954 matches
-
de așteptat ca valoarea optimă a rH-ului să fie mai reducătoare decât în cazul plantelor superioare, însă dependența de rH-ul mediului a dezvoltării algelor, respectiv a plantelor superioare să aibă aceeași alură (ramura reducătoare mai abruptă decât aceea oxidantă). Conform [56], algele sunt capabile să utilizeze și zaharurile − și la lumină și la întuneric −, spre deosebire de plantele superioare care fac acest lucru numai în situații limită, precum supraviețuirea sub forma celulelor nediferențiate din calusul crescut pe mediu nutritiv (culturi de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
considerare toate acestea rezultă că un control al proliferării algelor se poate realiza în același mod ca și la plantele superioare, prin modularea de rH-uri reducătoare, însă condițiile devin mai drastice. Așa cum se va vedea mai departe, domeniul extrem oxidant, fie și numai din punct de vedere fiziologic, nu și al coroziunii consecutive a substratului, nu este abordabil în scopul enunțat de secțiunea de față. Condițiile necesar a fi îndeplinite sunt cu atât mai dificile cu cât algele sunt mai
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Tot de o dependență de tip compensator de rH-ul mediului poate fi vorba și în cazul unor parametri biochimici susceptibili a fi extrapolați/particularizați la sinteza unor substanțe inductoare de coroziune, ca suport material al aptitudinii corosive a mediului oxidant amintit. În acest sens, un studiu rămas inedit [68] a constatat tipul compensator al tuturor parametrilor biochimici investigați, fie ei materializați în proteine - în genere - sau enzime - catalizatori ai unor procese specifice. Luăm în considerare, ca exemplu, doar unul dintre
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
evidențiază o relativă independență a valorii rH de concentrație. Caracteristicile acestui palier sunt imprimate de structura substanței. Aceste caracteristici sunt în număr de trei: 1. Poziția valorii sale rH medii, la valori mici pentru substanțe reducătoare, respectiv mari pentru substanțe oxidante. Ca urmare, sigmoida poate fi și inversată față de cazul descris în figura 1, așa cum o arată figura 43. 2. Orizontalitatea palierului nu se obține întotdeauna și, în acest context, studiul substanțelor potențial bioactive prin ridicarea caracteristicilor rH = f(C) permite
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
72]. Radiația infraroșie stimulează dezvoltarea plantelor și induce mutante caracterizate de rezistență la boli, productivitate, modificarea compoziției chimice a semințelor [73], caracteristici pozitive denotând condiții de mediu ameliorate în cursul vegetației. Cunoaștem însă că plantele sunt stimulate de condițiile relativ oxidante de mediu. Se poate propune ca atare o corelație de tipul: care, evident, nu acoperă întreg domeniul de definiție al noțiunii de rH. Ea reprezintă un caz particular al corelației: Radiații cosmice S’a observat că odată cu creșterea rH-ului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
definiție al noțiunii de rH. Ea reprezintă un caz particular al corelației: Radiații cosmice S’a observat că odată cu creșterea rH-ului unei soluții lungimea de undă a luminii absorbite scade (fig. 46 [74]). Cu alte cuvinte, un mediu mai oxidant absoarbe o lumină cu lungime de undă mai mică și, prin urmare, cu un efect mai reducător. Din observațiile noastre experimentale, λ scade la creșterea pH, deci la un rH mai reducător. În dorința de a oferi un argument experimental
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sigur că o astfel de modificare de rH, sub influența radiației ultraviolete, are loc și în cadrul sistemelor redox celulare (cum ar fi cistină−cisteină, de exemplu). [8] ajunge la concluzia că gradientul de caracter redox ar include spre extremități infraroșul (oxidant), respectiv radiațiile ionizante (reducător). Într’un sistem cu transfer de protoni se poate trata astfel nu noțiunea generalizatoare de caracter redox, ci noțiunea de rH. În cadrul spectrului vizibil însă, acțiunea modulatoare redox rămâne totuși întotdeauna reductivă. Alte detalii, ca și
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
acum Fe3+). Mai mult, o parte a oxigenului din aer se dizolvă în apă, practic până la saturație. Spre deosebire de ionizarea metalului, implicit reducerea apei, din segmentul a, proces relativ lent, oxidarea din segmentul b este mult mai rapidă, astfel încât caracterul relativ oxidant dobândit de apă se manifestă în întreaga massă a acesteia. Evident, influența suferită de organisme va fi de aceeași factură, mai plastic vorbind, ele nu au nici o scăpare. Se cuvin făcute câteva observații pentru alte cazuri de fouling biologic. Anume
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
