1,525 matches
-
5. Cum domolești căldura într-un pămînt arzător, așa ai domolit zarva străinilor; cum este înădușită căldura de umbra unui nor, așa au fost înădușite cîntările de biruință ale asupritorilor." 6. Domnul oștirilor pregătește tuturor popoarelor pe muntele acesta, un ospăț de bucate gustoase, un ospăț de vinuri vechi, de bucate miezoase, pline de măduvă, de vinuri vechi și limpezite. 7. Și, pe muntele acesta, înlătură măhrama care acopere toate popoarele, și învelitoarea care înfășoară toate neamurile; 8. nimicește moartea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
un pămînt arzător, așa ai domolit zarva străinilor; cum este înădușită căldura de umbra unui nor, așa au fost înădușite cîntările de biruință ale asupritorilor." 6. Domnul oștirilor pregătește tuturor popoarelor pe muntele acesta, un ospăț de bucate gustoase, un ospăț de vinuri vechi, de bucate miezoase, pline de măduvă, de vinuri vechi și limpezite. 7. Și, pe muntele acesta, înlătură măhrama care acopere toate popoarele, și învelitoarea care înfășoară toate neamurile; 8. nimicește moartea pe vecie: Domnul Dumnezeu șterge lacrimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
neistovit, apărea imediat pe calul vânjos ca un taur, în căutarea unor noi succese. Umili, țăranii îl salutau, iar el nu răspundea în nici un fel. Nu se supăra nimeni și-l acceptau cum accepți neputincios o forță de a naturii. Ospețele de la conac erau celebre în țară. Avea Pandele o imensă satisfacție de a primi bine. Aștepta pe musafiri în capul scării, încercînd chiar să surâdă grațios. În antreul enorm era aranjată o armată de lăutari. Apoi începeau jocul. Pandele privea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
meu, drept pe tavan, guzganii. Podul servește de hambar la fel ca și toată casa noastră pe care cu multă muncă Ioana a putut-o transforma în vilă, și prin sacii cu făină guzganii trebuie să se creadă la un ospăț. Trebuie să fie o mulțime, căci se aude mersul lor prin toate ungherele, și sunt enormi, după zgomotul pe care îl fac. Ahmed, pisoiul, se ghemuiește lângă mine de frică, dar desigur că tot așa ar face un motan oricât
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de natură metafizică, pentru că el nu trebuie să uite ceea ce s-a petrecut in illo tempore. Volhardt și Jensen au arătat foarte bine acest lucru: uciderea și devorarea scroafelor cu prilejul sărbătorilor, consumarea primilor tuberculi din recoltă înseamnă, de fapt, ospățul din trupul divin, același cu ospățul canibalilor. Jertfirea scroafelor, vânătoarea de capete, canibalismul se leagă în chip simbolic de strângerea tuberculilor ori a nucilor de cocos. Volhardt 14 a fost cel care a descoperit sensul religios al antropofagiei și responsabilitatea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
trebuie să uite ceea ce s-a petrecut in illo tempore. Volhardt și Jensen au arătat foarte bine acest lucru: uciderea și devorarea scroafelor cu prilejul sărbătorilor, consumarea primilor tuberculi din recoltă înseamnă, de fapt, ospățul din trupul divin, același cu ospățul canibalilor. Jertfirea scroafelor, vânătoarea de capete, canibalismul se leagă în chip simbolic de strângerea tuberculilor ori a nucilor de cocos. Volhardt 14 a fost cel care a descoperit sensul religios al antropofagiei și responsabilitatea umană asumată de către canibal. Planta comestibilă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vremelnică în nediferențiat, urmată de o nouă creație, de o altă viață sau de un "om nou", după cum este vorba de un moment cosmic, biologic ori soteriologic. Din punct de vedere al structurii, "potopul" poate fi comparat cu "botezul", iar ospățul funerar cu stropirea noilor născuți cu apă neîncepută sau cu băile rituale de primăvară, dătătoare de sănătate și de fertilitate. În toate sistemele religioase, Apele își păstrează funcția: pot dezintegra, aboli formele, "spăla păcatele", fiind deopotrivă purificatoare și regeneratoare. Apele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
atunci să pleci, căci Domnul te trimite. 23. Domnul este martor pe vecie pentru cuvîntul pe care ni l-am dat unul altuia." 24. David s-a ascuns în cîmp. A venit luna nouă, și împăratul a luat loc la ospăț ca să mănînce. 25. Împăratul a șezut ca de obicei pe scaunul lui lîngă perete. Ionatan s-a sculat, și Abner a șezut lîngă Saul, dar locul lui David a rămas gol. 26. Saul n-a zis nimic în ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
