824 matches
-
după alta, în ordine cronologică. - Nemernicule! Spune cea dintâi cu accent berlinez, ținându-mi băiatul de mână. Hans îți seamănă leit. Pe băiat nu-l recunosc, așa cum stă în fața mea, desculț, cu picioarele degerate. Dar Wanda a rămas aceeași, cu ovalul chipului frământat ca din cocă. Era blândă în dragoste, ca oaia la tunsoare. - După ce m-ai necinstit, zice a doua, m-ai poftit în cafeneaua hotelului, unde ai citit revistele un ceas întreg, fără să mă vezi, fără să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de Marcela Peneș -Dragul meu abecedar Prima carte de școlar! Cărticica mea de drag, Cu fereastră și cerdac Și cu foșnet de copac... -Îți amintești? La început, Ce greu a fost! Atâtea semne Parcă fără rost: Ovale, zale, bice, bastonele, Priveam nedumerit la ele. Acum le stăpânesc pe fiecare; Prietene îmi sunt, Iar eu -un mândru ciobănaș Îmi pasc, cu grijă, turma de mioare, Cum mă învăța Buna Învățătoare. A A fost odată, a fost cândva Un
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
lui Marcian, neclintit. Pe șosea fu vidul unei văi mici, ca o uncia; apoi respirația verticală, scurtă, a unei eline. Elena, în voia acelor mișcări, fu acum aplecată peste umărul lui Marcian. Involuntar mâna lui se strânse prin pled, pe ovalul genunchiului, căutând parcă un sprijin. Acum nici vale, nici clină de deal, un patinaj uniform! Cu o clipire nouă de lumină în ochi, Elena își apropie încet capul de al tovarășului ei: gest acum voluntar. Un spațiu mic, ca și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cel mai bun la această disciplină, ca, de altfel, și la desen. Era paradoxul vederii mele slabe care se agăța cu inconștientă disperare de meșteșugul frumosului vizual. Desenam litere cît mai subțiri și ușor Înclinate spre dreapta, cu rotunduri și ovaluri atent trasate. Ghiță avea cel mai urît scris din clasă, iar doamna Învățătoare m-a dat de exemplu și m-a pus să-l corectez. Am rîs cînd l-am auzit că nu știe să pronunțe nici măcar plăcutul cuvînt „caligrafie
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de aur. LÎngă acele pietre, i-a sărit În ochi o cutie lunguiață și roșiatică de tablă. Ridicînd-o și deschizînd-o, a dat de un fel de ou cenușiu din metal cu un inel la capăt. Cutia a aruncat-o, iar ovalul l-a strecurat În buzunarul hainei. Oile Între timp se Îndepărtaseră. A mers după ele și le-a mai preumblat de la un smoc de iarbă la altul pînă cînd a chibzuit că e vremea să le Întoarcă spre casă. Pe cale
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,N’’ apare în cuvinte. Câți de ,,n’’ pe-aici se joacă? Cotcodac găina zice; În cuibar sunt două ouă. Îi zâmbesc și eu complice: Le mănânc pe amândouă! LITERA ,,O’’ E-un oval, un cerc turtit, Ce-a intrat în ochi, în ou Și să iasă, e sortit, Dintr-o oală, cu ecou. Buna-l are-n ochelari, Iar cățelul într-un os; Moși, copii, nepoți, școlari, Au un ,,o’’, rotund, frumos. Toți
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
tari, pe care le-ar fi avut despre cele auzite, se diluau. Ca printr-o oglindă aburită, trecu imaginea lui Mika-Le, așa cum o văzuse ultima oară la un dejun. Cu capul ei de țânțar negru, cu ochii imobili, acele două ovale de lichid galben, cu corpul slăbănog de copil rahitic, îmbrăcată cu o rochie verde de eponge și reamintind, în adevăr, o lăcustă. Sta între ceilalți cu totul nebăgată în seamă, de aceea tocmai Mini crezuse nimerit să-i vorbească amabil
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Și cu stampe!. . . E o potecuță care a dus pe Mika-Le drept la Ptoma. Știi cum îl poreclesc eu pe Greg? "Papa Bonifaciu''. Mini își aminti de Greg, așa cum îl văzuse o singură dată la o expoziție a lui. Cu ovalul feței delicate și suav, cu părul tuns mărunt de tot și așa de blond că firele albe nu se cunoșteau; înalt și nu prea slab, dar încovoiat puțin, ceea ce-i făcea un gest permanent de înclinare, care, combinat cu manierele
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
