1,745 matches
-
Îngăduie-mi să mă închin, când recunosc Că fără Tine -n lume, Doamne nu am rost Îngăduie să te slujesc cu adorare și Iubire Izvorul lor cel tainic, este Slăvitule în Tine! Mă conții, Te conțin neștiut în miez Că păcătuiesc, mă rog sau meditez Tu esti cu mine, oriunde merg și orice fac, Doamne! Ajută-mă să -Ți fiu pe plac! Referință Bibliografică: Numele ascuns în mine / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1987, Anul VI, 09 iunie
NUMELE ASCUNS ÎN MINE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379212_a_380541]
-
de 13 octombrie. * Nu-mi plăceau spitalele, dar cineva mi-a bătut la ușă... Nu! Așa de curând?! Am zăcut o vreme între ”agonie și extaz”, dar a venit o ursitoare și m-a dezlegat de blestem. Cu ce-am păcătuit? Am iubit un om... mai mult decât pe mine, mai mult... * El s-a dus..., iar eu am rămas să bântui printre poeme desuete și atâtea lucruri de prisos. M-am născut într-o zi de 12 aprilie. Ce primăvară
M-AM NĂSCUT ÎNTR-O ZI... ( 12 APRILIE) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379256_a_380585]
-
-mă printre flori carnivore, ia-mi putința trăirii în rochia imaculată singură, spune-mi că și tu ești o pată nearătată, întoarce-mă într-un An Nou, un amalgam între ce am făcut bun și ce trebuia să fac viețuind, păcătuind. De Revelion, arată-mă din cenușie, neagră, ninge-mă zgură prezentului maculat, timpului instaurat... RENAȘTERE - Ei, acum, asta la primăvară! - Știu, dar, să zicem... - Să zicem, spune, ce te paște? - Să zicem că am o grădină bătrână și-n ea
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
mereu să devină Dumnezeu sau asemenea lui Dumnezeu. Mai mult, Sartre spune în zilele noastre că omul trebuie să aspire să fie Dumnezeu. Este ademenirea de care s-a folosit diavolul, în chip de șarpe, pentru a-i face să păcătuiască pe primii oameni: Eritis sicut Deus [350]. În gîndirea indiană veche, obsedată într-un anume fel de motivul predominant al efortului de a deveni zei fără și chiar împotriva consimțămîntului zeilor înșiși -, ni se pare că putem cuprinde în concretul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o paletă de o sobrietate impunătoare, în care verdele, brunul, roșul, ocrul cîntă într-o surdină umbroasă, fresca impune ca o rugă adîncă și demnă. Dar cum să te închini acestor sfinți eterni, ieșiți de sub mîna unui meșter care a păcătuit atît de amarnic, slujind monstruosul ateism? Nu știu. Mergeți în singurătatea conacului de la Bîrnova, recuperat acum de fiii marelui basaraben, intrați în marea capelă și veți găsi singuri răspunsul. De-o fi existînd vreunul. 30 decembrie Să nu ne amăgim
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dorește, pe cît de subtilă exegetic, pe atît de gravă în consecințe: o foarte mediatizată analistă atrage atenția urii femeilor față de opera unor moderni ca Picasso sau Kooning. Ură pur și simplu. Nemotivată. Renoir însă, motivat de data asta, ar păcătui prin faptul că le sentimentalizează insipid pe femei, iar Degas le ia în posesie cu o superioritate rece. Aceștia, și alții încă, ar comite implicit "o agresiune împotriva realității și autonomiei feminine". Ca să vezi! La noi, lucrurile n-au intrat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nivelul cointeresării crește. A aplica metode moderne de învățare-evaluare nu înseamnă renunțarea la predarea sistematică a cunoștințelor. În perioada de reașezare a învățământului românesc pe baze noi trebuie să se găsească o linie de mijloc între suprasaturarea informațională prin care păcătuia vechiul sistem și deficitul informațional spre care se poate aluneca. Ambele situații sunt la fel de nocive pentru spiritul creator și inventivitate. Recepționarea unei cantități mai mari de informații decât cea folositoare creativității determină refuzul memorării sau filtrarea riguroasă. Nu trebuie, însă
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3062]
-
otomană, grijă pentru țara sa și propria-i persoană, preocuparea de a evita urmările dezastruoase ale unui eșec, sunt considerentele care domină raționamentele lui Brâncoveanu și-l îndeamnă la o prudență referitor la care Engel spunea că dacă domnitorul a păcătuit cu ceva, atunci a păcătuit din prea multă prudență, pe care a dus-o la extrem. „Cum se vede, nota N. Iorga în 1910, din purtarea lui Constantin Vodă față de Imperiali și față de regele saxon al Poloniei, el nu voia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și propria-i persoană, preocuparea de a evita urmările dezastruoase ale unui eșec, sunt considerentele care domină raționamentele lui Brâncoveanu și-l îndeamnă la o prudență referitor la care Engel spunea că dacă domnitorul a păcătuit cu ceva, atunci a păcătuit din prea multă prudență, pe care a dus-o la extrem. „Cum se vede, nota N. Iorga în 1910, din purtarea lui Constantin Vodă față de Imperiali și față de regele saxon al Poloniei, el nu voia, nu putea, având grija sa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
