2,272 matches
-
și cheiuri pustii, cu parcuri În putrezire autumnală, cu „odăi stinse” etc.; spațiu ce se lăsa descoperit, În atmosfera-i mohorîtă și apăsătoare, prin parcurgerea unor itinerarii mereu reluate („preumblări”, „plimbări bolnave”, „rătăciri”), cu „panorame”, „cheiuri stinse”, „parcuri vechi” ș.a., orientate, În ultimă instanță, spre un orizont al evaziunii eliberatoare. Or, În ciuda Însemnatelor deosebiri de „stil”, ceva din aceste inițiale tipare va rămîne productiv În coagularea imaginarului poetic al avangardistului. Poetul „integralist” sau cel tentat de „miraculosul” produs de „lumina imaginii
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ce apare în lectura literară a textelor. Unele lecturi se concentrează asupra conținutului explicit, și anume asupra a ceea ce s-a petrecut în poveste, a participanților la eveniment și așa mai departe, toate acestea vizând perspectiva naratorului. O altă abordare, orientată tot spre conținut, are ca deziderat facilitarea accesului la conținutul implicit al poveștii, punându-și problema înțelesului adânc al relatării sau al unui anumit fragment al său - ce transmite, ce trăsături sau motive personale apar în fragmentul respectiv sau ce
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
noțiunii stigmatizate, fără a simplifica prin aceasta acțiunile pedagogice, dar mai ales substratul teoretic, argumentativ. Tot astfel nu va mai fi creată o a doua categorie de oameni inferiori. Cei fără handicap trec drept normali, iar instituțiile lor ca fiind orientate regulamentar, rectiliniu, în timp ce, prin simetrie, cei cu nevoi speciale, ca anormali, punânduli-se la dispoziție direcții specializate de instrucție și formare. În sinteză, integrarea socială nu poate cauza separație socială, ci o firească echilibrare a realității sociale. Includerea nu va putea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
lung. Desigur, autonomia este un concept normativ. Nimeni nu trăiește auto nomos (în condiții de autolegiferare, autoguvernarexe "„autoguvernare") în sens total. Ca să se apropie însă de un asemenea ideal, oamenilor le trebuie o lume care să își facă o politică orientată astfel. În societățile în proces de democratizare, cum este și cea românească, probleme cu autonomia personală au și bărbații. Un regim totalitar face oamenii dependenți de statulxe "„stat" paternalist. O politică democrat-liberală este încă dificilă, și nu foarte populară. În
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
să preia pluralitatea de experiențe și să fie policentric. - Dacă valul al II-lea a pus accentul pe neajunsurile patriarhatxe "„patriarhat"ului, pe legile, cutumele și instituțiile care victimizează femeile, feminismul valului al III-leaxe "„feminismulvaluluiIII" trebuie să aibă o politică orientată preponderent pe capacitarexe "„capacitare" („empowerment”), să încurajeze femeile, să cultive autoafirmarea în diversitate, mai presus de denunțarea stării de victimă. - Feminismul trebuie să rămână prin excelență un angajament politic, și nu doar un simplu stil de viață: este angajamentul de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
nevoie acută de politici ale „capacităriixe "„capacitare"”11, cu alte cuvinte, de politici care să dea femeilor acces la autoafirmare și la putereaxe "„putere" de a lua decizii majore în societate. Așa cum vom vedea mai departe, feminismul trebuie să rămână orientat și spre problematica generală a puterii în societate, nu doar în cea a diferenței specifice. Cu alte cuvinte, eu nu cred că teoriile politice feministexe "„teoriepoliticăfeministă" sprijină substanțial putereaxe "„putere" femeilor și parteneriatul de gen în marile decizii dacă rămân
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
i-varianta din decisivitatea libertariană, atunci paradoxul nu apare. Hammond condiționează criteriul Pareto slab de acest tip de preferințe, propunând criteriul Pareto privat. În cazul în care preferințele din sfera publică nu sunt orientate privat, funcția le transformă în preferințe orientate privat. footnote>. 5.3. Restricția Saari În (1997), Saari formulează o altă restricție a condiției paretiene slabe. Argumentul are două părți. În primul rând, există o incompatibilitate între dimensiunea de separabilitate între perechile de alternative pe care o prezintă condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și care, pe lângă sondarea nivelului dezvoltării intelectuale, trebuie să evidențieze și posibilitățile de progres incluse În prognosticul realizat pe marginea rezultatelor investigațiilor psihometrice și psihopedagogice. Practica psihopedagogică a relevat principiul conform căruia este mai bine să greșești prin supraaprecierea copilului orientat inițial spre Învățământul obișnuit decât să-i subapreciezi capacitățile reale, orientându-l cu ușurință spre Învățământul special, știut fiind faptul că o reorientare tardivă spre Învățământul integrat, după ce copilul cu falsă deficiență mentală și-a petrecut mai mult timp În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
