1,303 matches
-
I.G.Duca (de astăzi) trecea un bărbat înalt, ca la 50 de ani. Deodată s-a oprit o mașină, au coborât din ea câțiva inși în costumele legiunii, l-au bătut pe cetățean cu pistoalele în cap până au izvorât pâraie de sânge și l-au urcat în mașină. - Costică, să nu dea dracu să te înscrii la legionari, că să știi că te împușc! - Dar tu nu ești de-al lor? - Da. Sunt un mare, foarte mare dobitoc! La Casa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
roților de tren, gândul mă duce la țara mea și mi se deschide harta României și fără să vreau mă gândesc și meditez. Țara noastră a fost înzestrată de „Sfânta Natură”, aproape, cu de toate, printre care o mulțime de pâraie și râuri ce izvorăsc, cele mai multe, din munți și dealuri și toate sunt afluenții bătrânului fluviu Dunărea, care la rândul lui, își duce apele în Marea Neagră prin cele trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe. Dintre toate râurile, două mai mari
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vest zone înalte de pe malul stâng al Siretului ce fac parte din aria sud estică a Podișului Sucevei, ce ating înălțimi de peste 300m, ce culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealul Mare, atingând înălțimea de 593 m. Cursul pâraielor ca și a celor două râuri Prut și Siret este în general a direcției de nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept al Sitnei, aproape de vărsare, în centrul satului Hlipiceni, prin forare, s-a deschis un
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
roților de tren, gândul mă duce la țara mea și mi se deschide harta României și fără să vreau mă gândesc și meditez. Țara noastră a fost înzestrată de „Sfânta Natură”, aproape, cu de toate, printre care o mulțime de pâraie și râuri ce izvorăsc, cele mai multe, din munți și dealuri și toate sunt afluenții bătrânului fluviu Dunărea, care la rândul lui, își duce apele în Marea Neagră prin cele trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe. Dintre toate râurile, două mai mari
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vest zone înalte de pe malul stâng al Siretului ce fac parte din aria sud estică a Podișului Sucevei, ce ating înălțimi de peste 300m, ce culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealul Mare, atingând înălțimea de 593 m. Cursul pâraielor ca și a celor două râuri Prut și Siret este în general a direcției de nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept al Sitnei, aproape de vărsare, în centrul satului Hlipiceni, prin forare, s-a deschis un
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nouă ori până astăzi pământul colindător Au călătorit pe crugul soarelui nemișcător... De când am văzut cu ochii o muritoare a ta... îndoiala, confuzia între "prieteșug" și amor, marea solemnitate erotică. La Slănic, în decor alpestru, cu Munți înalți până la nouri, pâraie prin stânci vărsate, Codri de copaci sălbateci printre petre răsturnate, Prăpăstii peste prăpăstii, adâncimi întunecoase... boierul cu ișlic cade la picioarele Zulniei cu inima săgetată "ca de-o armă arzătoare" și se încleștează cu mâinile de picioarele ei. Ca și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Doamne, depărtează paharul". Istoria patriei se evoacă în viziuni enigmatice întrerupte de aforisme și sentințe terifiante, nelipsind lamentațiile, vederea pământului făgăduinței, marile bestii simbolice și apocaliptice: "...colo... departe... unde soarele se vede așa de frumos... unde câmpiile sunt strălucite și pâraiele răcoroase... unde ceriul e dulce, unde pământul e roditor și giuncele sunt albe... copii, acolo e țara!..." Poemul în întregul lui, cu toate bunele intenții, rămâne fals. În schimb, în proza memorialistică, Al. Russo și-a însușit până la virtuozitate maniera