țin de §2.3.2.2.2.2, aducem un argument în favoarea concepției noastre conform căreia oxidarea continuă a mediului este contracarată de apariția succesivă de membrane care închid medii progresiv oxidate (din centrul - nucleul - reducător spre periferie - mediul exterior - oxidantă). O exemplificare este oferită de două genuri de alge verzi, Chara, respectiv Nitella, aparținând însă aceleiași clase, Charophyceae. Chara, care trăiește în medii bazice [84], adică reducătoare [7], este înzestrată cu un înveliș de celule corticale, deci cu un strat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de alge verzi, Chara, respectiv Nitella, aparținând însă aceleiași clase, Charophyceae. Chara, care trăiește în medii bazice [84], adică reducătoare [7], este înzestrată cu un înveliș de celule corticale, deci cu un strat protector față de mediul exterior antitetic talului său oxidant; Nitella, care trăiește în medii acide [84], adică oxidante [7], nu este înzestrată cu un înveliș de celule corticale protectoare. În contextul celor arătate, ciupercile sunt adaptate unui mediu mai oxidat, ceea ce le permite, chiar fără a îndeplini condiția de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
clase, Charophyceae. Chara, care trăiește în medii bazice [84], adică reducătoare [7], este înzestrată cu un înveliș de celule corticale, deci cu un strat protector față de mediul exterior antitetic talului său oxidant; Nitella, care trăiește în medii acide [84], adică oxidante [7], nu este înzestrată cu un înveliș de celule corticale protectoare. În contextul celor arătate, ciupercile sunt adaptate unui mediu mai oxidat, ceea ce le permite, chiar fără a îndeplini condiția de a fi autotrofe (deci iubitoare de medii oxidante), să
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
adică oxidante [7], nu este înzestrată cu un înveliș de celule corticale protectoare. În contextul celor arătate, ciupercile sunt adaptate unui mediu mai oxidat, ceea ce le permite, chiar fără a îndeplini condiția de a fi autotrofe (deci iubitoare de medii oxidante), să poată suporta medii mai oxidante decât o pot face bacteriile. Ca urmare, ciupercile pot constitui o parte majoră a segmentului heterotrof al biocenozei foulingului biologic, în dauna bacteriilor, în toate situațiile în care mediul este oxidant, adică în cazul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu un înveliș de celule corticale protectoare. În contextul celor arătate, ciupercile sunt adaptate unui mediu mai oxidat, ceea ce le permite, chiar fără a îndeplini condiția de a fi autotrofe (deci iubitoare de medii oxidante), să poată suporta medii mai oxidante decât o pot face bacteriile. Ca urmare, ciupercile pot constitui o parte majoră a segmentului heterotrof al biocenozei foulingului biologic, în dauna bacteriilor, în toate situațiile în care mediul este oxidant, adică în cazul foulingului biologic exterior. În cazul concret
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
iubitoare de medii oxidante), să poată suporta medii mai oxidante decât o pot face bacteriile. Ca urmare, ciupercile pot constitui o parte majoră a segmentului heterotrof al biocenozei foulingului biologic, în dauna bacteriilor, în toate situațiile în care mediul este oxidant, adică în cazul foulingului biologic exterior. În cazul concret, aceasta înseamnă/este găzduită de turnul de răcire. 2.3.2.2.1.3. Protozoarele Protozoarele, animale primitive, monocelulare, sunt frecvente atât în apă (dulce, salmastră și marină) cât și în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
4.4.4), modulare redox (v. §2.3.4.4.2), membrană (v. §2.3.4.4.1). Protozoarele modifică însă, ca urmare a metabolismului, rH-ul mediului, evident în sens oxidativ. Ca organisme heterotrofe, preferă medii reducătoare, totuși mai oxidante decât bacteriile, prin simplul fapt că sunt eucariote. Ca organisme monocelulare, protozoarele sunt dependente în mare măsură de caracterul redox al mediului (abia organismele pluricelulare vor căpăta o mai mare independență față de caracterul redox al mediului (v. §2.3.2
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fiind deci autotrofă, dar se poate hrăni cu alte organisme - bacterii ori chiar protozoare [91] -, fiind deci heterotrofă; mixotrofia este clară și tocmai ea este cheia amintită. Astfel, ea poate acționa ca autotrofă (condiționată de prezența luminii) atunci când mediul este oxidant realizând, evident, o reducere a mediului; dar poate acționa ca heterotrofă atunci când mediul este reducător, realizând oxidarea acestuia. Îndeplinirea succesivă a rolurilor celor două segmente ale unei biocenoze - producția, respectiv distrugerea de substanță reducătoare - realizează o tamponare a caracteristicilor redox
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
specia care produce cel mai multacid [16]; concentrația de acid poate atinge 1,5 N [32]), acțiune care este departe de a fi singulară. Astfel, ele sunt, practic în totalitate, aerobe, fapt ce arată că rH-ul lor optim este oxidant, asociindu-le deci unor medii cu rH oxidant, deci prin excelență corosive ab initio. De menționat însă că, caracterul oxidant solicitat mediului nu este obligatoriu asociat cu aerobioza, adică cu prezența oxigenului; acest caracter poate fi obținut și prin prezența