oameni nevoia de stimă, recunoaștere, autoevaluare în raport cu valorile perioadelor anterioare; - 10% din nevoile de autorealizare. De asemenea, Maslow vorbește de o tipologie diferențiată pentru structurile de personalitate în funcție de gradul de dezvoltare a necesităților individului. „Putem distinge astfel” apreciază Maslow, „personalități orientate exclusiv asupra necesităților fiziologice, de supraviețuire, dar și personalități centrate prioritar asupra necesităților de dragoste, afecțiune, apartenență sau autoactualizare. Acest fapt depinde de gradul lor de actualizare”(Zamfir, 1997, p. 82Ă. Maslow precizează că noile necesități sunt legate de necesitățile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
antropologie culturală, economie, psihologie, filosofie, medicină, politologie, întrucât o practică bună presupune o teorie bună; 3Ă vocație, condiție primordială în practicarea profesiei de asistent social. La baza acordării ajutorului în procesul de rezolvare a problemelor stau câteva valori fundamentale: valori orientate spre individ (respect, dreptul la opțiune, demnitate, confidențialitateă și valori orientate spre comunitate (respect față de tradițiile și modelul cultural local, cooperarea cu actorii locali, adaptarea la specificul comunității, dreptul la protecție socialăă. De altfel Legea nr. 705/2001 stipulează faptul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
tipuri polarizate de comportament și conferă acestora componenta afectivă, iar prin intermediul hipotalamusului se asigură procesele de integrare metabolică și somatică. Componenta somato-motorie se găsește sub controlul neocortical și al structurilor latero encefalice (talamus, corpi striați, neocortex). Aceasta asigură caracterul specific, orientat, al actului comportamental : Prin integrare talamică, excitația periferică, senzitivă și senzorială, interconexiunile limbice se transformă în senzație conștientă funcție de modularea interactivă a celorlalte formațiuni nervoase și prin conexiune inversă trecându-se de la durere la plăcere prin pragul (punctiform) stereotaxic: VII
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
cea dintâi, constă în confruntarea mai mult sau mai puțin voită cu apelurile de ofertă sau cu o cerere socială, sub forma unei specializări subdisciplinare cu atât mai apte pentru constituirea unui spațiu de expertiză cu cât se prezintă drept orientată și, deci, îngustă. Practica descriptivă în care constă valoarea acesteia pe o piață a științei în proces de consolidare este subordonată atunci unei logici tehnocratice; absența unei atitudini critice și a unei încadrări metodologice a câmpului de anchetă duce la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Cultura "mercenară" se instituie și se simte/se observă atunci când competiția este clară în interiorul organizației. Solidaritatea intenă este obținută numai în condițiile raportării comune la "inamici" externi. Ținând seama de aceste particularități, pare că acestei culturi îi sunt potriviți indivizi: • orientați puternic către scop; • motivați de claritate și mai puțin rezistenți la ambiguitate; • mai mult pragmatici, decât afectivi în relațiile de muncă; • centrați pe succes (nu îi satisfac strategiile de evitare a conflictelor). O astfel de cultură este eficientă și caracteristică
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 135): Caracteristica Clasa cooperativă Clasa competitivă interacțiune ridicată scăzută comunicare eficace minimă, amăgitoare, sub formă de amenințări susținerea și influența semenilor/colegilor ajutor, sprijin și orientare lipsa ajutorului, lipsa susținerii și orientarea spre competiție managementul conflictului integrator, egalitarist ineficace, orientat către a câștiga/a pierde rezultatele învățământului de ordin înalt, conceptuale efective, necreative atmosfera prietenoasă, de într-ajutorare ostilă, disprețuitoare angajamentul de a învăța ridicat scăzut utilizarea resurselor eficientă, împărțită ineficientă, individualistă frica de eșec redusă crescută Nu ne rămâne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
noile și agresivele tehnologii de comunicare, ce pun la dispoziția omenirii "rețele(le) de socializare"), fie calea unei degradări constante, prin faptul că tind să devină o realitate pe cât de efemeră, pe atât de superficială, pe cât de îngust și accentuat orientate/interesate, pe atât de artificiale, pe cât de fluctuante, pe atât de sărace (din punct de vedere sufletesc, spiritual). Aflate într-o astfel de cumpănă existențială, relațiile interumane declanșează poziții de abordare diferite ale antropologilor, psihologilor sociali, sociologilor etc. Astfel, unii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pasivă asupra decidenților politici germani, ci a impulsionat în mod activ procesul de adaptare a politicii externe. Astfel, imaginea de sine distinctivă a germanilor a dus la un tipar al intervenției, care ar fi putut fi exclus în urma unor calcule orientate mai pronunțat către utilitate (Baumann și Hellmann, 2001, pp. 62-66 și 79). Un tipar similar al schimbării instituționale poate fi identificat în cazul strategiilor de integrare europeană ale Germaniei. Anderson, care inițial a caracterizat orientarea Germaniei către multilateralism drept reflexivă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în orice caz la capătul muncilor dedicate supraviețuirii sau "cuceririi naturii". Însă dacă forma l-a creat pe om și dacă în orice producție umană se află o urmă, cât de palidă, a travaliului divin de in-formare, atunci sculptura - activitatea orientată deliberat și în deplină gratuitate către plăsmuirea formei - nu mai este o simplă specie a activității, ci un rit comemorativ în care cosmogeneza, antropogeneza și esența oricărei fapte modelatoare sânt menținute constant în conștiința umanității. Spre deosebire de alte arte, de cinematograf
