1,566 matches
-
, o figură deosebită a alpinismului românesc, a contribuit la realizarea unor drumuri forestiere și cabane în România. S-a născut la Bran în 1894, fiind nepotul lui Karl Lehmann, pădurar, fost ghid al S.K.V. pentru ascensiunile în Bucegi cu plecarea din Bran. A mers pe munte încă de copil, de pe la 1900 și cunoaștea perfect munții Bucegi, Piatra Craiului și Munții Făgărașului. parcurgea distanțe incredibile pentru un om obișnuit, cu punct
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
zăvor, puștile cu levier continuă să fie arme de vânătoare populare, în special pentru distanțe mici și mijlocii în păduri, preerii sau desișuri. Puștile cu levier mai sunt folosite în număr limitat de către paznicii de penitenciar în Statele Unite, precum si de către pădurari în diverse tări ale lumii. Un avantaj în plus asupra puștilor cu zăvor este ambidextria lor. O pușcă cu levier poate fi folosită fără probleme de către un trăgător stângaci. Majoritatea puștilor cu levier nu sunt așa de rezistente precum cele
Pușcă cu levier () [Corola-website/Science/335100_a_336429]
-
Luca, să meargă la Stremț pentru anchetă. În dimineața zilei de 2 martie, satul, în frunte cu bătrânii care cunoșteau vechile hotare, a pornit la recuperarea pădurii. S-a tăiat un drum, marcându-se astfel hotarul. Țăranii au ales un pădurar dintre ai lor, au dărâmat gardul de la casa pădurarilor stăpânului, le-au tăiat acestora pomii din grădină și i-au avertizat ca în trei zile să părăsească locul, mutându-și și casa. A doua zi, Csehi și Luca trimișii administratorului
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
zilei de 2 martie, satul, în frunte cu bătrânii care cunoșteau vechile hotare, a pornit la recuperarea pădurii. S-a tăiat un drum, marcându-se astfel hotarul. Țăranii au ales un pădurar dintre ai lor, au dărâmat gardul de la casa pădurarilor stăpânului, le-au tăiat acestora pomii din grădină și i-au avertizat ca în trei zile să părăsească locul, mutându-și și casa. A doua zi, Csehi și Luca trimișii administratorului comitatului au sosit la Stremț și au început ancheta
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
au continuat să susțină, în fața celor doi comisari, că întregul sat răspunde de cele întâmplate și nu anumite persoane. Lui Csehi și Luca nu le-a rămas altceva de făcut decât să interzică folosirea pădurilor ocupate și să așeze 12 pădurari pe lângă copacii care fuseseră doborâți, pentru ca, până la rezolvarea litigiului, nimeni să nu pătrundă în această zonă. Interdicția nu a fost, însă, respectată: a doua zi, sătenii s-au dus din nou la pădure și au cărat cât au putut din
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
aceste împrejurări, locțiitorul judelui suprem și vicecomitele au considerat că e mai bine să plece din sat, lăsându-l acolo numai pe pretor. După plecarea celor doi, țăranii s-au dus din nou la pădure. Au dărâmat trei case de pădurari. În ziua de 5 martie, Zudor și Szálantzi au depus o nouă informare adresată lui Lázár, în care arătau că nu există alte mijloace „pentru potolirea marei comunități sătești răzvrătite, în afară de folosirea cât mai grabnică a forței armate”. Exemplul stremțenilor
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
la 7 martie, iar hotărârea care s-a luat a parcurs toate treptele ierarhiei birocratice, ajungând la comandamentul suprem și înapoi la Benedek Lázár. Hotărârea guvernului prevedea ocuparea pădurilor cu ajutorul armatei, evaluarea „pagubei” stăpânilor de moșii, arestarea conducătorilor mișcării, a pădurarilor puși de sat și a primarului, anchetarea chestiunii de către comisar „fără nici o părtinire” și în același timp, pornirea unei anchete împotriva avocatului Pál Gál, care în mai multe rânduri îi sfătuise pe țărani cum să procedeze. Între timp, țăranii din
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
fântână. Păcală însă nu moare și își continuă drumul spre târg. Pe drum, el se oprește la umbra unui stejar secular și îi vinde vaca fraților săi pentru 35 de galbeni. Întorcându-se spre casă, el trece pe la nevasta unui pădurar (Vasilica Tastaman), unde înnoptează. Păcală vine după bani în săptămâna următoare, dar copacul rămâne mut; supărat, el îl taie și găsește la rădăcina acestuia o comoară ascunsă, din care nu-și ia decât suma de bani cu care se învoise