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de acid poate atinge 1,5 N [32]), acțiune care este departe de a fi singulară. Astfel, ele sunt, practic în totalitate, aerobe, fapt ce arată că rH-ul lor optim este oxidant, asociindu-le deci unor medii cu rH oxidant, deci prin excelență corosive ab initio. De menționat însă că, caracterul oxidant solicitat mediului nu este obligatoriu asociat cu aerobioza, adică cu prezența oxigenului; acest caracter poate fi obținut și prin prezența altor oxidanți, unii dintre ei secretați de însuși
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de a fi singulară. Astfel, ele sunt, practic în totalitate, aerobe, fapt ce arată că rH-ul lor optim este oxidant, asociindu-le deci unor medii cu rH oxidant, deci prin excelență corosive ab initio. De menționat însă că, caracterul oxidant solicitat mediului nu este obligatoriu asociat cu aerobioza, adică cu prezența oxigenului; acest caracter poate fi obținut și prin prezența altor oxidanți, unii dintre ei secretați de însuși organismul (de exemplu, de către unul facultativ anaerob) în discuție, ca modulator redox
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
prezența altor oxidanți, unii dintre ei secretați de însuși organismul (de exemplu, de către unul facultativ anaerob) în discuție, ca modulator redox, și astfel se promovează un alt tip de biocoroziune. Ca organisme în general aerobe și cu un rH optim oxidant, ele sunt caracteristice, în cazul concret folosit ca exemplu, turnului de răcire și în general, sistemelor deschise, precum instalațiile de epurare și alte cazuri de fouling biologic exterior. Cele facultativ aerobe pot însă trăi în sisteme închise, participând în calitate de producător
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
bacterii feruginoase, ele sunt prezente atât în sol cât și în apele dulci, de suprafață ori subterane [16]. În majoritatea cazurilor ele sunt aerobe [16]; cu alte cuvinte, deja din acest stadiu al analizei se observă predilecția lor pentru medii oxidante, deci caracterul de autotrofie. Literatura prezintă însă și cazuri de mixotrofie [16], adică de folosire și a unor compuși organici reduși, situație ce necesită o analiză specială, menită a demonstra că nu este vorba de excepții de la regula autotrofiei. Anume
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
superioare, iar reprezentanții lor, ca bacteriile feruginoase, sunt caracterizați, la fel cu similarele lor dar fotoautotrofe - algele -, de aceeași posibilitate de manifestare a heterotrofiei, anume consumul de aminoacizi exogeni. Caracterul autotrof al acestor bacterii pune evident problema necesității unor medii oxidante ca și a modulării redox spre reducător a mediului în urma activității lor. Ca urmare, ele vor fi caracteristice foulingului biologic exterior (acolo unde există fier ori mangan), iar în cazul celui interior, în partea aerată, adică în turnul de răcire
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aparținând genurilor: Hypomicrobium, Pedomicrobium, Clonothrix, Seliberia, Ochrobium, Metallogenium. Metallogenium oxidează și manganul. Unii autori infirmă faptul că un Metallogenium ar fi o bacterie (vie), considerându-le forme ancestrale, anterioare filogenetic bacteriilor [85]. În ceea ce ne privește, având în vedere efectul oxidant față de Fe și Mn, adică chemoautotrofia și știind că autotrofia apare filogenetic după heterotrofie (ea însăși reprezentată de bacterii), nu le putem considera anterioare/inferioare bacteriilor. 2.3.2.2.2.2. Algele Sunt plante inferioare - primele organisme fotoautotrofe propriu-zise
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aceasta se manifestă prin existența, pe lângă cinci clase de alge eucariote și a uneia (cea mai veche) de procariote, anume algele albastre. Așa cum am arătat în §2.3.2.2.1.2, eucariotele, ca organisme apărute într’un mediu mai oxidant sunt adaptate, și prin urmare necesită, medii mai oxidante decât procariotele. Urmare a acestor consecințe de natură redox, algele populează în general foulingul biologic exterior, iar în cazul celui interior, zonele oxidante, precum turnurile de răcire. Ele împart rolul de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
alge eucariote și a uneia (cea mai veche) de procariote, anume algele albastre. Așa cum am arătat în §2.3.2.2.1.2, eucariotele, ca organisme apărute într’un mediu mai oxidant sunt adaptate, și prin urmare necesită, medii mai oxidante decât procariotele. Urmare a acestor consecințe de natură redox, algele populează în general foulingul biologic exterior, iar în cazul celui interior, zonele oxidante, precum turnurile de răcire. Ele împart rolul de bază trofică a biocenozei foulingului biologic cu chemotrofele; anume
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]