insă anatomia să Oribilă,-Înfricoșătoare și Mortală; nimic nu vei găsi în ea Decît doar Moarte, Disperare și Veșnică Melancolie-n tristă cugetare cufundata. De groază-înnebuni-vei dacă vei Cerceta acestfel 50 Fiece clipă-a ceasurilor mele-ascunse. Da, știu Că am păcătuit, ca Emanațiile mele ajuns-au desfrînate. Deja sînt tulburat de-ale lor fapte și de mă mai uita-voi Mult la ele, Disperarea la sinucidere-mi va duce sufletul. O Enion, tu însăți ești o rădăcină-n iad crescînd, 55
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a Văii. 140 Și într-a șaisprezecea dimineață Spectrul se arătă în fața ei.] Spectrul astfel vorbi: "Au cine ești, Măruntă coaja și găoace Ce din obezile-mi scăpat-ai? Detest temnița mea, o detest și totuși o iubesc. De ai păcătuit și cu prihana ești, să știi că eu sînt pur Si fara de prihana și pune-voi la aspră strictă socoteală 145 Faptele tale toate din trecut; ascúltă ce îți spun! bagă de seamă! ține minte! Această lume-n care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
210, plîngînd și tremurînd, 385 Plin de-ndoieli asupră-și vină aruncînd-o, privi la fructul Arborelui Tainic al lui Urizen. Căci astfel Enitharmon zise: "Cînd În Adîncuri dedesubt din rumenele roade am cules, Chiar prin această am știut că eu Păcătuisem, și-apoi știut-am Că fără de răscumpărare din moartea Veșnică nu voi putea fi mîntuita: 390 Că Viața viețuiește peste moarte, și prin devoratoare pofta Toate cîte sînt există unele prin altele 211; în deznădejde de atunci Strălucitoarea vreme mi-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îi spune să se inspire în predică lui din Biblie. Stiffelio deschide Biblia la povestea femeii adultere pe care o citește audienței. Cuvintele lui Isus: “'Quegli di voi che non peccò, la prima pietra scagli.“ (Care dintre voi nu a păcătuit, să arunce primul piatră!) devin cuvintele prin care Stiffelio își va ierta public soția de păcatul adulterului. Principalele arii din opera Stiffelio Cavatina Di qua varcando sul primo albore - din actul I, scena 1 Rezumat : Stiffelio s-a întors din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îl roagă să o ierte (Ah da me fuggi, invólati,). Egberto deasemenea îi cere lui Aroldo să manifeste milă (La patria legge vindice). Încă o dată Briano îi reamintește lui Aroldo îndatoririle sale de bun creștin: “Cel care niciodată nu a păcătuit să arunce primul piatră“. Inspirat de Ceruri Aroldo o iartă pe Mină și cei doi se îmbrățișează (Trionfi la legge divină d‘amor). Principalele arii din opera Aroldo Cavatina Sotto îl sol di Siria ardente - din actul I, scena 1
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
4, 8-21). CITAT RETRAS!!! Fericitul Augustin consideră că numai iubirea față de divinitate este prima și cea mai autentică proiecție afectivă. Iubirea numai față de semeni conduce la Înșelare, durere și pierzanie. Din moment ce ai ajuns la iubirea față de Dumnezeu, nu mai poți păcătui. Iubește și fă ce vrei ! Dacă taci, să taci din dragoste; dacă strigi, să strigi din dragoste; dacă Îndrepți, să Îndrepți din dragoste; dacă ierți, să ierți din dragoste. Să fie Înăuntrul tău rădăcina dragostei; din această rădăcină nu poate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
rău, a dreptății la nedreptate, a adevărului la falsitate, a frumuseții la urâțenie etc. Acești părinți invită la sinceritate, la asumare, la conștientizarea și depășirea stării de păcat. „Îl prefer pe omul păcătos”, zice avva Sarmatas, „dacă știe că a păcătuit și se pocăiește, celui nepăcătos, care se crede drept”. În tradiția creștină, responsabilizarea devine o „cheie” a depășirii condiției neautentice și a ieșirii din „imperiul” răului. A tăgădui că răul nu te urmărește constituie o frână În ridicarea noastră spirituală
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
