971 matches
-
de oameni a Cuvântului, că pentru noi e defăimat, ca noi să ne bucurăm de cinste”71. Astfel, nu piroanele L‑au 64 Suferința și creșterea spirituală țintuit pe cruce, ci dragostea Sa negrăită față de om, pentru ca să răscumpere omenirea din osânda păcatului, a morții și a iadului cu prețul jertfei Sale. Astfel, Fiul Omului, Bunul Învățător Care a avut milă și a ajutat pe cei obidiți, lipsiți, uitați și părăsiți, Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le‑a arătat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu‑ți pasă, focului am să te dau ca să te domolească atâta vreme cât nu‑ți schimbi părerea”. Policarp răspunse : „Tu mă ameninți cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 133 celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce Întâr‑ zii ? Fă ce vrei !”. Acestea și alte multe zicându‑le, fericitul Policarp „s‑a umplut de curaj și de bucurie, iar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aceasta ? Ca să câștig câteva zile ? Dar voi pierde toată veșnicia ! Ca să fug de durerile trupului ? Dar nu voi vedea bunătățile drepților ! Este curată nebunie să‑ți aduci cu măiestrie asupră‑ți pierdere și să‑ți procuri, cu șiretenie și viclenie, osânda veșnicăă”. Celor care Îl sfătuiau pe fericitul Gordie să‑și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea : „«Limba zidită de Hristos 136 Suferința și creșterea spirituală nu poate rosti ceva Împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem spre Îndreptățire, iar cu gura
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mărturisi pe Hristos, «făcându‑i biruitori În Hristosă (II Corinteni 2, 14)”178. Torturați pe nedrept și fără de milă, mucenicii iertau și cereau Îndurare pentru cei vinovați de supliciile la care erau supuși. Chinuiți fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce‑i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor ; astfel, dați Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 143 morții, ei se rugau pentru iertarea, pacea și viața tuturora. Așa s‑au stins pentru lumea aceasta și așa și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
își găsește locul potrivit strofa: Religia-o frază de dânșii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug, Căci de-ar lipsi din inimi speranța de răsplată, După ce-amar muncirăți mizeri viața toată, Ați mai purta osânda ca vita de la plug? Versuri din poezia Împărat și proletar de Mihai Eminescu (6). a.7. Arderea gazului metan în scop religios. Arderea gazului metan cu flacără deschisă, în curțile unor biserici sau lângă statui, cu pretext tradițional religios. Arderea
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
că există vreo legătură Între toate astea și cetățean? P: Păi ... nu știu, dacă mă-ntrebați vă spun. H: Da. În sfârșit o a treia ipoteză care-și face loc ...ca un ... virus, și anume, atenție, este lovitura, pălitura de osândă a Bruxelles-ului Împotriva lui B.. AȚi auzit la ...la ...la cursul zilei de joi se vorbea deja de faptul că băieții ăia de Bruxelles care l-au apărat tot timpul pe M., care au apărat-o pe Ma. și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
15, 19). Poftele și gândurile rele sunt semințele din care cresc păcatele și care, trebuie înlăturate. Cu privire la aceasta, Mântuitorul spune: „Ați auzit că s-a zis celor de demult: să nu ucizi; iar cine va ucide vrednic va fi de osândă. Eu însă vă spun vouă ca oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă” (Matei 5, 21 22). Curățenia inimii este astfel cea mai înaltă treaptă a desăvârșirii, a sfințeniei. De aceea, ea va fi răsplătită cu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
aceasta, Mântuitorul spune: „Ați auzit că s-a zis celor de demult: să nu ucizi; iar cine va ucide vrednic va fi de osândă. Eu însă vă spun vouă ca oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă” (Matei 5, 21 22). Curățenia inimii este astfel cea mai înaltă treaptă a desăvârșirii, a sfințeniei. De aceea, ea va fi răsplătită cu cea mai mare fericire, care este privirea lui Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
