1,401 matches
-
efect patetic, descărcarea afectivă improprie discursu- lui expozitiv inițial indică dubla măsură și hibridizarea sa. O temă îndelung vehiculată în epocă este aceea a „măririi și decadenței” speculând un întreg curent de idei, dar și o sensibilitate finiseculară din care originează estetic deca- dentismul. Formula transcrie viziunea unui dezastru delec- tabil și grandios, declinul marilor imperii, declin fastuos, en beauté, căruia îi servește drept model declinul Imperiului Roman. Sintagma circulă aproape obsesiv la finele secolului al XIX- lea și incorporează un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
vrut să audă de bărbați. A trăit, după căsnicia ratată, într-o castitate desăvârșită, ca o călugăriță. Economicos, sobru, igienic, mâncând puțin și dietetic, îngrijindu-și sănătatea (în fiecare an mergea, ca și ai mei, adesea împreună cu ei - la Sângeorz). Originară și ea din sudul Basarabiei, nu vorbea perfect românește, având, în schimb, un perfect accent ardelenesc, de care era mândră; i se întâmpla uneori să amestece limbile, să-i scape câte un „cerez” (peste) „pădure”, sau „sabaki” (câini) i (și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesă școala germană că paralisia generală este tot deauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de înșelată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origină sifilitică. Alții au zis că el se alcoolisa...” Aici textul are imperfectul cu accent grav pe finală: professà accentul fiind imposibil de confundat, pentru că imediat mai jos cu un rând avem trei ă-uri: „...germană că paralisià generală...” între care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
școala de medicină a doctorului Davila.4 Ministerul Lascăr Catargiu s-a prezentat în fața Camerei la 12 martie. Camera era în majoritate liberală, iar președinte N. Pâcleanu. De cum se arată în Cameră, noul minister este interpelat și i se contestă origina cum că nu ar fi constituțională. Dezbaterea asupra acestei interpelări durează 2 zile. Lascăr Catargiu înțelege că nu va putea lucra cu această Cameră, însă trebuia un motiv pentru ca s-o dizolve. De aceea la sfârșitul zilei de a doua
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Carol. În urma acestui vot Catargiu cere domnitorului dizolvarea Camerei, care i se acordă.5 Dar evenimentul de la 11 martie, atât atacarea germanilor la sala Slătineanu, cât și amenințarea domnitorului cu revoluția poporului spre a-l sili să abdice, avea o origină mai depărtată. După căderea cabinetului Ion Brătianu la 1868, în contra domnitorului s-a pornit o campanie vehementă și de multe ori injurioasă; cu încetul domnitorul devenea tot mai nepopular.6 Oarecare evenimente au contribuit ca această nepopularitate să prindă rădăcini
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o parte din poreclele lui N.T. Orășeanu: Pâinea era numită o abondență. Gheața: cremă de Siberia. Scobitoarea: o baionetă. Tacâmul: un regulament. Țuica: o idee. Socoteala: protocolul. Cârnații mici: mititei. Cârnații mari: patricieni. Un ardei roșu: o torpilă. Varza acră: origină de Belgrad. Sticluța de vin: o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un taifas etc. etc. Restaurantul dobândise chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
multă vreme. Orice om care se îmbrăca pretențios și lua aere afectate era un Chimiță. Astăzi vorba nu se mai întrebuințează și nu mai are înțeles. „Sânge-rece“ era un alt tip bucureștean. Era dement de-a binelea. Era neamț de origină și se numea Wentzel. Nu-mi dau seama cum a dobândit această poreclă, știu numai că, de câte ori ieșea pe stradă îl vedeam mărunțel, îmbrăcat în haine uzate, fără guler la cămașă și gonind repede. De cum îl zăreau, copiii, birjarii, toți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
eră democratică, ci înălțarea burgheziei deasupra vechii boierimi naționalo-fanariote.306 Fiindcă, dacă, precum am spus, vechile familii boierești din neam băștinaș erau încă puternic reprezentate în înfățișarea de suprafață a Bucureștilor, înalta societate era împănată cu foarte multe familii de origină greacă și fanariotă. Căci nu toți grecii românizați erau fanarioți.307 158 bucureștii de altădată Carlos“ („Cronica interioară“, Pressa, an. X, nr. 1, 23 ianuarie 1877, p. 1). „Alteța-sa regală“, Don Carlos de Bourbon, duce de Madrid (1848-1909), pretendent
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după Primul Război Mondial, odată cu dezvoltarea impetuoasă a Bucureștilor, deveniți capitală a statului unitar român, populația alogenă crește, atât ca număr total, cât și ca procent. 309. Isvoranu, veche familie boierească din Oltenia, cunoscută încă din secolul al XV-lea, originară din comuna Isvor (jud. Olt). Isprăvile lui Isvoranu se citau cu duzinele, căci nu trecea o săptămână fără să nu se audă că Isvoranu a mai făcut încă una. O ispravă a fost bătaia de la opera italiană. Din diferite motive
