31,519 matches
-
figuri, culori și contururi, ba puteai chiar să sesizezi parabola sau motivul mitologic din care se inspirase pictorul, dar nu puteai să stabilești acele conexiuni geometrice, perspectivale sau simbolice care leagă toate amănuntele într-un tot înzestrat cu o semnificație organică. E nevoie de cineva care să-ți ghideze privirea pentru ca să ajungi să vezi ceea ce, de la început, stătea sub ochii tăi. Dacă trecem peste limbajul pe alocuri prea argotic al autorului, care vrea parcă să ne dovedească că despre pictură se
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
lumină. Capitolul - iarăși bine numit - Trecutul deocheat și înțelepciunea din urmă conține, în cel mai bun caz, o serie de eufemisme: "Ca și Aurel șfratele săuț, nu mai are nimic să spună celorlalți. Dar, deși fuge de ei, le simte organic absența. În fine, în afara ideologiilor și a credințelor, care-l stăpâniseră cândva, lui Cioran viața i se pare ilogică. Dar, din perspectivă ontologică, numai ilogicul e legitim. Astfel, trăiește asemenea neamului pe care l-a blamat, în afara istoriei, cu un
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
ca și pe "ortodoxul practicant" (după propria-i mărturie). Din amănunte și frânturi, din punerea cap la cap a unor segmente de viață și a unor sintagme încetățenite prin mass-media și lumea pestriță a reclamelor, Ioan Holban alcătuiește un tot organic, aproape o panoramă (ce-i drept, peisajul este halucinant) a societății actuale. Înzestrată cu palpitul vieții, colecția de observații a eseistului nu este o sumă de amănunte, ci revelația unor deviații față de axul ideal, acela al simplei normalități (a civilizației
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
umilă, asemenea grohotișului, devenind una cu pămîntul, sau, dimpotrivă, s-a înălțat cu o energie nebănuită, transformîndu-se în instalație complexă și în arhitectură cu o irepresibilă vocație sacră. Pentru că, în ultimă instanță, Ioan Nemțoi chiar asta face: dă viață aproape organică abstracțiunii sticlei, extrage energiile pozitive din dezlănțuirea stihială și devastatoare a focului și preschimbă agitația atelierului în scenariu alchimic și în ceremonial liturgic. Iar de aici și pînă la trăirea mistică nu mai este decît un pas care, poate, s-
Portrete și schițe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9666_a_10991]
-
Ion Lazăr s-a născut bătrîn, și locul său legitim este alături de sfinții părinți, de iconarii medievali, de mai vechii și mai noii maeștri sau de contemporanii care intră riguros în modelul artistului creator. Înspăimîntat de efemer și rănit aproape organic de tot ceea ce este agitație măruntă și simplă gesticulație suficientă sieși, pictorul, profesorul, observatorul și judecătorul Ion Lazăr nu înțelege spațiul artei ca pe un simplu poligon de încercare, ci ca pe un punct concentrat și luminos în care ființa
Portrete și schițe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9666_a_10991]
-
vede limpede compoziția binară a AND-ului structural din fugile bachiene: structuri de tip expozitiv (în care se afirmă tema dublu ipostaziată); structuri de tip dezvoltător (în care aceeași temă este supusă proceselor dezvoltătoare, în principal, secvențiale). Dan Voiculescu îmbină organic explorarea tematică și cea tonală, examinând atât secțiunile formale ale fugii: expoziția, contraexpoziția, episoadele (numite și divertismente ori aventura tonală), reprizele mediene și repriza finală sau coda, cât și paradigmele arhitectonice, cum ar fi, de pildă, cu două și trei
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
aceea de a fi practicată de un creator care a eșuat într-un gen sau altul, proclamând critica "o activitate de înaltă simpatie între creatori pe diferite planuri ale spiritului", iar "obiectivitatea ei se bizuie pe cultură și pe simțul organic de valoare, refuzat celor sterili" (II, 204). Exigențele călinesciene față de critică sunt copleșitoare și la ele trebuie să luăm aminte: "Ca un critic să nu poată să fie artist într-un chip oricât de modest, ca el să nu aibă
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
vast, distinct și foarte personal aparținând strict lui Francis Bacon. Traiectoria artistică vizibilă a lui Bacon începe prin prelungirea - într-o direcție precisă - a traiectoriei lui Picasso. Între 1926 și 1928 acesta pictase o serie de personaje pe plajă, forme organice care se raportează la imaginea umană, distorsionând-o total. Fascinat, bulversat de aceste imagini, Bacon decide să se facă pictor și începe prin a explora domeniul deschis, dar neexplorat complet de Picasso. Deformările aplicate de Picasso corpului uman devin nucleul
