747 matches
-
personale în privința încadrării lor în clasa inacuzativelor, fie pentru că nu sunt înregistrate în DEX). Inventarul rezultat va fi prezentat în continuare în funcție de clasele semantice (spre deosebire de Anexa 2, în care primul criteriu este primar vs derivat), pentru a putea sublinia comportamentul oscilant al unor unități verbale, precum și condițiile de trecere dintr-o clasă în alta. Deși observația decurge din prezentarea subclaselor semantice de verbe inacuzative și a trecerilor între acestea, trebuie reținut de la început că inacuzativitatea este o trăsătură adesea contextuală, un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un comportament inacuzativ, iar un subiect animat, uman, agentiv, cu un comportament inergativ (această distincție se corelează cu posibilitatea adjectivizării participiului numai pentru folosirea inacuzativă, nu și pentru cea inergativă). De exemplu, verbele a evolua, a naufragia au un comportament oscilant, putând fi atât inacuzative (primul exemplu din fiecare pereche), cât și inergative (al doilea exemplu): (a) Sistemul economic evoluează încet, dar sigur; sistem economic evoluat Ion evoluează rapid în învățarea japonezei 30; *om evoluat în învățarea japonezei (b) O navă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
specificate în Lexicon pentru a proiecta anumite argumente; de exemplu, it. corere 'a alerga' poate avea comportament inacuzativ (situație în care selectează auxiliarul essere 'a fi') sau inergativ (când selectează auxiliarul avere 'a avea'). Existența verbelor cu un comportament sintactic oscilant este o dovadă a faptului că distincția inacuzativ/inergativ nu e sintactică, ci aspectual-semantică, adică nu este impusă de informația din intrarea lexicală, ci de proprietățile predicatului: predicatul agentiv, atelic, este inergativ, iar predicatul nonagentiv, telic, este inacuzativ. Argumentul unic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Sorace (2004: 256) Conform acestei ierarhii, verbele inacuzative sunt asociate aspectual cu o schimbare dinamică telică, în timp ce inergativele − cu o activitate agentivă fără deplasare. Selecția auxiliarelor este coerentă numai pentru verbele aflate la extremitățile ierarhiei, clasele intermediare având un comportament oscilant. Comparându-se situația selecției auxiliarului essere în italiană și a lui être în franceză, se constată că proprietatea aspectuală telicitate este asociată cu inacuzativele, dar selecția auxiliarului être este explicabilă numai prin asocierea celor două trăsături: telicitate și deplasare orientată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu predicația de stare, iar relația semantică dintre referentul subiectului și localizarea prin predicat (care cuprinde o structură prepozițională) este foarte importantă; din al doilea grup fac parte catalana, italiana și româna, în care uzul celor două verbe copulative este oscilant, constantă fiind totuși selecția sistematică a verbului esse pentru fixarea în timp a unui eveniment. Deși considerarea lui a sta ca verb copulativ în română nu este foarte convingătoare, ideea care se poate reține din studiul prezentat mai sus este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o perspectivă, soluția a pare a fi cea mai bună; privind însă dintr-o altă perspectivă, soluția b pare preferabilă. Dar careperspectivă este mai bună, prima sau a doua? Și în această privință incertitudinea produce o stare de indeterminare. Caracterul oscilant al ierarhizării creează mai degrabă situația că decidentul nu poate atribui preferințele diferențiate alternativelor. Lipsa de discriminare și oscilația au ca efect faptul că alternativele par mai degrabă egale. Cu alte cuvinte, ele au pentru decident o probabilitate egală de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o facultate, oricare ar fi ea” etc. Se pot, de asemenea, atribui probabilități diferitelor evenimente: probabilitatea de a reuși la medicină, de a găsi un post dezirabil etc. Dar aceste priorități și probabilități sunt ele însele înalt incerte și instabile, oscilante. În mod obiectiv, alternativele nu sunt probabil egale ca valoare. Decidentul nu are însă de unde să știe care dintre ele este obiectiv mai bună. Procesul de cunoaștere și-a spus cuvântul: a fost formulat un set de soluții, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sfârșitul secolului XX fiind aceea dintre dreptate socială și eficiență economică. O constatare de ansamblu, din perspectiva mutațiilor survenite În sistemele fiscale, rezidă În aceea că, la sfârșitul secolului XX și Începutul secolului XXI, evoluția În planul impozitelor este una oscilantă, dar structura și complexitatea lor se amplifică, reflectând orientările de politică generală ale guvernelor confruntate cu o problematică diversă generată de cerințele dezvoltării socio-economice a colectivităților umane. 2.2 Fiscalitatea - expresie a impozitelor prelevate la fondurile financiare publice 2.2