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a fost luat și cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, au murit... 5,1 Filistenii au luat chivotul lui Iahwe și l-au dus din Eben-Ezer(eben: negru, copac negru + iezer: lac de munte din care izvorăsc pîraiele - izvorul întunecat sau izvorul copacului negru) la Asdod. 5,2 După ce au pus mîna pe chivotul lui Iahwe, filistenii l-au dus în casa lui Dagon și l-au așezat lîngă Dagon”. Născocesc ei că filistenii au înapoiat chivotul ivriților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu femurele carenate și cu tibiile prevăzute cu dinți proeminenți. Tarsele anterioare și mediane pentamere, cele posterioare fiind tetramere (5-5-4). Insectele sunt întâlnite pe nisipul de lângă malurile râurilor, pe ierburi și pe flori. Unele specii trăiesc sub pietrele mari din apropierea pâraielor, altele sub pietrele din zona subalpină (L. piceus). Există forme care se găsesc în corpii de fructificație ale ciupercilor hipogee. În fauna României au fost semnalate până în prezent 22 de specii, dar numărul lor poate fi mai mare. 1 Leiodes
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
La acestea se adaugă o rețea de drumuri atât modernizată, cât și nemodernizată. Pe râul Bahlui este construit un pod de cale ferată și două poduri rutiere (podurile Ulmi și Văleni), iar alte poduri mai mici se află pe celelalte pâraie ale comunei. Excavațiile și gropile sunt frecvente în șesul Bahluiului, pe malul Iazului Plopi, ori pe lângă satul Liteni și s-au făcut în scopul obținerii lutului folosit ca material de construcție (în special pentru chirpici). În prezent, o asemenea exploatare
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Km în dreptul satelor Tansa și Ulmi. Albia minoră are maluri abrupte de 10 - 12 m la intrare, ceea ce conduce la revărsări în porțiunea numită Șesul Hucului. Afluenții pe care-i primește Bahluiul în sectorul mijlociu, pe teritoriul comunei Belcești, sunt pâraiele: 1. Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc), care izvorăște din Dealul Holm, comuna Deleni; Această vale a fost transformată într-o salbă de iazuri, alimentate de o serie de pâraie afluente mai mici precum: Geana, Dojdia, Bruma, Buhna(pârâul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Bahluiul în sectorul mijlociu, pe teritoriul comunei Belcești, sunt pâraiele: 1. Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc), care izvorăște din Dealul Holm, comuna Deleni; Această vale a fost transformată într-o salbă de iazuri, alimentate de o serie de pâraie afluente mai mici precum: Geana, Dojdia, Bruma, Buhna(pârâul lui Ciobotă). Pârâul Izmana (pârâul lui Tomiță) izvorăște din dealul omonim și primește apele uzate din zona fostului SMA, de la dispensar și de la canalizarea blocurilor. Pârâul Coada Râpei (Râpa Bârlădenilor sau
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
dealul omonim și primește apele uzate din zona fostului SMA, de la dispensar și de la canalizarea blocurilor. Pârâul Coada Râpei (Râpa Bârlădenilor sau La Dracea) își are obârșia în Dealul Ciomagu și drenează împreună cu Pârâul Izmana teritoriul central al comunei Belcești. Pâraiele Putina (izvorând din Dealul Lipovanului), Bosia și Valea Morii (din Dealul Bahnea). În extremitatea sudică a comunei mai există câteva pâraie mici (Filiași, Bojenesa și Valea Turcului), care curg spre sud, aparținând de bazinul hidrografic al Bahluiețului. Documentele istorice menționează
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
sau La Dracea) își are obârșia în Dealul Ciomagu și drenează împreună cu Pârâul Izmana teritoriul central al comunei Belcești. Pâraiele Putina (izvorând din Dealul Lipovanului), Bosia și Valea Morii (din Dealul Bahnea). În extremitatea sudică a comunei mai există câteva pâraie mici (Filiași, Bojenesa și Valea Turcului), care curg spre sud, aparținând de bazinul hidrografic al Bahluiețului. Documentele istorice menționează că în această comună au existat iazuri cu sute de ani în urmă, respectiv în documentele din anii 1578, 1579, 1784
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
n-aibă nervi ca odgoanele de la vapoare acest mediu a provocat catastrofa. Să-l fi dus cineva pe Eminescu la țară, în liniște, în singurătate; să fi umblat pe poteci cu cotituri; să fi ascultat glasul vechilor păduri și șoapta pâraielor; să mai fi admirat luna oglindindu se în ape, în loc să fi fost ținut între morții vii în casa din strada Plantelor. Meșterul ar fi fost și astăzi între noi. Meșterul cu paltonul cel larg , cu galoșii enormi, cu fața senină
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
