1,945 matches
-
colosala inerție în care ele angajează așteptarea și, odată cu ea, existența primitorului. Într-un fel, soldații ascunși în faimosul cal troian nu au făcut decât să accelereze deznodământul, care însă ar fi fost același dacă, în locul fiecărui oștean înarmat din pântecul lui, săptămână de săptămână un avatar eviscerat până la inocență al primului cal ar fi așteptat, docil, să fie primit în cetate - desigur, o strategie nejustificat de costisitoare și impractică în condițiile lumii arhaice, mai favorabile expedientelor sângeroase. Dar, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ca voi". Drace! Dar cum trăiau de fapt ei, surugiii de cai troieni, care în jurul lui își jubilau acum cu salve de artificii verbale ceva ce nu se putea numi izbândă, ci cel mult anexarea unui spațiu al frământului - un pântec cabalin a cărui ostilitate nici măcar nu ieșea o dată pentru totdeauna la vedere, ci se disimula obstinat mereu mai în adâncul lui? Stăpâni pe cele mai chinuitoare incertitudini drept parodică pradă de război după o așa-zisă victorie! Bătaia de cap
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îndrăzni să sugerez. − Evident! Voi chiar n-auziți cum, în pălăvrăgeala noastră substitutivă, răzbate surd apetitul de a ne înfrupta unii din alții? simulă Bart o revelație neliniștitoare. − Ce înduioșător! Confrați de breaslă, vă port în suflet ca vestibul al pântecului, unde, dacă vă grăbiți puțin, veți fi primiți în stil, printre bule de șampanie și rillette d'anguille! Un apel cordial nu-i decât ecoul altuia și mai profund, gastro-intestinal. Bart fu bucuros să-și etaleze erudiția: − Din câte-mi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
interpretare transeontică. doua pajului pe care-l atrage Într-un ungher. Ungherul este camera tainică și ultimă este imaginea intimității odihnitoare: “figurile Închise, pătrate sau dreptunghiulare pun accentul pe simbolic, pe temele apărării integrității interioare ... spațiul circular al oului, al pîntecului deplasează accentul simbolic asupra voluptăților tainice ale intimității” (Durand). Pajul și fata se retrag Într-un ungher tocmai pentru a-și desăvîrși opera de fecundare. Odaia, spațiu feminin prin excelență, securizat, pîntecul și cupa, nacela proteguitoare, precum și cupa Graalului ... În
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
apărării integrității interioare ... spațiul circular al oului, al pîntecului deplasează accentul simbolic asupra voluptăților tainice ale intimității” (Durand). Pajul și fata se retrag Într-un ungher tocmai pentru a-și desăvîrși opera de fecundare. Odaia, spațiu feminin prin excelență, securizat, pîntecul și cupa, nacela proteguitoare, precum și cupa Graalului ... În această odaie Îl invită fata pe zeu să vină În spațiul intimismului extrem „pătrunde În casă și În gînd” casa și gîndul, matricea și sabia, raza fiind aici un simbol profund sexual
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cămara-ungher iată un traseu plin de semnificații bogate. Odaia corespunde și retortei athanorului. Casa simbolizează elementul socializator, cetatea, participarea la fenomenul agorei, camera este locul unde se oficiază treburile zilnice, ungherul fiind locul ascuns prin excelență, este fanta sexuală, este pîntecul, este cavitatea cea mai Încărcată cu valențe sexuale, este umedul, uterinul, yoni, caliciu feminoid, În care se Înfige spada masculină și din care șiroiește uterul marin. Ungherul mai este și acel spațiu sacramental al oricărei case În care se află
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Hyperion se naște din apa mării ... epifaniile sale se realizează În schimb pe suprafețe plane, pe oglinzi artificiale. Există o deosebire fundamentală Între luciul apei și oglindă ... marea este „utilizată” de zeu pentru a se transforma ... marea este un alt pîntec care-1 naște pe erou. Dimpotrivă oglinda este un vehicol care transportă semnificațiile eroului ... oglinzile simt obiecte utile visului ... deosebirea dintre luciul apei care este genitrix-ul eroului și oglindă Îl putem evidenția Într-un text al lui Bachelard: „d-abord il
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
bucuriile, le Întinerește, le ia de la capăt și le străbate din nou ... această constantă plastică, acest circuit etern În jurul ființei iubite are Întotdeauna drept model miracolul feminin, maturitatea incubația ... fiecare germene e Învăluit, Încălzit și protejat În inima și-n pîntecul femeii, astfel Încît se dezvoltă, se Întregește, se dilată, se organizează și trăiește precum embrionul unei ființe nemuritoare...” Astfel putem gîndi că poate aceasta ar fi interpretarea strofei de la finalul poemei „cobori În jos luceafăr blînd/ alunecînd pe o rază
