794 matches
-
căsătorit cu Maria (Măriuța) Gherman, fiica pârcălabului Grigore Gherman și a soției sale Kelsina (născută Tăutul), nepoată a marelui logofăt Solomon Bărlădeanul. Constantin Duca voievod , la 28 februarie 1694 întărește lui Toader Albotă moșiile moștenite de la socrul său, Grigorie Gherman pârcălab și de la soacra sa Kelsina, fata lui Gligorie Tăutu. Toader Albotă luă cel dintîi porecla de Flondor, rămasă ca nume în loc de Albotă. Pavel Albotă purta numele de Albotă de la bunicul după mamă, care fusese mare postelnic al Moldovei în perioada
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
li s-au dat o bucată de pământ pentru a-și construi case. Astfel s-a format satul Teodoreni. Treptat, aici s-a așezat și populație românească. Proprietarul moșiei Teodoreni, marele logofăt și cronicar Miron Costin, pe vremea când era pârcălab de Hotin, a apelat la un baci pe nume Burduja pentru a transmite mesaje către slujbașii săi din Teodoreni. Numele localității s-a schimbat astfel din Teodoreni în Burdujeni. În anul 1775, partea de nord a Moldovei a fost anexată
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
împotriva copiilor inculpatului și care nu pune în pericol pe aceștia din urmă reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea vieții private prin încălcarea Art. 8 („Dreptul la respectarea vieții private și de familie”) din Convenție. Reclamanții Cornel Sabou și Dan Pârcălab sunt ziariști români născuți în Baia Mare. Al doilea reclamant a studiat istoria și filosofia la Cluj. În 4 ianuarie 2007, jurnalistul Pârcălab a fost reținut de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Cluj, pentru
Sabău și Pârcălab vs. România () [Corola-website/Science/324994_a_326323]
-
încălcarea Art. 8 („Dreptul la respectarea vieții private și de familie”) din Convenție. Reclamanții Cornel Sabou și Dan Pârcălab sunt ziariști români născuți în Baia Mare. Al doilea reclamant a studiat istoria și filosofia la Cluj. În 4 ianuarie 2007, jurnalistul Pârcălab a fost reținut de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Cluj, pentru o perioadă de 29 de zile. pentru acuzații legate de șantaj. Reclamanții Sabou și Pârcălab au fost condamnați pentru infracțiunea de calomnie
Sabău și Pârcălab vs. România () [Corola-website/Science/324994_a_326323]
-
la Cluj. În 4 ianuarie 2007, jurnalistul Pârcălab a fost reținut de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Cluj, pentru o perioadă de 29 de zile. pentru acuzații legate de șantaj. Reclamanții Sabou și Pârcălab au fost condamnați pentru infracțiunea de calomnie. Pedeapsa decisă de instanță a fost de 10 luni de închisoare pentru Cornel Sabou din care respectivul a efectuat 45 de zile de detenție. În timpul executării pedepsei se interziceau, ca și pedeapsă accesorie
Sabău și Pârcălab vs. România () [Corola-website/Science/324994_a_326323]
-
respectivul a efectuat 45 de zile de detenție. În timpul executării pedepsei se interziceau, ca și pedeapsă accesorie, automat, toate drepturile prevăzute la art. 64 C. pen., inclusiv cel de a-și exercita drepturile părintești. Cel de al doilea reclamant, Dan Pârcălab, a fost condamnat la plata unei amenzi penale de 50 RON (500.000 ROL). Ambii reclamanți au fost condamnați în solidar la plata sumei de 3000 RON (3.000.000 ROL - echivalentul sumei de 1582 euro), sumă care a fost
Sabău și Pârcălab vs. România () [Corola-website/Science/324994_a_326323]
-
XVII-lea în calitate de uricar; nu ne surprinde astfel să-l aflăm, la 1648, proprietar al unui exemplar din Cazania lui Varlaam, exemplar care, după 1800, va ajunge în Transilvania. Dintre urmașii celor patru stăpâni de la 1643 se remarcă Gligorașco Gherman, pârcălab și vornic mai multe decenii după 1650, om de nădejde pentru mulți domni, fiind trimis să hotărnicească numeroase și importante moșii din nordul Moldovei. Acest Gligorașco se va căsători cu Chelsia, fata unui alt răzeș (în sens de coproprietar!) din
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
-lea. În lucrarea sa monografică "Descriptio Moldaviae" (scrisă în perioada 1714-1716), cărturarul Dimitrie Cantemir, fost domnitor al Moldovei (1693, 1710-1711), menționa că Târgul Frumos este ""un târgușor destul de frumos, cu un palat domnesc din piatră, peste care este pus un pârcălab"". Cercetările arheologice efectuate în 1994 au dus la descoperirea a șapte schelete în fundația lăcașului de cult. Lângă schelete au fost descoperite șase monede de argint. La un schelet tăiat de fundația pridvorului s-a descoperit o monedă din vremea
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