un control asupra bunului dumisale plac, își otrăvise ochii și strângea mapa. Dar fie că n-a observat, fie că n-a îngăduit, pictorul a întins mâna. Atunci Scampolo, cu surâsul ei ofilit și pueril, a întins desenul. O comedie!. Ovalul frumos al Elenei era tras cu o linie neagră, îl umpluse tot cu negru, culoarea ei favorită. Două alte linii negre desenau tâmplele regulate, rămase în alb; cerceii erau verzi. Cât venin o fi pus în verdele ăsta! E invidioasă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și determină ciocnirile concrete. In unele zile privilegiate, Mini, printr-o sforțare, zărea, în lumina mare în care plutim, desenîndu-se acele forme nimbate. Unele erau asemeni unor imagini pe jumătate suprapuse, cu o dublă aureolă de cercuri îngemănate în jurul capului oval; altele, un vălmășag de suprapuneri; câteva, bine închegate și izolate statornic; multe din ele rătăcite de puterea coeziunei și rătăcind în materialul spiritual inform, lărgindu-și nemăsurat și diluat proporțiile aureolate și descompunîndu-și substanța sensibilă spre pericolul dizolvărei în spațiu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ești, tu, domnișoară? Și ce cauți la capătul ăsta de lume... fără nici un rost ... Ar putea face și alții ce faci tu, alfabetul nu se schimbă... oricine poate explica unor copii că litera „a” este formată dintr-o jumătate de oval și un baston cu întorsătura în partea de sus... Ce ți se pare că realizezi? Să fi rămas în satul tău, să fi avut o casa răzășească, să știi că e a ta, să faci și tu ce fac femeile
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
încăpător, precum Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare; Ori lauda grădinii de îngeri, când răsare Din coasta bărbătească al Evei trunchi de fum. GRUP E temnița în ars, nedemn pământ, De ziuă, fânul razelor înșală; Dar capetele noastre, dacă sânt Ovaluri stau, de var, ca o greșală. Atâtea clăile de fire stîngi! Găsi-vor gest închis, să le rezume, Să nege, dreaptă, linia ce frîngi: Ochi în virgin triunghi tăiat spre lume? ÎNECATUL Fulger străin, desparte această piatră-adîncă; Văi agere, tăiați
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
chenar ingenuu și rar, ocolind o mare. Intuiția acelui suflet e o favoare a zeilor. Excesul de umanism o întunecă. Voiajurile arheologice o amână. După așteptări, Barrés recunoscu în fine sufletul rătăcitor al Greciei deasupra insulei Delos, ștergîndu-se ca un oval de soare. Keats, neștiutor de greacă, avea preștiința Greciei. În acest Delos al poeziei ridicate, nouă sau veche, modernismul sună ca o evocare profană. D-l E. Lovinescu, inofensiv în genere, pângărește poezia, când o teoretizează. * La nordul și la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care împrejmuiau ochiul lăuntric. Primul cerc (cel exterior), accentuat pe alocuri cu câte două sau chiar trei linii, se sprijinea pe două piciorușe cu spațiul dintre ele umbrit, încrustate într-un aparent suport oval înclinat și el spre stânga. În dreapta ovalului, o linie între Zenobia și mine, înclinată tot spre stânga, îmi atingea partea de jos a bărbiei. În sus, Zenobia nu trecea de pomeții obrajilor mei, bine accentuați; în jos, cu piciorușe cu tot, abia îmi ajungea la limita bărbiei
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
lîngă galerie. Am traversat sala de muzică și am ajuns la ușa bibliotecii. Era Închisă. Am deschis-o, iar lumina pavilonului (glorietaă ce Înconjura biblioteca personală a librarului Îmi oferi un cald bun-venit. Pereții acoperiți cu rafturi ticsite formau un oval În centrul căruia odihnea o masă de lectură și două fotolii de feldmareșal. Cum știam, Clara păstra cartea lui Carax Într-o vitrină de lîngă arcul pavilionului. M-am Îndreptat Într-acolo tiptil. Planul meu, sau absența unuia, fusese să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
altul. Vântul se scurge cotrobăind spasmodic visele impersonale ale clienților din magazinul de mărunțișuri. Te caut în buzunărelul din colț... e plin, încărcat de cuvinte speriate țâșnind de-a valma valsând imperfect. Pătrund mai departe țintind adânc între cele două ovale cu axele intersectându-se instantaneu în infinitul apropiat; dogorești și ți se scurge clocotind limfa din ansamblul rănit de copilul- minune zâmbind năstrușnic și misterios! Vreau să-ți fur lanțul ce mi l-ai dăruit, să fim dezlegați de toate
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