din mîna Abigailei ce-i adusese, și i-a zis: "Suie-te în pace acasă; vezi că ți-am ascultat glasul, și te-am primit bine." 36. Abigail a ajuns la Nabal. Și tocmai el dădea în casa lui un ospăț ca un ospăț împărătesc, inima îi era veselă și era beat mort. Ea nu i-a spus nimic, nimic, pînă la lumina zilei. 37. Dar dimineața, după ce trecuse beția lui Nabal, nevastă-sa i-a istorisit ce se întîmplase. Inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
ce-i adusese, și i-a zis: "Suie-te în pace acasă; vezi că ți-am ascultat glasul, și te-am primit bine." 36. Abigail a ajuns la Nabal. Și tocmai el dădea în casa lui un ospăț ca un ospăț împărătesc, inima îi era veselă și era beat mort. Ea nu i-a spus nimic, nimic, pînă la lumina zilei. 37. Dar dimineața, după ce trecuse beția lui Nabal, nevastă-sa i-a istorisit ce se întîmplase. Inima lui Nabal a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
prin oale, de scula În picioare toată casa. Diavolul Îi fierbea stomacul la un foc atât de cumplit, Încât fosta soacră a Tatianei ar fi fost În stare să roadă și pietrele, ca să-și potolească vâlvătaia ce-i bântuia măruntaiele. Ospățul lua sfârșit În cămară, unde, ascunzându-se după o perdea, Stepanida se despuia de haine și, mâncând mierea cu degetele, Începea să-și facă semnul crucii, pornindu-se pe bocit. Chiar și oarbă fiind, Își păzea borcanele Închise În lada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Veți dormi și mânca pe săturatelea“. Soldățelul tușește În pumni, face „hm“, după care continuă: „Cu șapte pâini și câțiva peștișori, prietenul vostru Iisus a săturat patru mii de oameni, ba a adunat și șapte coșuri de firimituri la sfârșitul ospățului. Desigur că acestea sunt doar simple povești, În care bunicii și străbunicii voștri au crezut. Noi ne-am lepădat de ele. Noi transformăm poveștile În realitate. Noi nu umblăm cu scamatorii ieftine de bâlci. Ba e albă, ba e neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a istoriei prin transmisiunea în memoria generațiilor ce se nășteau și aveau să se nască, numai a unor povestiri din amintiri piezișe, spălate în uitări ori din realitățile de acum, cu timpul relevanță, cum ai asculta povești spuse în jurul unui ospăț cu harbuji tăiați pe iarbă în plin soarele verii. Și așa aveau să se succeadă generații, în bătaia fierbinte sau molcomă a soarelui - aici și aiurea - ori în deschiderea iernilor geroase, până aveau să se nască alte generații din sânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Gingir, slăvitul sultan a trecut cu mare alai în Asia. După rânduiala Porții, nu era îngăduit noroadelor să-l întâmpine. Stăteau departe de cale, îngenunchiate. La popasuri, ajungeau înainte cei nouăzeci și nouă de bucătari, ascuțindu-și cuțitele. În vremea ospețelor stăteau șirag în jurul cortului celui mare nouăzeci și nouă de baclavagii. De la cel dintăi ceas al zilei, nouăzeci și nouă de bărbieri așteptau scularea marelui stăpân al lumii. Oștile împânzeau satele, vămuind oile și grânele. Navrapii ajungeau cu harmasarii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sânii. Avea spre domnul său avântul cu care îl biruia totdeauna în luptele intimității. Venețiana calculase și abstinența împăratului în răstimpul tristei lui expediții. La un ceas după această întâlnire primejdioasă, în chioșcul din vreme pregătit, Soliman se desfăta în ospăț, pregătindu-se pentru alte plăceri mai mari. Pe când Mustafa și Gingir dormeau alături în țărâna Asiei. IXtc "IX" A doua zi și a treia zi doamna Roxelana a așteptat o hotărâre nouă în ce privea urmașul împărăției. Dar acea hotărâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cea mai scumpă: aceea de a-și auzi vărul numind-o Um-el-Hassan, mama lui el-Hassan. În a șaptea zi de la nașterea mea, tatăl meu îl chemă pe Hamza bărbierul ca să-mi facă circumcizia și își pofti toți prietenii la un ospăț. Dată fiind starea în care se găseau maică-mea și cu Warda, de pregătirea mesei s-au ocupat cele două bunici ale mele, împreună cu slujnicele lor. Mama nu a asistat la sărbătoare, dar mi-a mărturisit că se strecurase ușurel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
