1,781 matches
-
Viteazul nu ar avea ce căuta în Sfântu-Gheorghe și că ar fi bine dacă cineva ar arunca-o în aer. Apoi, nu cu mult timp înainte de explozie, i-a văzut pe cei doi aducând acasă niște îngrășământ chimic, rumeguș și păcură, materiale de care știa că nu aveau nevoie în gospodărie. Cum era de așteptat, informația a fost considerată ca având o importanță majoră, credibilitatea ei nefiind pusă absolut deloc sub semnul îndoielii; iar când noi, anchetatorii, am îndrăznit să ne
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
iar când noi, anchetatorii, am îndrăznit să ne manifestăm anumite rezerve în acest sens, am fost puși la punct cu o întrebare la care nu am găsit răspuns: cum putea ști o femeie simplă de la țară că, din îngrășământ chimic, păcură și rumeguș, se putea confecționa o puternică încărcătură explozivă? Se înțelege că au fost luate cu rapiditate măsuri informativ operative complexe de supraveghere și de urmărire a celor doi suspecți, ale căror rezultate nu le-am cunoscut. Am aflat în
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Nu-ți lăuda prea tare areolele ștampilate dulce ale sânilor, mult mai frumoase sunt nodurile cafenii din stivele de scânduri putrezind anonim în spatele casei. Nu-ți ridica șoldul la rangul voluptuos de stăpân al clipei longiline, adeseori traversa mustește în păcuri lubrefiante, sub marfare și trenuri mixte, de o mie de ori mai savuroasă, mai încleiată în volbura nezmulsă de cantonierii vaganți... Nu-ți slăvi buricul adânc, alături de ghizdul statornic și umed al fântânii. Și mai ales, o, mai ales ferește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
băgasem sub pătură, stinsesem lumina și priveam luna și stelele fosforescente lipite pe tavanul camerei mele. Pe cele adevărate le pot zări pe fereastră, în nopțile senine, căci locuiesc la etajul opt. Însă aseară era înnorat, geamurile păreau date cu păcură. Deodată am auzit un ciocănit în fereastră. În primul moment, am crezut că e o creangă purtată de vânt sau vreun liliac rătăcit care tocmai se alesese cu un nou cucui. Dar bătăile s-au repetat și inima a început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
zi de târg și 12 iarmaroace pentru bunul mers al afacerilor locuitorilor și „înflorirea negoțului pământului patriei au adus foloase și țăranilor din Hudeștii Mari care puteau astfel vinde cereale, animale și păsări și puteau cumpăra îmbrăcăminte, încălțăminte, tutun, sare, păcură. în anul 1846 Iordache C. Boldur Lățescu a dat dispoziții să împuște în cătunul Alba din Hudești cu învoiala țăranilor, 71 de vite bolnave ale acestora pe care le-a plătit din veniturile moșiei sale. Fapta sa filantropică a fost
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cuțit, pumnal. Similar: șuriu Scoică = sexul femeii. Similar: bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă Sifon = denunțător. Similar: ciripeală, cloncănit, păcură, smoală, trîmbiță, a bate din buze, jet, a vărsa gușa, a măcăni, a vomita, caiafă, canar, țamblagiu Smardoi = deținut descurcăreț care are poziție avantajoasă în închisoare Specială = băutură (interzisă în pușcărie). Similar: Adio Mamă, aghiazmă, abureală, glicerină, ulei, drojdie, sodă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Spuma solidă de poliuretan are , densitatea cuprinsă între 30 si 130 kg/m3 și se folosește de la - 200oC la 100oC. Se folosește la izolări în sistemele frigorifice, la conductele magistrale îngropate în sol, pentru transportul lichidelor calde, ușor congelabile (țiței, păcură, benzen). Polistirenul expandat ( celular ) are , densitatea de 20 kg/m3 și căldura specifică de 1,34 1,465 kJ /kg·K. Grosimea materialului termoizolant se calculează astfel încât temperatura peretelui exterior al aparatului să nu depășească 50oC. Această grosime se calculează
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
10 iunie 1879) cărăușia a încetat să mai fie o meserie bănoasă pentru locuitorii Proviței. În această perioadă prinde avânt extracția țițeiului. În anul 1880, la Drăgăneasa începe exploatarea petrolului. Inițial extracția petrolului se făcea prin săparea de „gropi de păcură”, a căror adâncime varia între 2 și 14 m, având pereții căptușiți cu gard de nuiele. Când nu s-a mai găsit petrol la suprafață a început săparea puțurilor de păcură. Săparea unui puț era o treabă foarte grea, periculoasă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