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
următoare, dar copacul rămâne mut; supărat, el îl taie și găsește la rădăcina acestuia o comoară ascunsă, din care nu-și ia decât suma de bani cu care se învoise. În drum spre casă, el îi păcălește din nou pe pădurar (Ștefan Mihăilescu-Brăila) și pe perceptor, precum și pe nevestele acestora pe care le seduce. Aflând că Păcală găsise o comoară, cei doi frați îl conving să le arate locul și lor, spunându-i la plecare să tragă ușa după el. Cei
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
tânărul se dovedește mai isteț și le dejoacă planurile. El doarme în aceeași cameră cu preotul (Teodor Pîcă), iar bandiții îl ucid pe acesta din urmă. Plecat de la han îmbrăcat în hainele preotului, Păcală îi „spovedește” pe perceptor și pe pădurar care îl anunță că vor să-l ucidă pe cel care le-a rușinat nevestele. Pe urmele lui pornesc și hoții. Într-un final, el este prins și judecat pentru uciderea preotului. Tocmai pe atunci trecea prin zonă o vânzătoare
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Păcală vinde vaca fraților săi unui pom în trunchiul căruia dă de o comoară din care, însă, cinstit, își ia doar cât tocmise. Datorită istețimii, scapă de tâlhari, îi păcălește pe notar și pădurar, și ajută o mireasă să fugă în ziua nunții. Personajul emblematic al umorului nostru popular (evocat încă din 1920 de Aurel Petrescu în animația sa și, mai târziu, tot de acesta, în 1926 în Păcală și Tândală la București, cu
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
de James, care avea la el o pușcă. Un alt martor i-a văzut pe cei doi certându-se aprins pe malul lacului, iar James a ridicat mâna să-și lovească tatăl. La scurtă vreme, James a fugit la casa pădurarului spunându-i că și-a găsit tatăl mort pe malul lacului. Fiul victimei fusese arestat de autorități ca suspect de crimă. Alice Turner credea că James era nevinovat și l-a rugat pe inspectorul Lestrade să solicite ajutorul lui Holmes
Misterul din Valea Boscombe () [Corola-website/Science/320109_a_321438]
-
Network. Pe canalul oficial de Youtube Cartoon Network a debutat primul trailer dublat pe 2 aprilie 2015. "Dincolo de hotarul grădinii" este povestea celor doi frați, Wirt și Greg, care se trezesc pierduți în Necunoscut, o pădure misterioasă în derivă. Cu ajutorul Pădurarului înțelept și a lui Beatrice, o pasăre albastră, Wirt și Greg trebuie să călătorească prin ciudatul tărâm, în speranța că vor găsi drumul spre casă. Nucleul seriei este povestea celor doi frați care încearcă din răsputeri să găsească direcția corectă
Dincolo de hotarul grădinii () [Corola-website/Science/333992_a_335321]
-
Gheorghe (din Râușor), Radeș Virgil (student), Gheorghe Șovăială (din Berivoi, muncitor), Ion Chiujdea, (din Berivoi, student), Novac Ion (din Berivoi, elev), Mogoș Ion (din Toderița, elev), Pică loan -Victor (din Toderița, elev), Mazilu Nicolae (din Leu), Novac Petre, Pop Jean (pădurar, din Lisa), Hașu Laurian (din Breaza, student), Hașu Andrei (elev), Cîlțea Cornel (din Șonea), Cornea Marcel (student, din Sinea), Novac Gelu (din Făgăraș), Hașu Gheorghe (țăran), Malgan Mihai (student), Ramba Gheorghe (din Voivodeni), Moldovan Dumitru-Bambu (țăran, din Lisa), Moldovan Vasile
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
seamă, atâta noblețe și atâta frumusețe, încât nu o viață, dar și o mie de vieți de ai avea, merită să le jertfești"”. Sute de familii din toate satele din Țara Oltului, sute de ciobani din Argeș și Muscel și pădurarii din zona Făgăraș au fost bănuiți de Securitate că oferă sprijin grupului Făgărășan. Spre deosebire de celelalte grupuri de rezistență din munți care nu mai aveau nici un supraviețuitor, mulți membri ai grupului Făgărășan au rămas în viață după 1990. “Ceea ce ne-a
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
vizită a regelui, din locuri cu climat mai prielnic se scoteau „brazde de iarbă pe care creșteau din belșug flori”, și erau replantate în fața sihăstriei lui Gurnemanz. În anul 1945, sihăstria cu mica sa clopotniță a fost incendiată de un pădurar, iar rămășițele sale rămase în paragină au dispărut complet după 1960. În 1999-2000, a fost reconstruită cu fidelitate în parcul castelului, cu fonduri provenite din donații private.