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
așa cum menționează, exact, Bacalbașa. 194 bucureștii de altădată intermediare nu existau 4, organismul politic românesc era încă într o fază primitivă, ca și la animalele inferioare toate funcțiunile de ordin public erau îndeplinite de organe puține. Regimul conservator, atât prin origina lui, cât și din cauză că burghezia, în ascendența ei, nu mai putea tolera, din instinctul de clasă, pe urmașii privilegiaților, era urât de opinia publică. Însă mulți adversari ai guvernului și ai regimului boieresc se temeau de roșii. Ion Heliade-Rădulescu trăia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
națiuni ca și pentru indivizi nu este nici o siguranță de a căuta buna starea sa aiurea decât în buna stare generală; pentru acest motiv respectați pacea lumii atât de prețioasă, mai cu seamă pentru popoarele a căror independență este de origină recentă, căci în timp de război această independență se pune în joc pe o aruncătură de zar. Fiți uniți, liniștiți, studioși, faceți să vă stimeze Europa, ceea ce ați și început a face, și acesta va fi mijlocul cel mai sigur
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Colegiul I; la 27-28 aprilie/9-10 mai, În București toți candidații opozițiunii aparțineau partidului roșu, cu slabe excepțiuni. În Colegiul I candida Gheorghe Vernescu care nu era roșu. Era un liberal moderat, un adevărat reprezentant al burgheziei capitaliste care prin origina ei ura pe boieri, care prin interesele ei de clasă se temea de roșii. Un candidat roșu, un Ion Brătianu sau mai ales un C.A. Rosetti, nu ar fi avut nici un sorț de reușită la Colegiul I. La Colegiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Drept din București. Am fost elevul lui Costa-Foru în anul întâi de Drept, și am încă în memorie unele din prelegerile lui. Era un profesor eminent și un mare partizan al drepturilor evreilor. Unii spuneau că are în ascendența lui origina semită. Locuia în strada Scaune, în casa care a trecut apoi în proprietatea lui Nicolae Filipescu. Am asistat la ceremonia funebră și la înmormântare. Acasă, cuvântarea funebră a rostit-o Vasile Boerescu. Până la carul funebru l-am dus pe umeri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care rușii au trecut-o fără mai nici o pierdere - Abdul Kerim-pașa este înlocuit la comanda supremă cu Mehemet Ali. Mehemet Ali se distinsese în luptele contra sârbilor, dar își datora norocul faptului că avea protecțiuni înalte. Mehemet Ali era de origină german, se numea Iulius Detrois 96, fugise din țara sa natală, se făcuse chelner la Viena dar, fiind foarte frumos, a fost luat de către ambasadorul Turciei în capitala Austriei, Ali-pașa, ca valet de cameră și transformat în metresa lui. Vânzându
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rădășeni, bine pregătit dar În 1948 sau 1949 a fost arestat - socotit dușman al comunismului, Întemnițat. Acolo a deprins croitorie. După eliberarea din detenție s-a angajat contabil la o instituție ori Întreprindere din Iași. Soția lui e tot Învățătoare, originară din Murgeni. O fată - Natalița(?) Învățătoare (nu știu unde se află), un băiat agricultor În Rădășeni. Se pare că Vasile Lovinescu Învățător În Mălini - statuia din 1929 - a fost ori frate, ori fiu al preotului Gr. Lovinescu. Din cealaltă familie Ion Lovinescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de jud. Suceava, scaunul lui ștefan cel Mare. 6. - E necesar ca d-ta și tov. Lucreția Manolache - element f. dinamic și bun organizator - să mergeți imediat În audiență la tov. 350 Lucreția Manolache, inspectoare la Comitetul Județean de Cultură. Originară din Fălticeni (șoldănești). 831 Președinte al Consiliului Județean Suceava (care e o valoroasă personalitate culturală)351 și să-i expuneți acest proiect, după ce Îl veți Închega până la amănunte. Proiectul acesta va da o Înaltă semnificație partinică acțiunii culturale a Comitetului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sec. XV - XVI-lea. Săptămâna trecută, am mai trimis la fratele soțului meu, la Suceava, Încă un pachețel cu piese care cred că vă vor fi de folos. Acolo se afla și un răvaș de la Radu Vulpe 379. 376 Profesoară, originară din Basarabia, vară a poetului Alexe Mateevici; soția scriitorului Constantin Sturzu din Rotopănești, jud. Suceava (Gazetar, cercetător În domeniul istoriei, cu susținute preocupări arheologice În jud. Bacău). 377 Ovidiu Papadima, critic și istoric literar, folclorist; născ. În 23 iunie 1909
