2,477 matches
-
Emilian Bucov, George Meniuc), a scris și despre Costache Conachi, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Barbu Delavrancea ș.a. Încă din deceniul al șaselea V. s-a pronunțat răspicat și constant, dând dovadă de curaj civic și intelectual, în favoarea restabilirii ortografiei tradiționale a limbii române și a reintroducerii alfabetului latin, întemeindu-se pe argumente lingvistice și istorice de necontestat. Articolul Criza ortografică și căile de lichidare a ei a fost în mod repetat refuzat de presa din Chișinău, fiind publicat, după
VASILENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
căile de lichidare a ei a fost în mod repetat refuzat de presa din Chișinău, fiind publicat, după o tergiversare de doi ani, în 1957, în revista „Nistru”, într-o formă modificată și cu un titlu atenuat, Să restabilim principiile ortografiei noastre clasice tradiționale. Represaliile care au urmat i-au ruinat sănătatea, afectată, după tipărirea în 1963, în „Cultura Moldovei”, a unei încercări de recuperare a lui C. Stere, și de acuzele vehemente de „naționalism burghez” și „indisciplină”. Drept pedeapsă i
VASILENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
cu ajutorul acestuia și cea mai importantă, celelalte două fiind instruirea asistată și învățarea programării. Evaluarea pe calculator nu implică utilizarea acestuia de către elev, ci doar interacțiunea cadru didactic-mașină. Îi facilitează celui din urmă corectarea și aprecierea testelor, identificarea greșelilor de ortografie, ținerea unor evidențe stricte ale rezultatelor, reliefarea greșelilor tipice, realizarea unor desene, scheme sau grafice, sublinierea cuvintelor cheie și corectarea imediată a testelor cu itemi cu alegere multiplă. Dezavantajul prezentat este posibilitatea redusă de corectare a unor probe de evaluare
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
0”sau dame puteți să vă imaginați semnele „X” sau „=” în diferite poziții ? Vă place să desfaceți în părți componente anumite obiecte și să reparați anumite lucruri ? De exemplu: bicicletă dvs., motorul mașinii dvs.,etc.. Cand încercați să vă amintiți ortografia unui cuvânt, aveți tendința de a scrie cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiți o ortografie care arată corect ? Când învățați ceva nou, vă plac instrucțiunile citite cu voce tare, discuțiile sau / și cursurile orale
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
obiecte și să reparați anumite lucruri ? De exemplu: bicicletă dvs., motorul mașinii dvs.,etc.. Cand încercați să vă amintiți ortografia unui cuvânt, aveți tendința de a scrie cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiți o ortografie care arată corect ? Când învățați ceva nou, vă plac instrucțiunile citite cu voce tare, discuțiile sau / și cursurile orale ? Vă place să asamblați diferite lucruri ? La utilizarea calculatorului considerați că este util că sunetele emise să avertizeze utilizatorul asupra unei
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
de aur a gramaticii latine”, în care școala gramaticului căpătase un renume uriaș 4; după ce copilul învăța scris-cititul acasă cu un praeceptor, urma această școală unde studia „cele opt părți de vorbire” (nume, verb, participiu, articol, pronume, prepoziție, adverb, conjuncție), ortografia (neinfluențată de intonațiile limbii vorbite), metrica și prozodia versificației clasice și marile texte juridice și istorice 5. „Școala gramaticului” reușea să confere o vastă cultură generală, punând bazele formării paideutice 6. Tânărul absolvent urma, apoi, Școala retorului - o școală de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din Craiova”, V.r. are un comitet de redacție format, la prima serie, din profesorii G. M. Fontanin, I. Bombăcilă și D. I. Papilian, grup la care ar trebui adăugat și L. Cl. Raymond, coautor al unui Advertisment preliminariu. Cu o ortografie etimologizantă, care face articolele greu de citit, se anunță un program ce include ideea de „progres retrospectiv” în cultură și în limbă, combătându-se orientarea italienistă a lui Ion Heliade-Rădulescu, dar și ortografia fonetică a „noii direcții” de la Iași. Colaborează
VOCEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290617_a_291946]
-
coautor al unui Advertisment preliminariu. Cu o ortografie etimologizantă, care face articolele greu de citit, se anunță un program ce include ideea de „progres retrospectiv” în cultură și în limbă, combătându-se orientarea italienistă a lui Ion Heliade-Rădulescu, dar și ortografia fonetică a „noii direcții” de la Iași. Colaborează cu versuri câțiva elevi ai liceului din Craiova, printre care Nicolae Cioculescu. Seria a doua (1882-1883) abandonează ortografia hibridă impusă de Fontanin și adăpostește colaborarea lui B. P. Hasdeu cu poezii (reluate din
VOCEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290617_a_291946]
-
în cultură și în limbă, combătându-se orientarea italienistă a lui Ion Heliade-Rădulescu, dar și ortografia fonetică a „noii direcții” de la Iași. Colaborează cu versuri câțiva elevi ai liceului din Craiova, printre care Nicolae Cioculescu. Seria a doua (1882-1883) abandonează ortografia hibridă impusă de Fontanin și adăpostește colaborarea lui B. P. Hasdeu cu poezii (reluate din revistele lui), cu un comentariu de documente istorice locale, Din răvașele banilor Craiovei, și cu textul unui discurs rostit la Iași, la dezvelirea statuii lui
VOCEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290617_a_291946]
-
etc.), naratorul se decide să țină un jurnal al transcrierii jurnalului din primul război mondial al străbunicului său, Victor Vlad, funcționar la banca din Făgăraș, refugiat în 1916 la Iași. Publicându-l fără nici o modificare, fără măcar să corecteze greșelile de ortografie, romancierul reproduce, în schimb, în josul unor pagini, extrase din presa timpului și din discursuri parlamentare (N. Iorga, Barbu Delavrancea, Take Ionescu ș.a.), edificatoare istoricește. Este un document impresionant, relevând condiția tragică a unui ardelean ce îndură foame, frig, boală, și
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
cronice, dar intermitente de a citi și scrie într‑o manieră organizată, programele speciale și sintetizatoarele de voce pot constitui un sprijin real pentru elevii cu cerințe speciale în învățare. Folosind aceste mijloace, elevii își pot corecta vorbirea și scrierea, ortografia, pronunția și auzul fonematic. Spre exemplu, elevii cu deficiențe auditive au o inabilitate intermitentă de a opera cu informații obținute pe cale auditivă; un computer cu un program adecvat îi poate ajuta/asista în primirea, discriminarea și reținerea unei secvențe de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
discriminează între afecțiuni cu simptomatologie și etiologie asemănătoare; diagnostic de precizie, de „finețe”, care, în domeniul psihopedagogic, este adesea foarte greu de stabilit și în funcție de care se poate proiecta o intervenție eficientă. dificultăți de învățare - particularități ale proceselor cognitive, limbajului, ortografiei și citirii, consecutive unor tulburări de percepție, leziuni cerebrale, disfuncționalități cerebrale minime etc., care afectează performanța școlară și capacitatea copilului în înțelegerea și asimilarea conținuturilor școlare, fără a implica deficiențe senzoriale, mintale, neuromotorii, tulburări afective sau alte afecțiuni organice grave
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Tinerețea lui Ștefan cel Mare, Iași, 1882; Horea, Iași, 1885; Avram Iancu, regele Carpaților, Iași, 1891; Anecdote poporane, I, București, 1893; Reforma metoadelor în știință și practică și teoria consecutismului universal, București, 1895; Frumusețea liniară și frumusețea omului, Iași, 1896; Ortografia corectată, față de erorile Academiei Române, București, 1915; Mama Tudora, București, 1915; Maica starița, București, 1920; Avram Iancu, București, 1924; Ștefaniada, București, 1925. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 134-136, 244; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 121-122; Călinescu, Ist. lit. (1941), 373-374, Ist.
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
zone ale Transilvaniei. A existat - și aici este contribuția lui Gh. Alexici - o preocupare constantă pentru reproducerea cât mai fidelă a creațiilor populare. În numărul 18 se și face o precizare în acest sens: „Ținta noastră este a întrupa în ortografie cât se poate de credincios graiul viu al poporului, adecă de a sămna sunetul precum se rostește. Numai așa are valoare adunarea poeziilor poporane”. Un loc aparte ocupă și paginile reproduse din opera unor scriitori ca V. Alecsandri, C. Negruzzi
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
care timp puține nații au scris în limba lor, românii au scris bine românește”. A susținut „Foaia pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta de Transilvania”, exercitând și o bună influență asupra lui G. Barițiu; îi recomanda să renunțe la ortografia greoaie a lui Petru Maior, să nu intervină în limbă eliminând fără măsură slavonismele, să popularizeze literatura celorlalte provincii românești. A pledat și pentru introducerea în școală a diplomaticii, disciplină auxiliară a istoriei. A publicat, în „Foaie pentru minte...”, o
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
fost unul dintre animatorii vieții culturale a românilor din Transilvania. A avut o grijă deosebită față de bunul mers al școlilor românești, a introdus limba română în administrația politică și juridică a Făgărașului, a făcut parte din comisia pentru stabilirea unei ortografii unitare românești în Ardeal. Publică în „Telegraful român” (1860) un articol unde propune înființarea unei societăți („pentru cunoașterea literaturii române și pentru cultura poporului român”), care să organizeze viața culturală ardeleană. Propunerile sale constituie punctul de plecare al Astrei. A
PUSCARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
kantianismului, se întoarce în 1846 la Blaj, unde ține un curs de filosofie, prelucrând, ca și Bărnuțiu, prelegerile kantianului W. T. Krug. În publicistică debutase încă din 1845, la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, cu un studiu privitor la ortografia limbii române (Literele corespunzătoare firei limbei rumânești și încă ceva). Unele articole sunt semnate și Pumne, care pare să fi fost adevăratul lui nume de familie. În 1847 e redactor și colaborator, cu articole filosofice și de morală religioasă, la