un Îndemn puternic, ca să-ți zidești o viată nouă, adevărată, pentru binele și propășirea ta, dar mai ales a patriei tale, și să te ferești de ceea ce a fost rușinos și urât la Începutul ei dintâi, și dăunător și meritând osânda, prin sfârșitul josnic al faptelor”. Mihail Kogălniceanu vedea cunoașterea istoriei naționale ca pe un element fundamental pentru dezvoltarea spiritului național, cerând În același timp respectarea adevărului istoric, fără exagerările spre care erau tentați latiniștii. În activitatea sa, istoricul nu pleacă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Pricopi () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93560]
-
după gratiile închisorilor sau la canal: Aprinși sub biciul vântului fierbinte, bolnavi și goi pe ger și pe ninsoare, am părăsit cu mii de oseminte meleagul dintre Dunăre și Mare... La ora când cobor, legat în fiare, Să-mi ispășesc osânda cea mai grea, Cu fruntea-n slavă strig din închisoare; - Nu-s vinovat fașă de țara mea!... Nu-s vinovat c-am îndârjit șacalii Când am închinat cu sufletul durut Că nu dau un Ceahlău pe toți Uralii Și că
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de condamnare la moarte va fi Înlocuit cu actul de grațiere În schimbul părăsirii credinței creștine și trecerea la mahomedanism, precum și recăpătarea demnității avute. Iată că această ispită era acum dublată de o poartă de salvare care, de fapt, reprezenta osânda veșnică. Dacă domnitorul ar fi trebuit să treacă singur prin această Încercare i-ar fi fost mult mai ușor, Însă i se cerea nu numai viața sa, ci și viața celor patru feciori, ce erau toată partea bărbătească a neamului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
condus de altă lege? Pentru ce plantele și omizile să învieze, iar omul nu?! Creatorul Legii veșnice, Dumnezeu, ne spune „Va veni vremea când cei din morminte vor auzi glasul Fiului Omului și se vor scula spre învierea vieții sau osândei”. 3. Răscumpărătorul Într-o piață de sclavi din Africa, era spre vânzare și o tânără negresă, care-și aștepta soarta foarte îngrijorată. Ultimul preț îl oferise un negustor și acesta se pregătea s-o ia cu el, dar un creștin
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
după răscumpărătorul ei și-i zise, căzându-i în genunchi: „Tu ești răscumpărătorul meu și vreau să-ți slujesc de bună voie toată viața mea”. Și tu creștine, ai un Binefăcător, Care te-a răscumpărat din robia păcatului și din osânda iadului. Lui îi datorezi totul. Cazi în genunchi înaintea Răscumpărătorului tău Iisus Hristos și slujește-I Lui toată viața ta. 4. Suferința transformă pe om Un tânăr necredincios se întoarse la Dumnezeu, după ce trecu prin multe necazuri și suferințe, datorită
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
de vorbe. Astfel ai ajuns o slugă a diavolului, pentru că nu mai e nevoie să le aducă el aminte de păcat, pentru că nu mai e nevoie să ispitească necuratul pe om, că-l ispitești tu cu vorbele rușinoase; tu pregătești osânda oamenilor, fără să se mai obosească diavolul. Te întrebi, poate, și gândești că niște vorbe mici, neînsemnate, pot să facă omului vreun rău?! Iată o pildă adevărată: Un preot se afla în gara de la Vatra Dornei și vine spre el
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Mântuitorul Hristos, Căruia mă rog zilnic să-mi ierte păcatele și să mă învrednicească de fericirea veșnică... Oamenii deveniră serioși, gândind fiecare la păcatele lui, în timp ce Vasile adăugă: Mergeți cât este vreme, căci pe urmă va fi cu neputință, iar osânda este mare și Judecata nepărtinitoare. 52. Al paisprezecelea la masă La o masă oaspeții observară că sunt 13 la masă, iar unul dintre ei zise: Nu ne putem așeza la masă, fiindcă suntem 13 și ne merge rău. Gospodina casei
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Dar sala tribunalului e foarte întunecoasă. El nu înțelege mare lucru din ceea ce se petrece aici. Bănuiește numai că e condamnat, dar despre ce fel de condamnare e vorba abia dacă se întreabă. Uneori, chiar se îndoiește de existența vreunei osânde, și astfel continuă să trăiască. Multă vreme după aceea, doi domni bine îmbrăcați și cu purtări alese vin la el, rugându-l să-i urmeze. Cu cea mai mare politețe îl duc într-o mahala jalnică, îi pun capul pe
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