extracția petrolului se făcea prin săparea de „gropi de păcură”, a căror adâncime varia între 2 și 14 m, având pereții căptușiți cu gard de nuiele. Când nu s-a mai găsit petrol la suprafață a început săparea puțurilor de păcură. Săparea unui puț era o treabă foarte grea, periculoasă si murdară. Cerea îndemânare și experiență îndelungată. Oamenii care săpau puțuri de păcură se numeau „puțari”. În 1895 se înființează la Câmpina societatea „Steaua Română” care se ocupă cu exploatarea, prelucrarea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu gard de nuiele. Când nu s-a mai găsit petrol la suprafață a început săparea puțurilor de păcură. Săparea unui puț era o treabă foarte grea, periculoasă si murdară. Cerea îndemânare și experiență îndelungată. Oamenii care săpau puțuri de păcură se numeau „puțari”. În 1895 se înființează la Câmpina societatea „Steaua Română” care se ocupă cu exploatarea, prelucrarea și vânzarea produselor obținute din țiței. Acum începe extracția petrolului cu mijloace speciale. Forța de muncă de aici era asigurată și de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
geografică și istorico-geografică a toponimelor face referire la cele două componente ale mediului geografic: componenta naturală și componenta umană. Din punct de vedere al cadrului natural, toponimele exprimă aproape toate elementele acestuia: substratul geologic (Piatra, Nisipitu, Lutoasa etc), resursele subsolului (Păcuri, Slatina, Focul Viu etc), geomorfologia (Măgura, Vârfu, Dâmbu etc), hidrologia (Izvoru, Fântânele, Toplița etc), vegetația (Codrii Vlăsiei, Dumbrava, Stejăretu, Cornul etc), fauna (Dealul Bourului, Zimbroslava etc). Sub aspectul componentei umane, toponimia este la fel de bogată fiind “expresia directă a raporturilor dintre
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
similare. Dintre produsele de export făceau parte, în ordinea valorilor: sare, seu, cai, boi, vaci, porci, bivoli, orz, ovăz, porumb, grâu, lână, piei de bou și vacă, cașcaval, unt, catâri, brânză, miere, piei de oi, miei și berbeci, tutun, oi, păcură, vin, pește sărat, ceară, pastramă etc. Importurile Moldovei erau cifrate, în 1831, la 6.365.000 lei, iar exportul, la 9.210.000, în timp ce în 1833, importul crescuse la 12.440.000, iar exportul, la 15.480.000 lei. Structura
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
endoscopie digestivă, angiografie selectivă și scintigrafie cu globule roșii marcate radioactiv. Melena Este o hemoragie externă inferioară care constă din evacuarea, pe cale anală, a unei cantități de sânge, printr-un scaun de culoare roșie, cărămizie sau neagră, ajungând până la spectrul păcurei și miros dezgustător. Culoarea sângelui eliminat depinde de sediul de pornire a hemoragiei, În lungul tractului intestinal. Cu cât hemoragia este declanșată mai aproape de anus, respectiv la nivelul rectului sau al colonului descendent, sângele va fi mai deschis la culoare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
care prinde culori. De lîngă o căruță trasă la marginea drumului, se îndreaptă spre noi o făptură frumoasă, în rochia tradițională cu "toate culorile cerului și ale pămîntului" în urzeala ei, cu părul împletit în zeci de cosițe negre ca păcura. Spune ceva în limba ei, nu înțelegem nimic și o privim mirate. Rîde, arătîndu-și toți dinții puternici și tineri și cu un gest brusc, îmi apucă mîna stîngă și o întoarce cu palma în sus. Rîd și eu, retrăgîndu-mi mîna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
mine, îmbietoare, deja ațipită, învelindu-ne pe amândoi cu un cearceaf subțire... Se auzeau, de afară, acarii (Bujoreanu și Munteanu), înjurând domol, ca într-un descântec infinit, duios aproape, folosind cele mai grele vorbe, da, boscorodind acele (macazele!); neunse cu păcură când trebuia, se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț verde și unul roșu, țeapene și ele... Înjurau fructifer un prun pipernicit de pe peron, pururi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
acei așa-ziși zgîrie-nori mi se părea o adevărată cetate într-un stil specific al noii lumi. La New York era plină iarnă. La hotelul Ambassador, la care trăsesem, nu se simțea frigul, hotelul era chiar supraîncălzit. Acolo nu lipsea nici păcura, nici benzina. Pe noptiera din cameră era un aparat de radio. L-am deschis. Ce surpriză! Se transmitea splendida rapsodie a lui George Enescu. În America, muzica lui Enescu avea mare prețuire. Străzile New York-ului erau pline de lume, de unde