doar închipuire. Nici un fel de textură! Nici măcar niște hieroglife austere sau, barem, niște hașuri incolore, ca pânza de păianjen, care să fi suplinit spațiul din interiorul celor două calote, verzi pe dinafară. Pepenoaica nu mai avea alte virtuți geometrice, decât ovalul circumferinței, care sugera ceva ce refuză să se consolideze. Încolo, nimic! Nicanor, se îndreptă de șale și își șterse, încurcat, cuțitul de pantalonii săi noi, gest de prisos, fiindcă pe lama de oțel, sclipind albastru, între tulburi simțăminte, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de epocă originală sau o imitație. Tijele de crin dintr-un bronz cu un luciu opac se Întindeau Înspre exterior, descriind niște curbe line, ca trompele de elefant. Lumina se revărsa din globurile În formă de flori de culoare crem. Ovalul mesei era tăiat dintr-o bucată groasă de sticlă. Picioarele, dintr-un metal auriu, Înnegrit pe alocuri, erau adânc cufundate În covor. Era un covor atât de gros Încât aveai impresia că o minge de golf nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
-l facă de când am intrat în camera aceea de hotel. Sexul meu chircit se retrage repede ca un șoarece care traversează noaptea strada. Rămân în tăcere lângă ea, până când plânsul devine mai puțin sfâșietor, mai blând. Plafoniera din tavan, un oval de sticlă albă, un ochi orb, ne privește fără să ne aibă grija. — Nu reușești să nu te gândești, nu-i așa? O rafală de vânt deschide fereastra și aerul rece ne atinge trupurile goale. Nu ne mișcăm, ne lăsăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ornamentată. În partea nordică: Învierea lui Lazăr și Schimbarea la față; Botezul Domnului și Aducerea la Templu; Nașterea Domnului și Buna Vestire. Icoanele au 44 x 65 cm. Predomină culorile marou și verde. Deasupra acestor icoane medalion urmează icoanele portret ovale: în centru: Mântuitorul și Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul. Icoana are 115 x 90 cm. Are culorile roșu, verde și marou; în partea sudică: Sfinții Apostoli Pavel și Matei, Sfinții Apostoli Luca și Vartolomei, Sfinții Apostoli Simon și Toma
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la scene apocaliptice. Sub cele două ferestre este un registru mai îngust cu 23 de medalioane de sfinți, care se continuă și pe latura de sud. Este o realizare artistică deosebită. Toate figurile sunt tinere, individualizate, bine desenate, de un oval grațios și dulce, cu linii fine, vii, armonioase, de o intensă trăire și strălucire. Se vede că meșterii au folosit modele alese, vii. Pe latura de vest, urmează un registru care reprezintă 10 sfinți în mărime naturală. Pictura este destul de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a servit cu Martini Bleu și Mai Tai și cu șervete de cocteil cu colțurile atât de ascuțite încât un marinar ar fi putut să-și taie beregata cu unul. Fetele s-au așezat în cerc, mai curând, într-un oval. Henry stătea într-un fotoliu mare, la unul din capetele lui. Își tot aranja înfrigurat un teanc de cărți și notițe pe genunchi, sorbind neliniștit din pahar. Sincer, cred că s-ar fi simțit mai confortabil într-un scaun electric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
aceste pustule care erau de fapt trei enorme deschizături ovale. Ajunseră imediat sub cele trei vulve inserate în metalul (sau în plasticul, sau în ce?) al cocăi. În profunzime, se îngustau fiindcă alte deschizături secundare mai întunecate se înșirau în ovalele exterioare. Vântul aducea praf și piatră ponce prin deschizături, ceea ce înseamnă că ele se aflau în această stare de câtva timp. ― Seamănă cu o intrare, propuse Kane, punând mâinile în șolduri. Sau cu un sas, poate. Vă închipuiți tambuchiurile interioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
preferă să facă totul în triplete, glumi Kane. ― Foatre amuzant! (Dar ea nu râse.) Dar ce rost are să le lase pe toate trei deschise? ― Nu știu dacă sunt deschise; zise Dallas care era de-a dreptul fascinat de cele trei ovale cu buze lustruite atât de diferite de masivele intrări dreptunghiulare ale lui Nostromo. (Păreau integrate texturii cocăi și nu articulate în timpul construirii prin suduri și șuruburi.) Și nici de ce ar fi deschise. Poate că echipajul a vrut să se salveze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
să fie un sas conceput de cineva, zise Kane studiind intrarea. Dar nu de mine, în nici un caz. Dallas era deja înăuntru. ― Suprafața e tare. Al doilea prag, sau tambuchiul interior, sau cum vreți să-i ziceți, e deschis ca ovalul. (Un moment de tăcere, apoi reluă). În spate e o sală mare! ― Și lumina? Lambert acționă lanterna electrică și luă în mână pistolul-laser. ― Destulă, deocamdată. Economisiți energia pentru cazul în care vom avea nevoie. Haide! Kane și Lambert îl urmară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]