fiind așezat între păcatele strigătoare la cer. După Sfântul Ioan Casian, formele desfrânării, sunt: actul sexual împreunarea cu un partener; masturbația și scurgerea nocturnă, descrise eufemistic ca (desfrânare) fără a atinge o femeie și denumite și necurăție
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
a atinge o femeie și denumite și necurăție (inmunditia); desfrânarea în minte și în inimă 126. Atunci când unirea sexuală se produce în afara contextului ei spiritual și se practică numai pentru desfătarea simțurilor, inevitabil ea îl mutilează pe om, pervertind profund ordinea firească a raportului său cu Dumnezeu, cu sine însuși și cu aproapele. Dorința exclusivă de plăcere sexuală ce caracterizează desfrânarea, pune în mișcare puterea poftitoare a omului și o îndepărtează de Dumnezeu, Care ar trebui să fie scopul ei esențial
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
notă explicativă nr. 481, în Filocalia..., vol. IX, p. 232. 15 căci curvia abate toate simțirile și puterile trupului și ale sufletului și preface și corupe chipul și asemănarea zvârlindu-le în nimic. De aceea e și numită cădere 132. Ordinea facultăților omului este astfel tulburată și în ființa sa se instaurează un profund dezechilibru, provocat de faptul că mintea, voința și afectivitatea încetează de a mai sta în slujba spiritului și, nemaifiind modelate și ordonate de el, sunt puse în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
va fi mai dorit? Cel ce îi este supus sau cel ce încă nu s-a lăsat a fi cucerit? Firește că acesta din urmă.160 Ceea ce simte cel ce se desfrânează nu este nici măcar plăcere, pentru că, făcând cele peste ordinea firii, se face animal după patimă 161 și, căzând din starea sa de fiu al lui Dumnezeu, el trăiește doar în frământare, tulburare, durere, furie, mare zguduire și fierbere 162. Devenind obsesie, drog care trebuie constant utilizat, desfrânarea constă în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]