un hrisov de proprietate din 1548 sub numele rusesc Derenie, în traducere Cornișor, copac care face fructe (coarne). La acea dată moșia satului era în proprietatea lui Ștefan Negrul, a stolnicului Ignat și a lui Iosip Veveriță (fost postelnic și pârcălab de Hotin, decapitat la 1564 din ordinul lui Alexandru Lăpușneanu). În anul 1554, Petrea și Maria moștenesc partea bunicului lor, stolnicul Ignat, pentru ca în 1576, după o judecată domnească, diacul Condrea Rugină să primească partea lui Veveriță. În timp, denumirea
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
Rareș era cunoscător de limbi străine, diplomat abil și oștean curajos care își împărțea priceperea și vremea între altar și câmpul de luptă, între meditație și negociere, între vizite canonice și misiuni diplomatice. În toamna anului 1529 a participat alături de pârcălabul Ciceului, Simeon Dracșin, și de vistiernicul Toma la asediul cetății Bistrița, fiind unul dintre cei care au negociat armistițiul din 11 octombrie cu bistrițenii. Pentru meritele câștigate în stingerea acestui conflict, se pare că a fost dăruit de Petru Rareș
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
adică anul în care domnul își pierde tronul, scăpând cu viață la Ciceu, Anastasie pare a fi fost amestecat în așa zisul complot de la Ciceu, menit să-l suprime pe voievod pentru liniștea și siguranța uzurpatorului Ștefan Lăcustă. Prin mijlocirea pârcălabului Mihu, Ștefan Lăcustă a intrat în relație epistolară cu Simion Dracșin, pârcălabul Ciceului, și cu Anastasie, ‘popa cel războinic și isteț la solii’, rugându-i să-i facă ‘slujba cu acest Petru Vodă’ sau mai pe înțeles să-l ucidă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
Ciceu, Anastasie pare a fi fost amestecat în așa zisul complot de la Ciceu, menit să-l suprime pe voievod pentru liniștea și siguranța uzurpatorului Ștefan Lăcustă. Prin mijlocirea pârcălabului Mihu, Ștefan Lăcustă a intrat în relație epistolară cu Simion Dracșin, pârcălabul Ciceului, și cu Anastasie, ‘popa cel războinic și isteț la solii’, rugându-i să-i facă ‘slujba cu acest Petru Vodă’ sau mai pe înțeles să-l ucidă sau să-l trimită prins la Suceava împreună cu familia. Că Rareș cum
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
războinic și isteț la solii’, rugându-i să-i facă ‘slujba cu acest Petru Vodă’ sau mai pe înțeles să-l ucidă sau să-l trimită prins la Suceava împreună cu familia. Că Rareș cum se susține a dejucat uneltirile sau pârcălabul și episcopul nu s-au lăsat târâți într-o așa urâtă faptă, e mai greu de dovedit. Cert este că dorința lui Lăcustă nu s-a împlinit, pribeagul și amenințatul domn punându-se la 19 octombrie același an sub protecția
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
denumirea Comoara. Satul Văceni (Vâlceni sau Vlăceni) a apărut în secolul al XVI-lea, prin hrisovul din 10 decembrie 1536, când Radu Paisie, domnul Țării Românești, întărește Mănăstirii Argeș în Tătărani din Vajiste ocina pe care a ținut-o Gherghina pârcălab, cumpărată de la Coman spătar și de la Cazan. Cazan revendică jumătate din această ocină. În conflictul dintre Cazan și călugării Mănăstirii Argeș domnul numește 12 boieri care să cerceteze cazul, printre aceștia aflându-se Oana din Mircești și Dragnea din Vâlceni
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
o expoziție de istorie cehă, Muzeul jucăriilor și o galerie de imagini vechi ale Castelulului din Praga, bazată pe colecția împăratului Rudolf al II-lea. Festivalul de vară dedicat lui Shakespeare are loc cu regularitate în curtea interioară a Palatului Pârcălabului. În interiorul curții a treia se găsește Statuia Sf. Gheorghe, realizată în anul 1373 de către doi meșteri din Cluj, la comanda împăratului Carol al IV-lea. Monumentul este prima statuie ecvestră de for public realizată din bronz în perioada medievală. Cartierul
Cetatea din Praga () [Corola-website/Science/324832_a_326161]
-
acoperit. 1820 iunie 8”". Domnitorul i-a trimis la 7 august 7149 (1641) pe mitropolitul Varlaam Moțoc al Moldovei, pe episcopul Mitrofan al Romanului, pe episcopul Anastasie al Rădăuților și pe boierii Dumitrașcu Șoldan (mare vornic) și Gavriil (hatman și pârcălab al Sucevei), precum și pe egumenii mănăstirilor Neamț, Bistrița, Bisericani, Pângărați și Agapia pentru a delimita moșia Mănăstirii Pionu. Din documentele emise cu acel prilej rezultă că mănăstirea Pionu stăpânea o mare parte din masivul Ceahlău. Ulterior, marele paharnic Gheorghe Coci
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