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
strofei de la finalul poemei „cobori În jos luceafăr blînd/ alunecînd pe o rază”. Fata de Împărat știe că iubirea sa pentru astru măreț nu s-a stins și nu se va stinge niciodată, ea va purta În inimă și-n pîntec această dorință nemuritoare, În pură potențialitate iar nu În act stă marea iubire și fata o știe, ea Îl va „rumega” cum pe un mugure Îl va incuba de-a pururi În inima ei, nu-1 va părăsi nici o clipă pentru că
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
nearticulați unii pe alții, se face fără activitate musculară tetanică evidentă. Mușcătura însă determină o activitate intensă la nivelul celor trei părți ale temporalului (anterior, posterior și mijlociu), maseterului și pterigoidienilor externi și mai slabă la nivelul pterigoidienilor interni și pântecului anterior al digastricului. Reîntoarcerea la poziția de repaus se face aproape fără activitate musculară. Refracția activă, dincolo de poziția de repaus, pune însă în activitate temporalul anterior și posterior. La mișcările de lateralitate participă partea posterioară a temporalului de partea respectivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
paralele, îndreptate cu vârful în sus. Buza vasului are reliefat nasul acvilin, ochii sunt redați oblic-exoftalmici, ceea ce conferă aspectul unei bufnițe. Sânii sunt redați prin două gurguie destul de ample. Mâinile, cu toate că sunt fragmentate, denotă o tratare realistă, fiind poziționate pe pântecul destul de bombat. Pe linia cotului mâinii stângi, aproape de baza vasului, se află un alt gurgui, tras tot din peretele vasului, care folosea, cel mai probabil, la o mai bună apucare a sa (acest gurgui având, mai mult ca sigur, un
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Nu un mistreț din aceștia noi, rezultați din încrucișarea cu porcul domestic, care ne-au invadat satele și care nu ezită, când sunt sleiți de puteri, să își curme goana, așteptând neclintiți asaltul câinilor pentru a-și planta colții în pântecul lor, ci un mistreț de Corbières, cu picioare lungi și greabăn înalt, uscățiv, un alergător neobosit. Urmărit de câini, poate parcurge distanțe foarte lungi fără să se oprească măcar o dată. Dar mistrețul ciobanului meu nu alerga atât. Cucerit de dulceața
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
două au ajuns la o încăierare în toată legea și nu era prima dată... O luptă pe viață și pe moarte, cum s-ar spune. Pietrele zburau sub copitele lor, coarnele se împungeau, se ciocneau, căutând să atingă pieptul, coastele, pântecele, apoi să străpungă pielea; sunt șapte sau opt sute de kilograme de mușchi și oase în fiecare din ele, iar acestea se izbesc, se îmbrâncesc cu o violență incredibilă și înspăimântătoare. Tot ce poți face e să păstrezi distanța, să țipi
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
joi, mergea cu stăpânul lui la piața din Bab Khmis, pe lângă "poarta de joi" și aducea de acolo cantități mari de pătrunjel, în două buzunare largi (numite chouari, în arabă), care îi atârnau de o parte și de alta a pântecului. Mersul la piață cu sarsanalele goale, întoarcerea acasă cu sarsanalele pline, asta era viața lui de măgar. Într-o zi, când se întorceau de la suk, s-a pornit o furtună. O furtună mare, care le-a umplut ambele chouari cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Oedip etern, mistuit de patosul conștiinței, orgolios în actul său până la hybris: „Vieții îndemn de adio i-aș da / De-ar fi să îți ucizi nu tatăl / ci propria ta țeastă zdrobind-o zi cu zi / Sau fiicei tale-n pântec să-i otrăvești odorul, / Tot să te naști, pentru a fi, a fi. / Chiar dacă drumul duce nicăieri, / Chiar de nu-i drum ci numai o eroare. / Eroarea însăși e un ce nebun / Cum vina mea mi-e stranie onoare.” Cerbicia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
socotește că odihna Lui e mântuirea ta și se bucură mai mult decât tine de izbăvirea de primejdii și de moarte ... și Care arată orice fel de iubire : cea care o are un părinte pentru copii, o mamă pentru rodul pântecului ei, agricultorul pentru via sa, con‑ structorul pentru meșteșugul său, mirele pentru mireasă, tânărul pentru o tânără, o iubire care vrea să Îndepărteze de la tine cele rele tot atât pe cât e de departe răsăritul de apus, pe cât e mai Înalt