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
modeste, dar sănătoase, cu curțile lor frumoase, și ați făcut în schimb așa-zisele cutii de chibrituri în care nu există nici lumină, nici căldură, nici hrană și nici mulțumire. Ați alungat din țară sute de mii de cetățeni de origină germană care se identificaseră în lungul șir de ani cu interesele și specificul românesc, unde au avut o viață prosperă și plină de conținut. Ați distrus cartierul Uranus și altele ca să faceți așa-zisul Centru civic, respectiv o construcție hidoasă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lua hrană necesară pe timpul transportului, prin mijloace proprii. La sosirea pe zonă, fiecare Comandant de Detașament, va preda Batalionului respectiv, evreii din detașamentul său, pe bază de state nominale. După predare, ofițerul și garda respectivă, se vor înapoia organului de origină. 5. - Cererile de transport se vor înainta la M. St. Major Secția 6-a, telegrafic, la 10 Mai 1942. În cazul când în compunerea aceluiași detașament se folosesc evrei din mai multe orașe, se va arăta numărul lor pe stații
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ca ajutori de comandanți de subunități în detașamente. 3. Evreii evacuați din zonele petrolifere și stabiliți temporar pe raza altor cercuri teritoriale, sunt obligați a presta munca obligatorie. Pentru a se clarifica situația acestei categorii de evrei, cercurile teritoriale de origină vor trimite formele de mutare nouilor cercuri teritoriale. 4. Evreii supuși streini sunt scutiți de munca obligatorie, indiferent dacă sunt ai țărilor aliate sau ai țărilor cu care suntem în stare de războiu; se va avea în vedere raportul Nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
anulării scutirilor acordate de Comisia Centrală, când controlurile la fața locului vor dovedi că această măsură este necesară. 7. Meseriașii evrei nu vor fi folosiți la munca obligatorie decât în cadrul specia lității lor, fie că vor lucra în localitatea de origină, fie că vor fi trimiși în alte localități; dacă nu li se găsește întrebuințare în meseria lor, vor fi trimiși la muncă în detașamente, în raport de vârstă. IV. - Control, sancțiuni, anulări. 1. Munca obligatorie cere să fie organizată, dirijată
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
este acela care ni se indică de către Ministerul Afacerilor Străine, pe baza convențiunilor în vigoare sau a titlului de reciprocitate, după tratamentul aplicat supușilor români aflați în acele țări, dintre care, unele nu fac nici o discriminare între supușii lor de origină etnică sau evrei. Până în prezent, tratamentul tuturor evreilor supuși străini, este următorul: a) Evreii supuși străini aflați în țară, aparținând țărilor aliate - sau cu cari nu suntem în răsboiu - au acelaș tratament ca și supușii acestor țări de origină etnică
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de origină etnică sau evrei. Până în prezent, tratamentul tuturor evreilor supuși străini, este următorul: a) Evreii supuși străini aflați în țară, aparținând țărilor aliate - sau cu cari nu suntem în răsboiu - au acelaș tratament ca și supușii acestor țări de origină etnică, aplicându-se restricțiuni numai în ceea ce privește deplasările lor în țară, care nu se pot face decât cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne. b) I. - Evreii supuși germani, pierzând această supușenie, în urma retragerii pașapoartelor de către Guvernul German, au fost încadrați între apatrizi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
însă că în țările respective nu s-au luat asemenea măsuri față de supușii români, cu titlul de reciprocitate, au fost lăsați în aceiași situație și supușii acestor state în România, neputându-se face nici o discriminare între evrei și cei de origină etnică. Este dela sine înțeles că acei cari s’au făcut sau se fac vinovați de orice abatere de la legi și dispozițiunile în vigoare, sunt deferiți justiției, primindu-și pedeapsa cuvenită, iar acei contra cărora nu se pot obține suficiente
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Polonă puși sub protectoratul Chilian și deci scutiți de m.o. III. - Evreii supuși a țărilor aliate sau neutre din actualul război și anume: Turci, Bulgari, etc. sunt scutiți de m.o. beneficiind de aceleași drepturi ca și cetățenii de origină etnică a acestor țări. IV. - Evreii supuși germani ca și austriaci care sunt încorporați la Statul German sunt considerați apatrizi și urmează a presta m.o. ca și toți apatrizii atâta timp cât nu sunt expulzați din țară sau internați. ÎN CONCLUZIE
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]