839 matches
-
zile pe trasee modificate, astfel: Linia 61 va funcționa pe traseul de bază între terminalul Master SĂ și intersecția Sos. Cotroceni/Bd. Gh. Marinescu, apoi pe un traseu modificat pe Sos. Cotroceni, Str. Constantin Noica, Str. Mircea Vulcănescu, Str. Baldovin Pârcălabul, Str. Gării de Nord, Gară de Nord, cu întoarcere prin Str. Witing, Calea Plevnei, Str. Constantin Noica, Sos. Cotroceni și Bd. Iuliu Maniu. Linia 66 va funcționa pe traseul de bază numai între terminalul Spitalul Fundeni și Piața Rosetti, cu întoarcere prin Str.
Traseele RATB, modificate sâmbătă şi duminică () [Corola-journal/Journalistic/65689_a_67014]
-
Mircea Gujbă, Nicolae Ioan Hațegan, Ionuț Onac Herța, fiul fostului inspector, Alexandru Ilieș, Alexandru Macarie, Nicolae Marian, Traian Marinca, Gheorghe Mărginean, Ioan Virgil Moșneag, Gheorghe Mutu, ADrian Dorin Narița, Iulian Nistorescu, Teodor Pădurean, Sabin Petrușe, Eugen Popescu, Emanoil Sabău, Aurel Pârcălab Savu, Traian Claudiu Simedru, Călin Stoica, Vasiu Gheorghe Tîrc, Gabriel Marian Tribiț, Ștefan Trifoi, Ștefan Varro și Raul Alin Vințan, acuzați de abuzuri și falsuri comise la această instituție. Procurorii arată, în rechizitoriul transmis instanței, că în 2006, la nivelul
Jandarmeria Alba, zguduită de un scandal monstru by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53587_a_54912]
-
găsit în comă și l-au dus imediat la Spitalul 9. Suferise o comoție cerebrală, i se strâmbase gura. De atunci a stat în spital. M-a sunat fata lui și mi-a spus că a decedat!", a declarat Ion Pârcălab, prieten cu Pavlovici, pentru EVZ. "Cu familia nu se vizita, avea probleme cu fosta soție, dar acum, în spital, a fost îngrijit de fata lui, care se ducea zilnic cu mâncare și mă suna mereu să-mi spună cum evoluează
Fost mare fotbalist al Stelei, mort în condiții mizere by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/75381_a_76706]
-
întâmplat, fiindcă nu mai răspundea la telefon. Avea probleme cu artrita, avea un picior negru de la genunchi în jos. Trebuia să se opereze, dar a tot amânat, a fugit de spitale, dar cine nu fuge de ele?", a mai declarat Pârcălab. Cea mai mare performanță a fobalistului Cornel Pavlovici s-a înregistrat la Jocurile Olimpice de la Tokyo, 1964, unde România a ocupat poziția a cincea, cea mai bună din istoria participărilor tricolorilor la JO. Cornel Pavlovici a fost golgheterul României cu șase
Fost mare fotbalist al Stelei, mort în condiții mizere by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/75381_a_76706]
-
din pământ, 40 pân-la 50 de mii de boieri noi, săraci dar fudui și pretențioși, așteptând să fie slujiți de alții, văzând în poziția lor improvizată un mijloc de-a trăi din munca altora. Toată această aristocrație nouă ține bani. Pârcălabii și vornicii cei vechi, vatamanii și bătrânii satului nu țineau nimic. Pe lângă aceea că bugetul general al statului era de două ori și jumătate mai mare, fiece centru mic de populație era încărcat cu cheltuieli comunale de zeci de mii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne tundem acum toți la chelie. În jurul celor de pe scaune, frizerii, bătrâni și burtoși încă de pe-atunci, se-nvîrteau, clănțănind mașina de tuns. Părul negru-strălucitor să-rea-n toate părțile, depunîndu-se-n grămăjoare imponderabile pe podea. Frizerii vorbeau despre meciul de duminică, despre Pârcălab și frații Nunweiller, iar noi ne uitam pe revistele vechi, schimbam strâmbături în oglindă cu cei de pe scaune, cu țeste pe jumătate chele, sau îl examinam blazați pe Nea Gică, faimosul frizer care deschisese micul salon cu douăzeci de ani
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mainte au fost tot din hotarul târgului; și de acolo pre Drislovăți până în unghiul stejarului în țărmurile Prutului. Atâta iaste hotarul târgului pre din gios.” - < 1629 (7138) > noiembrie 29, Huși - Hotărnicia satului Broșteni realizată de Ionașco Cehan mare pitar, Gabăr pârcălab, Tudori comis, Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Adec(ă), eu Ionașco Cehan, vel pitar i Gabăr prăcălab i Tudori comis i Tecman uricar i Ursul dvornic Hușschii i
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aseminea numire, Appendice la Chronica Hușilor, București, 1869, p. 50, respectiv 57 - 1629 (7138) <decembrie 31>, Iași. - Alexandru voievod, fiul răposatului Radu voievod, întărește lui Mitrofan Episcop de Huși satul Broșteni ales și hotărât de Ionașco Cehan pitar cu Gabăr pârcălab, Tudori comis Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Noi Alexandru Voevod s(i)n pocoinag Radul Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