poftă cu cât erau deja în primele zile ale ramadanului și își întrerupeau postul, sărbătorind intrarea mea în comunitatea Credincioșilor. După spusa maică-mii, care avea să se desfete a doua zi cu ce rămăsese, masa era cu adevărat un ospăț demn de un rege. Felul principal de mâncare era maruziya: carne de oaie pregătită cu puțină miere, coriandru, amidon, migdale, pere, cât și cu nuci verzi, care erau chiar de sezon. Mai erau: tafaya verde, carne de ied amestecată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mujabbanât, turtele acelea calde cu brânză albă pudrate cu scorțișoară și muiate în miere, la prăjiturile din pastă de migdale sau de curmale, la plăcintele umplute cu semințe de pin și cu nuci și parfumate cu apă de trandafiri. La ospăț, musafirii n-au băut decât sirop de migdale, se jura maică-mea cu evlavie. Se ferea să adauge că, dacă nu se turnase picătură de vin, era doar pentru a se respecta luna sfântă. Circumcizia a prilejuit întotdeauna, în ținutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
tatăl meu: Fiul tău, prin această circumcizie, este mult mai strălucitor, Căci lumina făcliei crește atunci când îi tai moțul. Recitate și cântate pe toate tonurile de către bărbier în persoană, aceste stihuri ale unui bătrân poet din Saragosa au marcat sfârșitul ospățului și începutul ceremoniei propriu-zise. Tatăl meu a urcat la catul de sus pentru a mă lua în brațe, în vreme ce musafirii se strângeau în tăcere în jurul bărbierului și al ajutorului său, un băiat tânăr fără barbă. Hamza îi făcu semn, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
autoritatea de bărbat. Am călcat așadar apăsat peste piciorul soției mele, care era apărat, e drept, de un pantof de protecție din lemn, apoi ușa s-a închis. Afară, strigăte, râsete, unele foarte aproape, dar și clinchet de oale, primul ospăț de nuntă trebuind să fie pregătit în timp ce se consuma căsătoria. Înveșmântată în roșu și auriu, Fatima se afla în fața mea, lividă în pofida sulimanurilor, nemișcată, înlemnită, surprinzătoare, străduindu-se să surâdă, cu niște ochi atât de jalnici încât, cu un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
am trezit, mireasa era în picioare în patio, rezemată de fântână, uitându-se apatică la mama, care stătea ghemuită la doi pași de ea, ocupată să frece până la strălucire o tavă mare de aramă înainte de începerea celui de al doilea ospăț de nuntă, care avea loc în seara aceea și la care, după datină, doar femeile erau poftite, doar slujnicele cântau și dănțuiau. Salma vorbea cu glas scăzut, încruntată. Când m-am apropiat, a tăcut brusc și s-a pus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în fața mea. Din oboseală, din datorie, din cauza amintirii, nu știu. Însă nu-și mai îndepărtase de pe ochi un văl de tristețe. De aceea eram acum fericit s-o văd iarăși râzând și bătând din palme, în sunetele orchestrei andaluze. La mijlocul ospățului, poetul meu s-a ridicat în picioare ca să declame din memorie stihuri alcătuite în cinstea mea. De la primul emistih, palatul meu era deja Alhambra, iar grădinile lui, Edenul. Fie ca tu să pătrunzi acolo, în binecuvântata zi a terminării, ducându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ai mereu sub ochi acest spectacol al mizeriei când vei vedea cum trăiesc prinții Bisericii, toți acei cardinali care au fiecare câte trei palate, în care se iau la întrecere în materie de somptuozitate și de dezmăț, în care organizează ospăț după ospăț, cu câte douăsprezece mâncăruri de pește, opt salate, plus cinci feluri de zaharicale. Și papa? L-ai văzut cu ce fală a pus să fie plimbat elefantul pe care i l-a dăruit regele Portugaliei? L-ai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sub ochi acest spectacol al mizeriei când vei vedea cum trăiesc prinții Bisericii, toți acei cardinali care au fiecare câte trei palate, în care se iau la întrecere în materie de somptuozitate și de dezmăț, în care organizează ospăț după ospăț, cu câte douăsprezece mâncăruri de pește, opt salate, plus cinci feluri de zaharicale. Și papa? L-ai văzut cu ce fală a pus să fie plimbat elefantul pe care i l-a dăruit regele Portugaliei? L-ai văzut când azvârle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
familiei tale, iar corăbiile mele te vor duce oricât de departe vei voi. Mi-am interzis orice tentație de a părăsi Roma, făgăduindu-i lui Abbad să-l întâmpin aici la întoarcerea sa de la Tunis și să-i ofer un ospăț pe cinste. Nu voiam să mă tângui în fața prietenului meu, dar, în ce mă privește, lucrurile începeau să se strice: Adrian hotărâse să lanseze o campanie împotriva portului bărbii. „Nu le stă bine cu barbă decât soldaților“, decretase el, poruncind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]