acte ca „Mănăstirea Pionu”. Domnitorul i-a trimis la 7 august 7149 (1641) pe mitropolitul Varlaam Moțoc al Moldovei, pe episcopul Mitrofan al Romanului, pe episcopul Anastasie al Rădăuților și pe boierii Dumitrașcu Șoldan (mare vornic) și Gavriil (hatman și pârcălab al Sucevei), precum și pe egumenii mănăstirilor Neamț, Bistrița, Bisericani, Pângărați și Agapia pentru a delimita moșia Mănăstirii Pionu. Din documentele emise cu acel prilej rezultă că mănăstirea Pionu stăpânea o mare parte din masivul Ceahlău. Ulterior, marele paharnic Gheorghe Coci
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
1188, care simplifica procedurile judiciare urbane. O asemenea modificare presupune, evident, că privilegiile de oraș existau deja la Magdeburg. În 1294, cetățenii Magdeburgului au cumpărat de la arhiepiscop drepturile de șoltuz (în , termen ce are și sensul de "judecător") și de pârcălab (în ), putând astfel să ocupe ei înșiși aceste poziții. Arhiepiscopul rămânea, evident, în teorie conducător al tribunalului, dar, cum nu putea numi decât candidați desemnați de oraș, justiția se găsea practic în mâinile orășenilor. În același an s-a făcut
Drepturile Magdeburg () [Corola-website/Science/329134_a_330463]
-
genere, tot atâtea grupări de așezări omenești din bazinul unui râu sau dintr - o porțiune a acestui bazin. După întemeiere, aceste străvechi formațiuni sunt încadrate în noul stat și fiecare din ele e cârmuită de către un dregător al domniei, un pârcălab, având atribuții militare, administrative și judecătorești și o reședință cunoscută. Un asemenea județ a existat sub Basarab I, în partea de răsărit a țării, între județele Râmnicul Sărat, Buzău și Ialomița: a fost județul Brăila al cărui pârcălab și-a
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
domniei, un pârcălab, având atribuții militare, administrative și judecătorești și o reședință cunoscută. Un asemenea județ a existat sub Basarab I, în partea de răsărit a țării, între județele Râmnicul Sărat, Buzău și Ialomița: a fost județul Brăila al cărui pârcălab și-a avut reședința, în mod firesc, în orașul ce a dat numele sau noii unități administrative. Trebuie relevat că în timp ce marea majoritate a județelor Țării Românești se numesc după apele care le străbat sau le mărginesc, după pădurile din
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
dovadă în plus de însemnătate deosebită pe care o prezenta această reședință. Dar întemeierea județului a însemnat și un spor de populație, de însemnătate și de putere economică pentru târgul sau orașul Brăilei. La reședința, unde cârmuia, în mod obișnuit, pârcălabul, s-au stabilit dregătorii subalterni, care-l însoțeau, cu familiile lor, apoi oamenii de pază, ostașii priveghind atât târgul propriu-zis cât și portul, cu viața lui caracteristică și amestecată. A sporit numărul mesteșugarilor și negustorilor, care se îndreaptă în genere
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
pe cea a „Bisericii Vechi” cu cel mai mare număr de contribuabili precum și „mahalaua Belvederului”, un nume nou de după 1828. Hotărârile maghistratului, potrivit articolului 38 al Regulamentului Organic, trebuiau să fie aprobate însă mai întâi de către „ocârmuitorul” județului, ocârmuitor corespunzând pârcălabului de altă dată sau prefectului de mai tarziu. Numai după această aprobare ele deveneau obligatorii, executarea lor fiind în grija poliț - maiestrului. Ocârmuitorul avea și dreptul să intervină dacă i se părea că o hotărâre a maghistratului este „împotriva intereselor
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Goian (1698-1783), Alexandru (n. 1 aprilie 1717 - d. 22 mai 1787), a fost protopărintele tuturor membrilor acestei familii, care trăiesc astăzi. Cu nevasta să Maria (n. 2 mai 1733, Jadova - d. 22 noiembrie 1813, Berhomet), fiica lui Constantin Ursul (Sturdza), pârcălab, strănepoata lui Mehmed Abaza Pasă, a avut opt copii, cinci fiice și trei feciori. Cei trei fii al lui Alexandru au fost înnobilați sub titlul de cavaler de Iosif al II-lea, Împărat al Sfanțului Imperiu Român la data de
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
picioare decât ziduri de pământ; bănuiesc că au fost ridicate odinioară de către locuitorii țării pentru a stăvili năvălirile tătărăști”. Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta. Astfel, potrivit unei statistici din anul 1774 și a condicii „liuzilor” din 1802, ținutul Tutova
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
pământ; bănuiesc că au fost ridicate odinioară de către locuitorii țării pentru a stăvili năvălirile tătărăști”. Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta. Astfel, potrivit unei statistici din anul 1774 și a condicii „liuzilor” din 1802, ținutul Tutova era împărțit în patru
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]