problematică familiară eseisticii noastre interbelice, fascinată de cultură, în pagini care evită ariditatea erudiției prin efervescență juvenilă. Vocația creatoare o împlinește pe aceea de teoretician: A. include, în Semnele timpului, proze scurte în spiritul lui Borges sau Mircea Eliade, ce păcătuiesc uneori prin artificialitate abstractă, pentru a descoperi ulterior în poezie forma de expresie adecvată personalității sale. Volumul Pharmakon (1989), publicat în versiune integrală în 1990, sub titlul Căutarea căutării (Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), atrage atenția prin substanțialitatea imaginarului, nealterată
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
a o crea peste tot și dintr-o dată reprezintă secretul spiritelor naive și distinse. Dacă analizează toate lucrurile de prost gust care afectează toaletele, apartamentele, discursurile sau felul În care un necunoscut Își ține corpul, observatorii vor constata că acestea păcătuiesc prin derogări mai mult sau mai puțin evidente de la această triplă lege a unității. Viața exterioară este un soi de sistem organic ce Îl reprezintă pe individ tot așa cum culorile melcului se regăsesc pe cochilia lui. În același mod, totul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În Spațiu și, drept urmare, nu vor mai fi eclipse de Lună. Sau, și mai bine, aș putea să le compar cu... Gata! Ajunge cu atâtea asemănări și similitudini; la drept vorbind, este greu de stabilit dacă Teufelsdröckh sau noi Înșine păcătuim mai mult prin acest exces. L-am Învinuit de multe ori pentru obiceiul lui de a alambica și suprarafina totul; ne-am familiarizat demult cu tendința lui spre Misticism și Religiozitate, care Îl face să simtă Încă În toate mirosul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
realitatea cenușie și fantasmele ultracolorate, dintre excentricitatea aiuritoare, ironia autopersiflantă și conștiința acută a propriei inutilități. Ins boem, figură notorie a chefurilor din breasla scriitoricească a anilor ’70, D. scrie la început cu euforie. Dacă prozele volumului de debut mai păcătuiesc prin subțirimea și lipsa de miză a narațiunii, prin cultivarea ludicului absolut, a gratuității nu o dată stupefiante, odată cu Linda Belinda (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și în special cu Galaxia burlacilor (1980) D. se instalează solitar și sigur în
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
are ca obiect cultura („populară”, în sensul de nonelitară) americană, cultura divertismentului și „imperialismul” ei implicit, tendința de a-și anexa și de a înlocui celelalte culturi și viața „reală”, tangibilă, extramediatică. Bine documentat, vehiculând sintetic o informație interesantă, studiul păcătuiește prin oarecare pasivitate sau lipsă de reacție (nu neapărat polemică, ci pur și simplu obiectivă și înclinată spre nuanțare) față de ideologia implicită a obiectului său (sau a analizelor făcute acestuia de unii predecesori). De aceea, ajunge să ofere - în pofida scrupulului
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
cel flegmatic, cel îndatoritor, cel bonom). Comunicarea deficientă se datorează punerii în relație a unor tipuri de medici și de pacienți neconcordante, necomplementare, disjuncte. Într-o ordine de idei apropiată adăugăm, că tipuri extreme de interpretare, pe medicii timofili (care păcătuiesc printr-o atitudine prea înțelegătoare față de bolnavi, riscând să nu vadă problema medicală din cauza interesului acordat problemelor de viață personală ale pacienților) și pe medicii timofobi (reci și apersonali, lipsiți de comprehensiunea umană) - extremismul ambilor constituind pierderi mai ales în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
socoteala cu lumea-am încheiat. N-am a[-i] lua nimica, nimic nu-i am de dat... Acolo, lângă Vodă, unde de mult el zace, Cu el m-oi înțelege de mântuirea mea... Căci greu în astă lume eu am păcătuit, Eu sânt mâna de care slujitu-s-a blestemul Al maicei tale, ca-ntreg, [ca el] întreg să cadă Asupa frunții aspre-a-acelui nefericit. Au împlini-l-va Domnul cu toată grozăvia? Căci lumea e-mpăcată - pe pârtia ei veche Văd că se mișcă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fericite simțiri. În fine o concepțiune ideală va vedea în el piatra de-ncheiere a unui întreg gen de oameni ce-au alergat din crimă în crimă, caractere prin cari brațul Nemesei istorice 422v răzbună asupra individelor ceea ce neamurile a păcătuit contra altora. Această concepțiune e departe de-a acoperi cumva grozăvia crimei or demonismul cugetărilor, din contra, ea mărește încă grozăvia și ororarea asupra unei perversități atât de radicale a unui spirit dotat în sine cu-atîta bogăție și ea ni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., cuv. 3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]