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de O.E.C.D. se constată atât elemente de aliniere, cât și elemente de divergență. Astfel, creșterea ponderii veniturilor fiscale totale În PIB, ca tendință confirmată și la nivelul O.E.C.D., se verifică În cazul țării noastre, deși apar și evoluții oscilante. De asemenea, a crescut ponderea impozitelor indirecte În veniturile bugetului general consolidat, de la 33,1% (1990) la 42,7% (1997), și a scăzut ponderea impozitelor directe, fapt care reprezintă tot o Încadrare În tendințe. În același context, constatăm că În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
România, Bulgaria sau Ungaria au operat restructurări sectoriale masive, modificând cadrul de funcționare al finanțelor publice, educației, sănătății, sau asistenței sociale fără consultare publică și adeseori ocolind chiar și Parlamentele naționale. Contestarea autoritarismului austerității a avut loc într-o manieră oscilantă și neconvingătoare, mai ales între 2009 și 2011. Explicația rezidă, în bună măsură, în poziția hegemonică pe care o avea (și probabil încă o mai are) în regiune o formă specifică de populism cu accente puternic neoliberale în chestiunile economice
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de „simplu” ca cel în legătură cu o boală organică, pentru care se poate defini un început și un sfârșit. In tulburările psihologice există o serie de parametri care trebuie înțeleși, reperați și acceptați: - fluctuația intensității bolii (tulburările nu sunt statice); - progresele oscilante, mai ales la debut; - fenomenul normal al recăderilor, mai mult sau mai puțin importante; - perioade de stagnare a progreselor; - alte momente în care progresele se realizează ușor și rapid. Vindecarea ca urmare a unui tratament prin TCC înseamnă: - o dispariție
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de indivizi ce trăiesc în sărăcie: indivizii ce trăiesc permanent în sărăcie (always poor), cei în mod obișnuit săraci (usually poor - ce se află cel mai adesea în sărăcie, dar care reușesc uneori să se ridice deasupra acestui prag), săracii oscilanți (the churning poor - indivizii care sunt întotdeauna în jurul pragului de sărăcie - uneori deasupra, alteori dedesubt) și săracii ocazionali (occasionally poor - cea mai mare parte a timpului dispun de bani). Conceptele de mai sus nu sunt numai ambigue, ci și neexclusive
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
occasionally poor - cea mai mare parte a timpului dispun de bani). Conceptele de mai sus nu sunt numai ambigue, ci și neexclusive. Chiar dacă prin manipularea datelor cantitative pare simplu să distingem, de exemplu, între săracii în mod obișnuit și săracii oscilanți, în viața reală diferența este cu siguranță mai dificil de realizat în cazul în care criteriul unic de diferențiere este dimensiunea consumului/monetară. Pentru a nu repera prea multe categorii, vom distinge în studiul nostru doar patru grupuri de indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 781 bis, din 03 noiembrie 2011, la pagina 67 (a se vedea imaginea asociată). Ajutoarele de stat acordate pentru ocuparea forței de muncă în perioada 2007-2009 au avut o evoluție oscilantă, înregistrându-se însă un puternic trend descendent. Singurul an în care s-a înregistrat o creștere a valorii ajutorului de stat acordat forței de muncă comparativ cu anul precedent a fost în 2008, atunci când ajutorul de stat acordat forței de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
în: │ ├───────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┤ │Ajutorul de stat național*)│ % │ 1,27│ 2,56│ 3,06│ 3,58│ └───────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘ * exclusiv agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG și ajutoarele de minimis În perioada 2007-2009, evoluția generală a valorii ajutoarelor de stat, în prețuri constante, din această grupă a fost oscilantă de la an la an. Dacă în anul 2007 valoarea ajutorului de stat a scăzut cu 13,79% față de cea înregistrată în anul precedent, în anul 2008 aceasta a crescut cu doar 1,8% în raport cu valoarea din anul 2006 și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
stat pentru media și cultură în: │ ├───────────────────────���───┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┤ │Ajutorul de stat național*)│ % │ 0,85│ 2,56│ 3,06│ 3,58│ └───────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘ * exclusiv agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG și ajutoarele de minimis În prețuri constante, valoarea ajutorului de stat acordat în acest domeniu a fost oscilantă de la an la an, dar pe ansamblu, a înregistrat o creștere față de anul 2006. Dacă în anul 2007 ajutorul de stat a crescut cu aproximativ 30% față de anul 2006, în anul 2008 cu aproximativ 52,8%, în 2009 valoarea ajutorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
perioada analizată, păstrând locul al treilea ca pondere, în anii 2008-2009; ● în categoria alte subdomenii ale transporturilor, a doua ca pondere, s-au inclus ajutoarele de stat acordate pentru susținerea și reabilitarea metroului bucureștean, ponderea acestor ajutoare având o evoluție oscilantă. Astfel, în anul 2007 ponderea lor era de circa 27% în total ajutor de stat acordat în transporturi, în anul 2008 a crescut la 30,24%, iar în 2009 a scăzut la 23,47%; ● o tendință pronunțat descrescătoare se remarcă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