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
naturală a înotătoarelor sale: unduirea devine torsionare, înotul, dezmembrare până la metamorfozarea trupurilor feminine în creaturi acvatice cu coadă de pește și brațe-lopeți (La nageuse 1929). Amplificarea mișcărilor naturale, pe care surplusul de energie solară le dezinhibase deja, duce la forme organice uneori grotești, datorate, poate, unghiului insolit sub care pictorul - ni-l putem imagina alungit pe plajă - contemplă modelele în mișcare; de aici impresia de monumental, ca în Bagneuse (projet pour un monument) 1928. Bacon preia instinctiv tehnica deformărilor trupurilor, amplificării
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
până la dezarticulare și dezmembrare (Studio Interior, către 1934), cât și monumentalul derivat din unghiul insolit sub care privirea observă Figura, ca în Composition (Figure), 1933. Ceea ce frapează la aceste prime tablouri este mimetismul cu care Bacon își însușește limbajul deformărilor organice inventat de Picasso. În aceste tablouri, Bacon scrie bastonașe și cârligașe, își exersează mâna, deprinde meșteșugul. Ca și maculatoarele primilor ani de școală, aceste prime tablouri aveau să fie distruse de Bacon însuși. Dar Bacon nu-l copiază mecanic pe
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
maculatoarele primilor ani de școală, aceste prime tablouri aveau să fie distruse de Bacon însuși. Dar Bacon nu-l copiază mecanic pe Picasso: în Interior de atelier sunt deja prezente cele trei elemente majore ale picturii sale: Figura predominantă, deformare organică a corpului uman, apoi armătura flexibilă, care izolează claustrofobic Figura, ale cărei dezmembrări vor părea mereu că reactualizează o atletică, dar tragică (întrucât eșuată) fugă, și conturul oval. 2. Cheia de fier În economia tabloului lui Picasso ales pentru a
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
în 1944, simetric, cu impresionantul triptic Trei studii de figuri la piciorul unei Cruci. Reluată de-a lungul anilor, crucificarea e o temă baconiană majoră. În această fază inițială, Bacon e preocupat de prezența colosală a Figurii. Rezultat al distorsionării organice a corpului uman dincolo de limita omenescului, fiecare din cele trei Figuri ale tripticului este tratată cu tușe groase de culoare stratificată, densă, ce crează un extraordinar efect tactil, de carne ruptă, schingiuită, abandonată fragilității ei. Carnea furnizează Figurii materialul corporal
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
acestuia asupra lui Bacon nu este numai directă, ci și retroactivă, Bacon experimentând stiluri picturale pe care Picasso le depășise. Bacon însuși depășește cu ușurință aceste exerciții și evoluează spre un stil portretistic original. Portretele și autoportretele lui Bacon cresc organic pe acumulările de semne involuntare (involuntary marks) și accidente. Aceste involuntary marks, trasate pe pânză în mod necontrolat, cât și accidentele (ca aruncarea pe pânză a unei cantități de culoare) alcătuiesc componenta irațională indispensabilă picturii lui Bacon; ele coagulează și
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
frecării, strivirii; totuși, din acest morman de carne tumefiată, se ridică întotdeauna un chip, o privire, o expresie, așa cum trăsăturile lui Ambroise Vollard se compun din cuburile celebrului tablou de Picasso. Deformărilor cubiste operate de Picasso, Bacon le opune deformările organice (mai puțin rigide, mai aleatoare). Extraordinara performanță, și într-un caz, și în celălalt, constă tocmai în salvarea chipului de banalitatea reprezentării figurative, deformările relevând întotdeauna o asemănare mai profundă cu modelul. Intuind existența unor supape emoționale ascunse, Bacon pictează
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
vede limpede compoziția binară a AND-ului structural din fugile bachiene: structuri de tip expozitiv (în care se afirmă tema dublu ipostaziată); structuri de tip dezvoltător (în care aceeași temă este supusă proceselor dezvoltătoare, în principal, secvențiale). Dan Voiculescu îmbină organic explorarea tematică și cea tonală, examinând atât secțiunile formale ale fugii: expoziția, contraexpoziția, episoadele (numite și divertismente ori aventura tonală), reprizele mediene și repriza finală sau coda, cât și paradigmele arhitectonice, cum ar fi, de pildă, fugile cu două și
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