al XVII-lea: “De cum am sosităla Galați-n.a.), sa dat de știre domnului printr-un călăraș sau olacăeste vorba de curierii gălățeni-n.a.), care transmitea știrile în interiorul țării și în afara ei, folosind cai de olac”. Ajuns la Tecuci “... pârcălabul acestui oraș ne-a făcut rost de căruțe și de cai de beilic, ne-a dat și un conacar. Cel care venise cu noi s-a înapoiatăla Galați-n.a.) cu căruțele și cu caii, căci așa e obiceiul lor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și îl mângâie pe coamă. 6 2254 CENUȘOTCA PERSOANELE SOCOL UDRIȘTE SABĂU GLIGA TOADER LUPĂȘTEANU fost vornic de poartă și stăpân pe cetățuia Moara Guzganilor BOGDANA CRĂCIUNA fetele lui TUDORA ANGHELINA numită CENUȘOTCA, {EminescuOpVIII 121} fata lui Ștefan Murgul, fost pârcălab al Cetății-Albe, orfană în casă la TOADER LUPĂȘTEANU DAN VOIEVOD fecior domnesc din neamul Mușatin ISAC DIN BESERICANI cititori în zodii PEPELEA măscărici al lui VODĂ VLADISLAV BZMIAJNIE negustor leah HAGI MANUK BALAMUK negustor arman AVRAM NESPĂLAT negustor jidov REPLICI
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
i-a spus că a lui fiu N-ajunge niciodată coroana să o poarte, Că de pe a sa frunte cu fărdelegi pătată Cu sabia luată va fi de Bogdan-Dragoș. De-aceea el trimite în [patru ] părți a lumei Pe Gruie pârcălabul menit să-i fie naș Să-l stingă de pe lume pe Bogdan-Dragoș Vodă. BOGDAN Mamă, mamă! MARIA Aud, dragul mamei BOGDAN Cum se cheamă apa ce curge pe-aici?... E tare repede MARIA Bistrița, dragu mamei. B[OGDAN] Da' ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu durerea. ALEX[ANDRU] Ringala - încă? RINGALA Încă, încă... și pururea. Eu n-am spus care e durerea mea și nu m-am plâns Vouă, ci singurătății mele. Dar azi văd o țară de oameni adunată la Suceava. Cerșitorul și pârcălabul Cetății Albe, mitropolitul și călugărul disculț, omul cel de pe urmă și cel mai mare deopotrivă vin înaintea feții M[ăriei] Tale, fiecine cu ce greutate are, căutând județ drept și aflîndu-l. Fiecine se judecă ascultîndu-se și apărîndu-se. Și-ntre acestea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vere, ce mai e cu Gruie? - Pe cât știu e la Hotin, Turcii l-au închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum află că Vodă lasă turci să apere cetatea Și că numai pentru oameni, să le facă direptate, Lasă pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți. De-avea Gruie vre o teamă era să nu moară-n pat. dracu-i iese înainte cu colaci! "Eh, mă duc să scap Hotinul, șaptezeci de mii de draci! " O săgeata drept în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Turcule? Zâmbește turcul... "Domnul vostru, măi voinice! " Domnul? " zice Gruie rece..." Cine-i ăla... care Domn... Domnii legiuiți ai țării dorm în vecinicul lor somn... Pe mormintele lor sure, în locașu-ntunecos, Noi boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași ai lui Isus Și un pârcălab mai mare peste noi dacă am pus N-are drept să dea din țară loc măcar [de] două palme... Și astfel, din vorbă-n vorbă, au ajuns pîn' la sudalme
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rece..." Cine-i ăla... care Domn... Domnii legiuiți ai țării dorm în vecinicul lor somn... Pe mormintele lor sure, în locașu-ntunecos, Noi boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași ai lui Isus Și un pârcălab mai mare peste noi dacă am pus N-are drept să dea din țară loc măcar [de] două palme... Și astfel, din vorbă-n vorbă, au ajuns pîn' la sudalme Și la ceartă, la bătaie, începură să se bată, Nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cu împărăția... Vodă a simțit cumcă-l încurcă... - Vodă-l măgulea odată... - Da, dar nu-i dădea avere, Se temea că daca Gruie o să prinză la putere O să-ntoarcă lumea asta într-o zi cu susu-n jos, Nu degeaba își zisese: pârcălab al lui Hristos... - Nu mai râdeți... multă apă va mai trece peste Prut Pîn-om mai avea pe unul cum pe dânsul l-am avut. - S-au aflat un ban la dânsul, ban bătut cu chip și an... Jesus Christus Rex