formațiuni politice a căror exitență este în exclusivă atârnare de putere, el nu poate atinge însă PNL, închegat din statornice convingeri comune și adânci legături sufletești, în care pe rând, generațiile și-au adus aportul de jertfă[...]"880. Atitudinea personală, oscilantă, a lui Gheorghe Brătianu față de aceste evenimente politice reiese din acțiunile sale contradictorii. Astfel, în februarie 1938, el a trimis o scrisoare-circulară foștilor președinți ai organizațiilor georgiste, arătându-le că se gândea la o regrupare a foștilor săi amici politici
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
moderate de stabilitate), sunt prezentate în tabelul 4.7. Principalele caracteristici ale claselor de stabilitate menționate în tabel sunt: A - condiții extreme de instabilitate atmosferică, cu gradientul de temperatură < - 1.5°C/100 m, când jetul emisiei poluante este puternic oscilant (descrie bucle); B - condiții moderate de instabilitate atmosferică, cu gradientul de temperatură între - 1,5 ÷ - 1°C/100 m, când jetul emisiei poluante este puternic oscilant, prezintă turbulențe; C - condiții reduse de instabilitate atmosferică, cu gradientul de temperatură între -1
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
gradientul de temperatură < - 1.5°C/100 m, când jetul emisiei poluante este puternic oscilant (descrie bucle); B - condiții moderate de instabilitate atmosferică, cu gradientul de temperatură între - 1,5 ÷ - 1°C/100 m, când jetul emisiei poluante este puternic oscilant, prezintă turbulențe; C - condiții reduse de instabilitate atmosferică, cu gradientul de temperatură între -1 ÷ -0,5°C/100 m, când jetul emisiei poluante are o formă conică ușor oscilantă; D - condiții atmosferice neutre (adiabate), cu gradientul de temperatură între - 0
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
5 ÷ - 1°C/100 m, când jetul emisiei poluante este puternic oscilant, prezintă turbulențe; C - condiții reduse de instabilitate atmosferică, cu gradientul de temperatură între -1 ÷ -0,5°C/100 m, când jetul emisiei poluante are o formă conică ușor oscilantă; D - condiții atmosferice neutre (adiabate), cu gradientul de temperatură între - 0,5 ÷ +0,5°C/100 m, când jetul emisiei poluante are o formă conică fără turbulențe convective; E - condiții reduse de stabilitate atmosferică izotermă, cu gradientul de temperatură între
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
masculin, ceea ce se poate observa și din tabelul 5 și fig.4. Particularitățile în privința evoluției numărului de locuitori, precum și cele ale structurii pe sexe a populației sunt o consecință a mișcării naturale și migratorii. În ceea ce privește natalitatea se remarcă o evoluție oscilantă cu o creștere explozivă după anul 1966, ca urmare a măsurilor întreprinse la vremea respectivă (Legea privind interzicerea avorturilor) și o scădere după anul 1977, astfel încât, la nivelul anului 2001, valoarea să fie mai mică de 10 ‰ . (Tabel nr.
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pot fi astfel din cauza unei absențe temporare sau permanente a cererii sau din cauza unor dificultăți de asigurare a celor necesare (atracții minore, infrastructură și servicii de susținere minime, civilizație ostilă). Cuba reprezintă un caz interesant de cerere și atractivitate turistică oscilantă, de la o perioadă de „dezvoltare cu exploatare maximă” la raționalizarea controlată de stat și la turismul intern și până la încercarea (actuală) de a revigora turismul, controlând în același timp efectele sociale indezirabile. Trebuie notat că atracțiile intrinseci ale Cubei au
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și mică, prietenoasă cu valorile și dușmănoasă față de ele, atît tragică cît și comică. Solger a descris cel dintîi humorul, în mod detaliat, ca pe o unitate între sentimentul comic și cel tragic, între ironie și entuziasm. El este cam oscilant în folosirea noțiunilor de ironie și humor. Descrie humorulîn modul cel mai deslușit, în dialogul său Ewin, după cum urmează: "Aici, tragicul și comicul se găsesc încă alături, nedespărțite... Totul se află în humor într-o singură curgere și pretutindeni, întocmai
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vector luminos, vom spune că starea de polarizare a luminii este definită de curba descrisă de vârful vectorului E. O undă luminoasă elementară, sub forma unui pachet, este emisă la dezexcitarea unui atom, care se comportă analog unui dipol electric oscilant. Vectorul câmp electric al undei elementare este orientat de-a lungul axei dipolului. Datorită orientării haotice a dipolilor elementari ce constituie o sursă luminoasă extinsă, toate direcțiile de oscilație ale vectorului luminos sunt egal probabile. Orice undă elementară este polarizată
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]