Sihăstria lui Gurnemanz () [Corola-website/Science/327614_a_328943]
-
a născut într-o familie de țărani, al treilea fiu din cei 6 copii"(Galina, Mihai, Ion, Mărina, Veronica)" ai lui Ștefan și Maria Movileanu, oameni harnici și gospodari. Semion Movileanu, bunel de pe tată, avea capacități înclinate spre pictură. Fiind pădurar între anii 1932-1943 in pădurea de la Horodca, nu departe de s.Drăgușenii-Noi (Conojeni) Raionul Hîncești, își desena singur harta ocolului silvic, în care indica cele mai importante puncte,cum ar fi Mănăstirea Hâncu, stejarii seculari, izvoare, lăcușorul de la marginea pădurii
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,3 persoane. Din 1999 în Corjeuți activează Organizația Teritorială Briceni a Mișcării Ecologiste din Moldova. Personalul este alcătuit din 20 de persoane (2 colaboratori științifici, 3 pădurari, o profesoară, 1 agronom (lider al asociației țărănești). Scopul organizației constituie protecție și prevenirea distrugerii patrimoniului natural. În satul Corjeuți convețuiesc 5 confesiuni religioase. Chiar dacă ortodocșii constituie cel mai numeros cult, asistența la slujbele săptămânale la biserică este de 150
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
nuduri ce exprimă un subtil lirism ca în portretul scriitorului „Gala Galaction”. În acest tablou se observă forme aspre, colțuroase ce sugerează tragicul. Chiar și pe chipurile pure ale copiilor pictați de acesta se întrevede o umbră de tristețe („Fetița pădurarului”, „Cătiușa Lipoveanca” sau „Fetița olandeză”). În picturile înfățișând naturi moarte Tonitza înfățișează obiecte de artă populară și sporește luminozitatea culorilor. Tonitza nu este numai pictor ci și un desăvârșit grafician, profesor pentru elevii săi printre care se număra și Corneliu
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
nobilimea de țară o perioadă mai îndelungată ar fi consolidat politica regală de pace în interior și ar fi făcut din rege exponentul dorinței maselor care începuseră să se organizeze în confrerii ale păcii, ca de pildă, cea condusă de pădurarul Durand din Puy-en-Velay (1186). Era timpul ca regele să intervină printr-o acțiune de amploare, care să împiedice alunecarea acestor confrerii spre erezie și dezordini. Regele Franței nu putea întreprinde nimic atât timp cât puternicul său vasal, regele Angliei, deținea posesiuni numeroase
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
prin tradiție, de familii aparținând populației locale de șocați - denumirea populară pentru croații maghiarizați, cu nume de obicei terminate în -ics, de felul Perianovics sau Marghetics. Alături, nume ciudate de familie cu rezonanțe de obârșie friulană: Vigi sau Vighi, posibili pădurari colonizați pentru exploatarea lemnului din vremea Mariei Tereza sau din secolul următor." Negreșit, Onoarea și onorariul e o carte remarcabilă. Nu și neprihănită - să spunem așa - dacă ne gândim la bibliografiile care împănează puțin prea des paginile, la indexul plin
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
departe, călărea ori de câte ori i-o permitea terenul, însă dacă întâlnea cărări abrupte, se baza pe picioarele sale puternice. Din acest motiv, își posta întotdeauna cai în punctele esențiale ale drumurilor pe care le străbătea - adesea, la colibele vânătorilor și ale pădurarilor. Hei, cărbunarule! Bătrâne, ești acasă? strigă Sanpei, în timp ce descăleca în fața casei unui arzător de cărbuni. Era leoarcă de sudoare, dar nu mai mult calul pe care-l călărea. Era începutul verii. În munți, frunzele încă își mai păstrau verdele crud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
pe Siret și nu se mai dădea voie. Iar ne-am Întors și, În sfârșit, cu un camion de armată, am ajuns la Botoșani. Dar fără nici un bagaj - n-aveam nici măcar o cămașă de schimb. Bagajele rămăseseră dincolo, la un pădurar, unde rămăsese și prietena mamei. Am ajuns, foarte comic, În Botoșani. Era iunie și mama mea purta un palton cu un guler de blană, iar eu aveam papuci cu talpă de lemn și eram și eu Îmbrăcată cu ceva mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de o ștampilă. Am trecut granița. Am trecut printr-o pădure atât de minunată, pădurile Bucovinei - era atât de frumos, o primăvară nebună! Ziceam: „Doamne, cum poate să existe ceva așa de frumos În lumea asta?”. M-am dus la pădurarul unde era prietena mamei cu copilul. Imediat mi-am luat lucrurile și am plecat: am zis că nu stăm nici un minut, nu mâncăm nimic. Trebuie să prindem aceiași oameni la graniță, altfel n-o să putem pleca. Și, Într-adevăr, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
jos, nu i-au dat voie, iar copilul a rămas. Mergeau niște țărănci - atunci se da voie să-ți lucrezi pământul dintr-o parte În alta -, i-a dat unul o sapă și a trecut cu ei. A doua zi pădurarul acela a fost omorât. Ei, un dezertor l-a omorât. Dar putea să ne omoare și pe noi - nu mi-am dat seama de pericol. Am ajuns la Botoșani. În ’44 rușii au mers mai departe de Botoșani. Și ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]