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noastre". Mă chinuisem, ce-i drept, să înțeleg, dar lucrul dăduse roade: dintr-un pas ajunsesem la capătul drumului. Nu mă aflam, cum cereau unii filozofi, pe drum, ci la capătul lui. Cu o simplă idee, ca o săgeată bine orientată, atinsesem ținta. S-ar părea că ideea mea era atât de bună încît, pusă cât de puțin la lucru, își epuizase domeniul și mijloacele lui. La capătul cărții mele filozofia se topise și dispăruse ca prin farmec. Armura ei, cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ținea seama de comportamentul altora și este, de aceea, orientat În desfășurarea sa”.<footnote Weber Max, Economy and Society, Berkeley, University of California Press, 1978, p. 4. footnote> Așadar, În acțiunea sa socială, fiecare dintre noi avem un comportament astfel orientat, Încât țineam seama de comportamentul altora (cum vor reacționa aceștia, cum vor interpreta ei comportamentul nostru pentru a putea avea o imagine probabilă asupra efectelor și reacțiilor generate la alții etc.). Pe noi, În acest curs, ne interesează direct modul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Statele Unite poate fi descrisă prin modelul-corelat (deplin) de automatizare. Acesta este, În special, sprijinit printr-un nivel scăzut tradițional de calificare a forței de muncă și În adaptările politicii de cercetare-dezvoltare corelată producției interne. Acesta este motivul producției industriale tehnocentric orientate În Statele Unite, ca și pentru slăbiciunile competitive și declinul În continuare al competitivității În cadrul producției mijloacelor de producție și industriile de automobile”.<footnote Wobbe Werner, op. cit., p. 41. footnote> În acest cadru, managementul În Întreprinderile comerciale și pe Întreaga economie
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
asupra funcțiilor unei Întreprinderi (În special industrie), considerăm, totuși, că ea rămâne Încă deficitară. Întreprinderea (ca organizație) funcționează În vederea realizării unor scopuri, urmărind realizarea unei finalități antientropice. Astfel, „fiecare Întreprindere este, Într-o măsură oarecare, un instrument rațional, o structură orientată finalist și un sistem social, Încât o concepție completă despre structurile organizaționale include luarea În considerare a tuturor celor trei aspecte și a conexiunii dintre ele”.<footnote Scott W.R., Theory of Organization, În vol. Handbook of Modern Sociology, Paris
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
structurile organizaționale include luarea În considerare a tuturor celor trei aspecte și a conexiunii dintre ele”.<footnote Scott W.R., Theory of Organization, În vol. Handbook of Modern Sociology, Paris E.L. (ed.), Chicago, 1996, p. 514. footnote> Ca sisteme finalist orientate (de la termenul francez „fin”, „scop”), Întreprinderile industriale Își realizează autoreglarea (prin activitățile preponderent de management) În perspectiva Îndeplinirii scopurilor pentru care se organizează. Schimbările petrecute În domeniul managementului Întreprinderilor sunt generate, cu predilecție, de modificările aduse În cadrul scopurilor. Sistemele de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
atât un mod de planificare a activităților proiectelor, cât și un instrument de coordonare și control al proiectelor de inovare. 3.1.2.2. Metode de planificare în rețea Acestea permit reprezentarea proiectelor sau programelor operaționale prin grafuri sau rețele orientate, respectiv prin noduri și arce orientate. Utilizarea acestor metode de planificare este justificată atunci când proiectele sau programele operaționale sunt atât de complexe încât nu mai pot fi reprezentate prin grafice Gantt. De asemenea, metodele de planificare în rețea permit modelarea
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
activităților proiectelor, cât și un instrument de coordonare și control al proiectelor de inovare. 3.1.2.2. Metode de planificare în rețea Acestea permit reprezentarea proiectelor sau programelor operaționale prin grafuri sau rețele orientate, respectiv prin noduri și arce orientate. Utilizarea acestor metode de planificare este justificată atunci când proiectele sau programele operaționale sunt atât de complexe încât nu mai pot fi reprezentate prin grafice Gantt. De asemenea, metodele de planificare în rețea permit modelarea optimală a alocării resurselor în funcție de anumite
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Aplicarea schemei în lumea reală, VI. Consecințele pentru lumea reală a presiunilor existente care afectează competiția dintre scheme, VII. Comparații la scalele timpului și spațiului, VIII. Includerea CAS în alte CAS, IX. Cazul special al apariției oamenilor în buclă (evoluție orientată, selecție artificială), și X. Cazul special al CAS compozit constând din mai multe CAS (agenți adaptivi) construind scheme care descriu comportamentul fiecăruia în parte.” Fiecare dintre aceste etape ale ciclului CAS necesită aplicarea unor metode și tehnici de studiu care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]