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
traducerea pasajelor scrise de critic în limba germană. Din același devotament pentru maestru au ieșit edițiile Istoria contimporană a României (1866-1900) (1925) și Critice (I-III, 1926-1930). Colaborator la Dicționarul limbii române realizat sub auspiciile Academiei Române, scrie și articole despre ortografie și gramatică și întocmește, împreună cu I.-A. Candrea, Mihail Dragomirescu sau cu Nicolae Cartojan, manuale de limba și literatura română pentru gimnazii și licee. Preocupat intens de educație, transpune în românește Lienhard und Gertrud, romanul lui J.H. Pestalozzi, și întocmește
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
noastră: „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simțit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-a întâmplat în viață, lui și celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neînsuflețite. Fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie.” Ceea ce vizează, în chip principial, „anticalofilismul” camilpetrescian nu este însă adoptarea naivelor amintiri ale colonelului Lăcusteanu ca exemplu canonic al noii literaturi - scriitorul însuși atrăgând atenția, în prefața la Teze..., că „emfaza
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
George Barițiu, un dicționar german-român. Mai multă însemnătate prezintă Gramatica română (1860-1861). În discursuri, disertații (unele reproduse în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”), M., membru în comisia filologică transilvăneană, argumentează pe larg romanitatea limbii române, declarându-se pentru o ortografie etimologică. În articolul Purismul în limba română, inserat în „Revista română”, el cere înlăturarea cuvintelor de origine nelatină și înlocuirea lor prin vocabule culese din cărțile vechi sau existente în graiurile românilor din toate provinciile. Bun cunoscător al literaturii bisericești
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
Consiliul de Stat. În epocă el are și o participare activă la viața culturală a țării. În 1833 era printre cei care înființaseră Societatea Filarmonică, în 1845 făcea parte din Asociația Literară, în 1855 lucrează, împreună cu alții, la proiectul de ortografie cu litere latine. A inițiat Societatea Agronomică și Școala de Agricultură de la Pantelimon. În 1861 Astra îl desemnează membru de onoare. A fost vicepreședinte și apoi președinte al Societății pentru Învățătura Poporului Român. În 1870 va fi primit în Societatea
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
de laborator a experimentului din teren cu venitul minim garantat discutat anterior. Frolich și Oppenheimer au testat această teorie într-un experiment cu studenții de la universitatea din Maryland.1 Studenții știau că li se va cere să găsească erori de ortografie introduse intenționat într-un text lung și dificil. Se preconiza ca performanțele studenților să fie inegale, pe baza diferențelor de la nivelul gradelor lor de concentrare și a alocărilor de timp pentru proiect. Recompensele însă urmau să fie acordate întregului grup
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
probabil pentru prima oară într-un text românesc), relatarea domniei lui Iuga Vodă, o prețioasă completare privind organizarea Bisericii și a boieriilor moldovene, trei episoade referitoare la domnia lui Ștefan cel Mare ș.a. M. a intervenit și în topică, lexic, ortografie, realizând una dintre cele mai corecte versiuni ale cronicii lui Ureche, care a stat la baza unei ramuri de manuscrise și a fost utilizată de Miron Costin și de Nicolae Costin. SCRIERI: [Interpolări], în Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, îngr
MISAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288179_a_289508]
-
toamna anului următor se înscrie la Facultatea de Drept din Viena și devine membru, apoi secretar al Societății studenților români România Jună. Citește articolele lui Titu Maiorescu din „Convorbiri literare”, al cărui adept ajunge de îndată, și ia apărarea sistemului ortografiei fonetice. În 1876 pleacă la Berlin, tot ca student în drept, obținând doctoratul în științele juridice în 1879. Întors în țară în anul următor, devine membru al Junimii și unul din cei mai activi susținători ai principiilor literare și politice
MISSIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
științifice moderne și după principiul că limba asigură conservarea naționalității. În acest scop a recomandat consecvent cultivarea limbii populare, socotind că un idiom evoluează după uzul vorbitorilor, nu după legi inventate de filologi. Aportul său principal constă în soluționarea problemelor ortografiei, chestiune spinoasă, pe care a abordat-o mai întâi în lucrarea Despre scrierea limbei române (1866), în spiritul unui fonetism rațional. El a atacat sistemele ortografice etimologizante, grăbind abandonarea lor de către majoritatea filologilor vremii. Propunerile sale au reprezentat cea mai
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]