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
TERRA Încă nu se poate; țipătul e o spinare de noapte care umblă prin cuvinte speli rufe speli cerul speli bolnavul de astmă nu speli moartea ca un cîntat de cocoși proști; el a refuzat sandvișul de ceară sandvișul de păcură tu ai trăit numai pe acoperișul depozitului de carburanți mîinile pîlnie la gură cheamă pe cineva care poate povesti cine sîntem; mare caravanserai poezia într-o lume stupidă afacerea Keats, afacerea Eminescu nu există! paștele cailor zice cîteodată Marilyn Monroe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și scânduri (la gater) au venit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prin casă, eu le dădusem pentru "podoabe". Rufarul era un personaj îndrăgit și totodată bine intenționat. Curăța satul de lucrurile nefolositoare (bulendre, cotrențe, zdrențe). Alt personaj mereu prezent în viața satului era păcurarul, un fel de negustor ambulant, care vindea păcură și petrol lampant. Avea o căruță cu doi cai zdraveni și înăuntru un butoi mare cu păcură (un lichid vâscos, negru sau brun-închis, rămas de la distilarea țițeiului). Păcura, ca să nu fie atinsă de intem perii, era protejată de un coviltir
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
satul de lucrurile nefolositoare (bulendre, cotrențe, zdrențe). Alt personaj mereu prezent în viața satului era păcurarul, un fel de negustor ambulant, care vindea păcură și petrol lampant. Avea o căruță cu doi cai zdraveni și înăuntru un butoi mare cu păcură (un lichid vâscos, negru sau brun-închis, rămas de la distilarea țițeiului). Păcura, ca să nu fie atinsă de intem perii, era protejată de un coviltir, adică un acoperiș la căruță, făcut dintr-un schelet de nuiele curbate, peste care se întindea rogojini
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în viața satului era păcurarul, un fel de negustor ambulant, care vindea păcură și petrol lampant. Avea o căruță cu doi cai zdraveni și înăuntru un butoi mare cu păcură (un lichid vâscos, negru sau brun-închis, rămas de la distilarea țițeiului). Păcura, ca să nu fie atinsă de intem perii, era protejată de un coviltir, adică un acoperiș la căruță, făcut dintr-un schelet de nuiele curbate, peste care se întindea rogojini sau pânză groasă. Păcurarul stătea pe un jiț vechi, în față
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un acoperiș la căruță, făcut dintr-un schelet de nuiele curbate, peste care se întindea rogojini sau pânză groasă. Păcurarul stătea pe un jiț vechi, în față-și mâna caii. Atârnate, pe ambele părți ale căruței erau două găleți de păcură sau chiar un butoi (când aveau casă nouă cu acoperiș de draniță): Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și ne-a adus "anume" un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
butoi (când aveau casă nouă cu acoperiș de draniță): Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și ne-a adus "anume" un butoi mare de păcură. Doi gospodari din sat au dat dranița cu păcură și cu cea rămasă a dat gardul de la ogradă. Îmi plăcea să-i privesc. Arătau ca doi "Scaraoțchi". Numai coarnele le lipseau. Erau negri din creștet până-n tălpi. Aveau haine (salopete
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și ne-a adus "anume" un butoi mare de păcură. Doi gospodari din sat au dat dranița cu păcură și cu cea rămasă a dat gardul de la ogradă. Îmi plăcea să-i privesc. Arătau ca doi "Scaraoțchi". Numai coarnele le lipseau. Erau negri din creștet până-n tălpi. Aveau haine (salopete) anumite pentru asemenea treabă. Își făceau munca și erau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acoperite cu draniță, păcurarul devenise un negustor foarte mult așteptat și la Costișa. De fapt, el avea și comenzi, pentru anumiți gospodari, care-și ridicau case noi sau le renovau pe cele vechi. Pe ulițele satului se auzeau mereu. "Vând păcură!", "Vând păcură!" Copiii nu-l însoțeau ca pe rufari, de teamă să nu se murdărească de păcură. Totuși, le plăcea să strige și ei, ca păcurarul. Câinii lătrau pe ulițe și femeile ieșeau la porți să vadă ce se întâmplă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]