precum și mai mulți actori români. Împreună cu aceștia organizează un cerc literar, o revistă și un teatru. Se joacă piese de I. L. Caragiale, Molière, precum și spectacole de revista, în captivitate Ț. reușind să litografieze și o alegorie în versuri, Când ies pâraiele... din matcă. Reîntors în țară și demobilizat, este angajat de Mihail Sadoveanu, directorul Teatrului Național din Iași, ca artist stagiar. Își ia licență în filosofie și litere, termină și Conservatorul, la clasa lui Mihai Codreanu. Actor timp de patru decenii
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
și semnele vremelniciei, care pecetluiesc „cetatea” și locuitorii săi. În periodice i-au rămas traduceri din Molière, Pirandello, Racine ș.a., iar în manuscrise se păstrează crochiuri evocatoare ale unor personalități culturale ieșene. SCRIERI: Lacrimi de copii, Ploiești, 1912; Când ies pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile lui Hinu Ion, București, 1925; Craiul Vânt (în colaborare cu Adrian Păscu), Arad, 1926; Moșnenii
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
a prins o ploaie de munte, repede și foarte abundentă. Tata s-a descălțat, noi ne am adăpostit în car, acoperiți cu pături și haine, și a mânat bivolii să țină calea și să nu se sperie de ploaie și pâraiele care crescuseră ca râurile. Am ajuns cu bine și am stat împreună 3-4 săptămâni, unice în viața dumnealui, într-o zonă minunată, cu întreaga lui familie, în locurile natale pe care atât le-a iubit și de care nu a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
funcționat mult mai bine pentru reprezentarea unei alte conjuncturi istorice, aceea a Unirii. Eterogenitatea teritorială, ireductibilă și ne-unificabilă în natura ei, se lăsa mult mai bine modelată prin această figură: "unirea cea mare, de realizat de acum înainte între toate pâraiele, ce trebuie să se verse în oceanul românesc, între toate acordurile, fără cari nu se poate armoniza hora noastră națională, între toate pietricelele, câte sunt necesare pentru a reconstitui anticul mozaic: Dacia lui Traian!" (B.P. Hasdeu, "Unirea" (1867), în Opere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și a celor pentru confecționarea cărămizilor, a olanelor. De repararea, întreținerea și curățenia străzilor se ocupau cantoniștii, angajați de Eforia orașului. Nu lipsea din atenția gospodarilor grija pentru starea podurilor și podețelor din orașe, mai ales a celor care traversau pâraiele. Toate legiuirile adoptate de Eforii se inspirau din cele emise de ocârmuirea centrală, o comisie, împuternicită din Înaltul Ordin al Principelui Domnitor al Moldovei Grigore A. Ghica V.V. trecând la întocmirea unui Manual Administrativ al Principatului Moldovei care cuprindea toate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și cum erau populate ulițele satelor, cum mergeau și cum aruncau oamenii, ca și în zilele noastre, gunoaiele, oasele, cioburile; cum se ridica fumul de pe vetrele cuptoarelor; cum erau îngrijite, ca și astăzi, animalele, pădurile luxuriante, care înconjurau satele, cum pâraiele inundau satele și terenurile, cum foloseau oamenii uneltele de vânătoare, de pescuit. Pădurea și satul ca și apele curgătoare, au fost întotdeauna elementele mediului care, pentru a fi folosite, au trebuit să fie îmblânzite, înțelese. Pentru că dacă satul a răzbătut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar debitul maxim, cu asigurarea de 1%, provenită din ploi, poate ajunge la 119 mc/ s. Prin amenajarea lacului de acumula re Pârcovaci, situat în avalul teritoriului comunei, riscul producerii inundațiilor a scăzut considerabil. Rețeaua hidrografica secundară este reprezentată de pâraie, caracterizate prin regim de curgere torențial și sezonier, cele mai mari scurgeri producându-se primăvară, la topirea zăpezii și vară, în timpul ploilor torențiale, provocând eroziuni de maluri, inundații și exces de umiditate în luncile aferente. Apele de suprafață sunt reprezentate
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cântatul cocoșului, ne-am echipat de zor, și am plecat la drum lung peste munți, prin poieni și păduri. După vreo 15 km de mers pe jos, expediția condusă de mine (cunoscător al locurilor) ajunsese la destinație, la capătul unui pârău numit Rașcovei, pârău întortocheat, cu cascade limpezi de apă de munte, cu cale ferată din aceea îngustă, "mocănița", abandonată și ruginită. Ajunși la destinație, am constatat repede că afinele au fost răvășite și culese de alții în zilele precedente, nu
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]