întâlnită în unele texte, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea: (108) a. tineriii, cu o ispită prea ticăloasă sunt siliți a mărturisi, de nu altora, încă sieșii, întru inima sa, că această petrecere de ibovnicie e cea mai mare osândă a sufletului săui (P. Maior, Procanon) b. unde vorbesc țiganiii între sinei (I. Budai Deleanu, Țiganiada) c. româniii [...] aduseseră cu sinei din prima patrie nește idei ciudate (B. P. Hasdeu, Ioan Vodă) În româna contemporană, valoarea +referent plural a pronumelui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Valea Orman prima barză din an pe cuib, ciocul peste stîlp, o lucrează cu mașina de intervenție rețele electrice, bătrîna pe bancă la soare, troițele tot la trei case, pod peste Someș pentru Gherla. Ora 13,48, în stația Dej, osînda mai sus de piept! pînă aici cota apelor la inundațiile din 12-15 mai 1970, marcată memorial și placă de metal pe peretele gării. Ora 14,00, în acceleratul Timișoara Oradea Iași, din Dej peste Someș, oamenii cad la fel, mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Depistabile la Aaron sunt primele reflexii herderiene ale ideii că limba exprimă spiritualitatea colectivă a popoarelor. "Întunerecul neștiinței cu care se-acoperi țara rumânească din pricina tristelor întâmplări ale răsboaelor din afară și din lăuntru, se îngroșă și mai mult cu osânda aceea grozavă a limbei slavone" (Aaron, 1835, p. xii). Limba slavonă, infiltrată în biserica românească, și mai apoi în întreaga cultură română înainte de întemeierea statului, prin "atingerea cu bulgarii", a alterat sufletul latin al limbii române. O mare victorie s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care regăsim și iubirea de neam și țară, ca și speranța în renașterea acestui neam românesc, atât de încercat: Tu, Domn al Răstingnirii și-Învierii, Care din cruce ne-ai făcut lumină Și Răsărit din rănile tăcerii Și cântec din osânda-Ți fără vină. Dă-ne-ncleștarea Ta, dă-ne puterea Din ceasul pironirii-nsângerate Să ne primim și cuiele și fierea Ca Tine-n marea Ta singurătate. Pe fruntea țării zâmbetul Ți-l pune Și neamul care-acum osânda-Ți duce Învață-l
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
tăcerii Și cântec din osânda-Ți fără vină. Dă-ne-ncleștarea Ta, dă-ne puterea Din ceasul pironirii-nsângerate Să ne primim și cuiele și fierea Ca Tine-n marea Ta singurătate. Pe fruntea țării zâmbetul Ți-l pune Și neamul care-acum osânda-Ți duce Învață-l Tu amara rugăciune Din clipele suirilor pe cruce. O superbă mărturie de credință, dar și de iubire de neam, regăsim și în „Crez”: Cred într-unul Dumnezeu Tatăl ziditorul, Ce-a-nfrățit în neamul meu Sfântul crez cu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
gratii” își deplânge soarta: Am fost făcut să n-am / Pe-acest pământ nimic, găsind motivația pentru care suferă: Iar dragostea de neam M-a-nflăcărat să-i cânt Moșia unde n-am Doi pași pentru mormânt. Și pentru-acestea fac Osânda cea mai grea. Totuși, gândul la Dumnezeu, credința și comunicarea cu Dumnezeu prin rugăciune ajută, ca tuturor celorlalți deținuți, supraviețuirii în nesfârșiții ani de detenție. Astfel, zile și nopți întregi, sunt petrecute în rugăciune și creație poetică, spiritul creator fecund
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Apoi ne arată că-și înțelege și menirea de urmaș al Mântuitorului, dar și motivația suferinței, tot ca urmaș al Mântuitorului: Când am strigat ca omul să nu-și vândă Chemarea la a Nemuririi Cină, Am fost întemnițat sub grea osândă ! În „Rugăciune în robie” ne este redată istoria neamului nostru, care se repetă implacabil de-a lungul veacurilor: Ajuns-am robi la slugi cu pofte grase De sângele din trupul nostru suptă Cu guri ce nu mai vor nimic să
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
se Însărcinează un dispozitiv hidraulic, deosebit de simplu, dar pe potrivă de complicat a-l descrie radiofonic. Asta-i tot. Vântul bate cum vrea, dar și apa curge la fel. Inundații adică. Cine e de vină? Nu vreau să-mi cer osândă, dar convingerea mea este că noi. Prin defrișare, căci pădurea asigură, mai bine-zis o făcea pe când era hegemonă, o tamponare a regimului hidric, atât prin evapotranspirația care se adaugă apei din atmosferă provocând ploi dese dar scurte, cât și prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și evanghelia. Un magazin din care poți cumpăra numai marfă bună, cu condiția să ai „bani“; adică să acordezi radioul pe 1053 kHz. „Meridian“, 27 iunie 2002, ora 11,12 7. „Rațiune“ Departe de mine gândul de a-mi „cere osândă“, cum se spune În popor. Privesc doar un fenomen, de altfel cunoscut și de Natură, aceea În care caut Întotdeauna soluția problemelor; un fel de bionică carevasăzică. Ce spune Natura? Că În orice populație, indiferent de specia căreia Îi aparține
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]