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai e cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum au auzit că turcii de acum păzesc cetatea Și că numai pentru oameni, să le ție direptatea, E un pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți... Ridicând un pumn de oameni înarmați până în dinți, El se duse drept la pașă..." Cine te-a trimis aice, Pașo? " Turcu-atuncea rîde: "Domnu[l] vostru, măi voinice! " Domnul? " - zise Gruie - [Domnul? ] Cine-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Domnu[l] vostru, măi voinice! " Domnul? " - zise Gruie - [Domnul? ] Cine-i ăla? Care Domn? Domnii legiuiți ai țării dorm de vecin[ic]ul lor somn. Pe mormintele închise, în locaș întunecos, Noi, boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași ai lui Isus, Iar acela care vornic peste noi cu toți l-am pus N-are drept să dea din țară loc măcar de două palme... CRACALE Și astfel din vorbă-n vorbă au ajuns și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în Siret, și satul Tămășani, cu mori în Liudsca și cu toate bălțile,... și un hăleșteu ce să numești Mihai, în hotarul târgului Iașilor, cari hăleșteu au fost drept domnescu și au fost schimbătură bătrânului Petru (Rareș) vodă, cu Mihai pârcălabul. Și iarăși am dat și am miluit mănăstirea noastră Galata cu dzăce sălași de țigani”. Dar domnitorul este mazilit în 1579 și va reveni pe tronul Moldovei în 1582, unde rămâne până în 1591. Ia ascultă ce spune cronicarul Grigore Ureche
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la mănăstirea Hlincea. Întocmai, dragule. Iar vin și spun, sfințite, că soarta bieților țigani robi nu s-a schimbat deloc până la dezrobirea lor. Ca dovadă, iată ce spune Orăș hatman și pârcălab de Suceava la 6 ianuarie 1607 (7115): „Am dat această carte a noastră egumenului și întregului sobor de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, pentru ca ei să fie tari și puternici... a prinde pe łițul țiganul și a-l lega și a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Căliian,... Și boi și vaci și biholi, câte se vor găsi la dânsa,... i un cal, i doao iepe cu armăsar, și una sută galbeni ce are de datorie la Iurașco logofăt, și una sută galbeni ce are la Ciogole pârcălabul și 270 galbeni ce are la Anastasie mitropolit,... aceste toate au dat sfintei sale mănăstiri din târgul Iașii ce se numește Vatoped,... pentru sufletul răposatului Golăi logofăt, și sufletul ei i al fiilor”. Nu putem spune, părint, că mănăstirea Golia
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
moșiile sale, aici pe dealu Gălății, în Târgușor, pe unde îi scriu dresele, să-și ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași domnești să sară calul - cum se spune. Așa s-au petrecut lucrurile și cu pârcălabul târgului Hârlău, care a trecut peste hotărârea lui Grigorie Ghica voievod și a luat pârcălăbia de pe un pod peste Bahlui făcut de „Egumenii ce-au fostu la sveti Arhangheli și un iaz și mori în Bahlui la satul Ulmi din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1753 (7261) însă Matei Ghica voievod hotărăște: „Dacă am văzut hrisovul... părintelui domnii mele de miluire ce au făcut cu aceste svinte mănăstiri (Frumoasa și Sinai de la Muntele Athos)... am întărit... pe venitul acestei pârcălăbii ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti să cerci acel venit a pârcălăbii să-l strângă pe obiceiul vechiu”. În timp ce mă luptam cu acest hrisov, s-a auzit glas îndepărtat de corn. „E sfinția sa. A terminat de pregătit mâncarea. Să mă grăbesc, ca să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
păstrează și responsabilitatea colectivă a satului. Taxarea individuală („capitația”) devine normă abia prin reforma administrativă din anul 1864. De la sfârșitul secolului al XVIII-lea, plata colectivă a taxelor a fost susținută de o administrație regională incipientă formată din vornici și pârcălabi, perioadă în care au început să fie realizate și primele recensăminte . Același lucru s-a întâmplat și cu Vrancea, care era obligată la plata, ca întreg , a unui bir anual prestabilit, fiind astfel declanșat un joc de repartizare a efortului
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
primării. Scopul acestei reforme era de natură fiscală. Astfel, actul din 1864 prevede că „nicio comună nu va putea număra mai puțin de 500 de contribuabili” (Stahl, 1998, vol. I, p. 32). Printre efectele apariției administrației locale (inițial vornici și pârcălabi, apoi primării) se numără următoarele. În primul rând, s-a creat o birocrație locală, provenită din stabilizarea funcționarilor însărcinați cu taxarea. Teoretic, aceștia erau aleși de localnici, dar practic, pozițiile lor s-au stabilizat. În al doilea rând, s-a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]