această rată pare să sporească.“ Diagnosticul lui Marino Europa ne trage cu forță după ea, dar societatea, cu rare excepții în poziții-cheie din politică, justiție sau presă, funcționează mai departe în afara valorilor occidentale. Puțini trăiesc natural cu ele, le cultivă organic și devin apostolii lor. Observația a împlinit mai bine de un veac și reprezintă, de la teoria formelor fără fond încoace, firul roșu în evoluția societății românești. Modernizarea s-a petrecut mereu la impuls extern, fără mare susținere în spațiul levantin
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
lipsa totală de tradiție și de conștiință civică, de tip liberal democratic occidental. A te bate pentru principii, democrație, drepturile omului și altele nu intră - în niciun fel - în mentalitatea subdezvoltată, minoră, a acelei categorii. Ea era, în mod structural, organic și tradițional, conformistă și obedientă cu guvernul. Oricare ar fi fost acesta. În sfârșit, detaliu deloc neglijabil, ea depindea economic integral de Stat. De salarii, sinecuri și alte avantaje. Noțiunea liberului profesionist intelectual lipsea cu desăvârșire. Pe scurt, un vid
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
bucăți din tine, nu te poți opri din acest ritual de autodistrugere, enzimele din salivă, din sucul gastric, din sucul pancreatic atacă lanțurile clipelor tale dulci, distrug țesăturile migăloase ale speranțelor tale, transformă în simpli atomi de carbon întreaga biochimie organică a frumuseților tale interioare. șase în al cincilea loc: te ocupi în continuare cu minusculele teogonii ale creației tale, puțin câte puțin, mușcătură din alună cu mușcătură din alună, pupicel cu pupicel de zânuță bună, de după buzele fragede ies uneori
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
sociale, inclusiv de sănătate. Piața muncii fiind locul de Întâlnire al cererii și ofertei, trebuie să respecte anumite norme de reglementare socială. Pentru a păstra echilibru socio-economic statul intervine prin acte normative specifice. Normele menționate se găsesc În Constituție, legi organice, legi ordinare și alte acte normative. Astfel, raporturile juridice de muncă a diferitelor categorii de angajați sunt reglementate prin legi care au transpus, unde era necesar, dispozițiile comunitare: Legea nr. 188/1999 - care reglementează raporturile de serviciu ale funcționarilor publici
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
prestarea muncii În condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege. Datorită importanței sale deosebite, „organizarea generală a Învățământului precum și regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică. În ceea ce privește formarea profesională generală, actul normativ de bază Îl constituie Legea Învățământului nr. 84/1995. Cadrul special, Însă, al formării profesionale este stabilit de Codul muncii (art. 188-213) și de Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
astfel, În termen de 10 zile calendaristice de la primire solicitării, În cazul proiectelor de hotărâri și ordonanțe ale Guvernului sau, după caz, de legi ordinare și În termen de 20 zile calendaristice de la primire solicitării, În cazul proiectelor de legi organice și În cazul proiectelor de programe și strategii nematerializate În acte normative (art. 8). În cazul În care aceste termene sunt depășite, inițiatorul are dreptul să adopte programele și strategiile nematerializate În acte normative și să transmită proiectele de acte
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai În condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, În condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală". Alin. 3 -"Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire". Alin. 4 -"Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită În proprietate
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
7 "Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului." La art.136 se prevede că "Proprietatea privată este inviolabilă, În condițiile legii organice." Alin. 8 "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă." Alin. 9 " Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai În condițiile legii." Art. 46 Prevede: "Dreptul la moștenire este
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
statului sau unităților administrativ-teritoriale". Alin. 3 "Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice." Alin. 4 "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date În administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori Închiriate; de asemenea, ele pot fi date
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice." Alin. 4 "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date În administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori Închiriate; de asemenea, ele pot fi date În folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică." II. EXTRAS din Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]