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mrejele unor înspăimântătoare râpe adânci, sculptate în obrazul unui deal lung și tăios. Ne avântăm printr-o pădure stranie și întunecoasă de salcâmi subțiri, luăm în piept dealul pe cărări diferite dar paralele, vorbind zgomotos între noi despre faptul că pântecul dealului către care ne îndreptăm ar fi burdușit cu tezaure și că de aceea acolo trăsnește așa mult, din pricină că trăsnetul este atras de metalele scumpe. Coama aceea de deal a fost acoperită de case risipite de-a lungul ei, dar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cerească a coroanei. Copacul a fost dintotdeauna un cosmos viu, armonia unui proces creator. La fel ca piramidele ale căror vârfuri pot străbate orice sens, copacul plutitor e cel care-și afundă rădăcinile în cer și își desface coroana în pântecul pământului. Ramurile sale corespund celor cinci elemente tainice, aducând alchimistului imaginația creatoare. Asemenea tabloului lui Solomon Trismosin, Arborele alchimic care ilustrează cartea a VI-a a Eneidei procesul dus între albedo (Anhise) și nigredo (Silviu) atinge prin Enea îmbrăcat în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
zeu și transformată în nuc datorită darului clarviziunii magice „unificatoare”, care face parte din sfera morfologică a unui alt zeu psihopomp. În alte cărți, nucul e asociat sexualității și nașterilor: „Cu frunzele fierte în lapte și calde încă se înfășoară pântecele femeilor, ca să le ușureze nașterile.” Butură consemnează că “sub nuc vin ielele și iau puterile celor ce dorm sub el, dintr-un picior sau din amândouă, din mâini ori din gură”. Nucul are legătură cu maternitatea și cu renașterea. Mircea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ratează de atatea ori în viață, ratează și ultimul capitol al ei. Trecerea excesivă a timpului, comprimarea lui prin încercarea neizbutită de a-1 ține în loc, urmată de o îmbătrânire subită: era "mai slab decat se știa, și totusi cu pântecul slab și umflat", semnificș îndreptarea spre moarte, personajul fiind prins într-un giulgiu, simbol al morții. Ieșirea de la țigănci este însoțită de aceleași evenimente care preced intrarea: timpul își reia cursul, ceasul arăta orele opt, căldura este încă puternică, același
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
extraordinară de cercetări asupra mitului, religiei, artei, culturii, sub ocrotirea lui Anteu, gigantul care devenea invincibil când își sprijinea picioarele de Maica Glie, și pe care Heracles a reușit să-l ucidă numai ridicându-l de pe pământ. Pământul este așadar pântecul care dă naștere omului, doica ce îl hrănește și ocrotește, străfundul din care acesta își ia puterile și energia. Este un fel de "transcendență naturală" care funcționează ca o contragreutate pentru tehnică, atunci când aceasta din urmă devine factor de nihilism
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
piatră, străjuia impunător și maiestuos împrejurimile feerice. Așezarea din vale locuită de oameni gospodari și bogați, încânta priveliștea prin casele mari construite din piatră de granit, acoperite cu țigle de ardezie. Acest tărâm montan era renumit prin bogățiile aflate în pântecul generos al pământului:aur, chilimbar și multe cristale prețioase. Creștinii plaiului de vis își primeneau și sfințeau sufletele, în cele două biserici mari și încăpătoare, construite în stil baroc, deservite de doi preoți cu har și cu mare aflare într-
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
exacte și pentru cei care le înțeleg. Colegii mei amuzându-se au spus că și dacă aș fi scris “ Tatăl nostru ” tot nota 10 aș fi primit la lucrare. La această argumentație profesorul a râs zgomotos ținându-se cu mâinile de pântecul proeminent. Trecea mai ușor profesorul peste unele lecții plictisitoare sau de-a dreptul scandaloase din punct de vedere al adevărurilor pe care trebuia să le combată, cu ajutorul muzicii și dansului. Deseori, la sfârșitul orei ne punea să dansăm noul dans
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sub trupul meu. A fost o undă de șoc, care a târât corpurile celor care încercaseră să se ridice. Și au mai fost și urletele celor care întorseseră capul și-și pierduseră vederea. Și acea grea zguduitură a pământului sub pântecele noastre... A doua zi, plecând înapoi spre orașul prizonierilor, îmi închipuiam distrugerile, ruinele caselor și carcasele carbonizate ale animalelor. Văzusem orașe bombardate în timpul războiului... Acum mă înșelam. Când avionul s-a apropiat de locul cu pricina, am văzut o oglindă
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care lucraseră tinerii se debarasaseră de acești șerbi, când aflaseră de soarta războiului, fugind ei înșiși din fața ofensivei rusești... Una dintre femei era însărcinată. Stăpânul ei se coborâse să însămânțeze o rasă inferioară. Mergea, gemând necontenit, cu degetele înnodate pe sub pântecul enorm. Cele două grupuri se apropiară unul de celălalt, se opriră la răspântia drumurilor, se priviră în tăcere. Cu doar câteva minute mai înainte, femeile tinere care mergeau spre răsărit credeau că ajunseseră la limita extremă a nefericirii: mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]