98,453 matches
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > UN BULDOZER DE IUBIRE Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te-am ținut departe moarte! Doar cu inima-mi aprinsă Am ars ochiuri de pădure, Tânără și necuprinsă! Te-am ținut departe, hâdo Cu tot râsul tău isteric! Te-auzeam și te sfidam. Tu, lumină de-ntuneric! N-am crezut că poți să vii, (când eram mai fericită) Cu-n buldozer de iubire De mă
UN BULDOZER DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Buldozerul.html [Corola-blog/BlogPost/357325_a_358654]
-
tot mai multă și se-aburcă În crengile golașe, unde țese Perdele groase, reci și ne-nțelese, Prin care toamna nu se mai descurcă, Chiar frunzele pe toate și le pierde; Se-mbrac-atunci în haina ei de iarnă, Se face gri pădurea ce-a fost verde. Un cerb, un cer și-ncepe-ncet să cearnă Hlamidă fină, ca să ne desmierde, Când norii albi pe dealuri se răstoarnă. IARNĂ FĂRĂ CERB lui Nichita Desface luna norii albi din caier Și-i risipește-n
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1452534062.html [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
de nuci Cu flori de gheață luminoase, dalbe. Dar nu mai știu ce drumuri o s-apuci Și zilele cum ți le-așezi în salbe. ZĂPEZILE M-am tot certat cu toamna-n acest an, Că stă și-acum ascunsă prin păduri, Cu frunzele topite de arsuri Și iarba neagră toată pe tăpșan. ,,Omătul, noi am vrea să nu ni-l furi, Ce mai e iarna fără de troian ? Și fără nea, ce cade în noian, Cât oare ai putea să mai înduri
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1452534062.html [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
pentru vii de ura lumii neatinși doi balerini pe negre poante aprindem foc în inimi vânt pictăm pe frunzele deșarte oceane calde de cuvânt cresc amintiri din recea sare mai e clemență între noi ca perle crude milenare dăm foc pădurilor de ploi Referință Bibliografică: Anii de mătase / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1257, Anul IV, 10 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ANII DE MĂTASE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1402399501.html [Corola-blog/BlogPost/361988_a_363317]
-
energia visată prin ardera a fel de fel de componente ale planetei, omul nu a făcut decât să își ardă combustibilul planetar care asigura cuibului său universal o durată prestabilită la formarea ei ca entitate spațiotemporală. Când începe să taie pădurile ancestrale, ivite special spre a pune umbră pământului pentru a-l feri de unele modificări ce apar în mișcarea universală a materiei, el își taie de fapt, craca sa universală pe care natura îl lăsase să stea atărnat fără să
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
sunt nesemnificative și nu pot modifica forma, poziția și înclinația față de axă, nu pot avea nici o influență asupra planetei. Total greșit ! Ce a fîcut omul de a lungul istorie sale și nu numai în istoria recentă, fiți siguri: - a tăiat pădurile care se așezaseră intr-o anumită poziție pe pămant - a modificat cursul apelor creând baraje în spatele cărora au făcut acumulări imense de ape - a sfredelit pământul spre a scoate din măruntaiele lui fel de fel de componente. Cărbune, minereuri, pietre
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
visele și interesele - o hidrosferă pe care putem pluti și inota scăldându -ne în splendorile apei - - o atmosferă pe care o putem respira și străbate, fără a avea teamă că nu ne mai întoarcem . - Omul, însă, vine el și taie pădurea luând umbra pământului, taie copacul și îl bagă pe foc, deși avea atâtea crengi uscate pe jos, sapă hăuri imense în mantaua pământului lăsându i goluri imense în sufletul lui plutitor, îi topește piatra și o aruncă în ceruri, în
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
Ca-ntr-o poveste scrisă de ursită;Tu, blondul prinț coborâtor din nori,Eu, fir de lut, o rozâ înflorită.... III. ZBUCIUM, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017. La umbra ta, m-aplec, pădure, Cu osteneala zilelor cu brumă; M-apasă vântul, ploaia mă-ncovoaie, La geamul vieții, ciorile, îmi scurmă. Nu mai sunt copilița alintată, Nici ramu-nmiresmat de Primăvară; Sunt plânsul frunzei, lacrima uitată A unui drum ce duce către seară. Pe fruntea rece
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
orice vorbă, orice gând. Aud cum vântu-mi șuieră din spate; E ceas târziu, o noapte de catran. Întind cu teamă, mâna printre ierburi, Biet cuc stingher, căutând un cuib...și-un ram. Citește mai mult La umbra ta, m-aplec, pădure,Cu osteneala zilelor cu brumă; M-apasă vântul, ploaia mă-ncovoaie,La geamul vieții, ciorile, îmi scurmă.Nu mai sunt copilița alintată,Nici ramu-nmiresmat de Primăvară; Sunt plânsul frunzei, lacrima uitatăA unui drum ce duce către seară.Pe fruntea rece, mi
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Poate-mi vei sta de-acuma, De strajă pe sub plopi; Să-mprăștii peste lanuri, Sărutul ca o vară. C-o palmă ce alină Durerile din snopi, Că s-a ivit stăpânul, Cu un tăiș de coasă. Vor amuți de teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din aripi. Vor da năvală corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și furia. Citește mai mult Poate-mi vei sta de-acuma,De strajă pe sub plopi;Să
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
mult Poate-mi vei sta de-acuma,De strajă pe sub plopi;Să-mprăștii peste lanuri,Sărutul ca o vară.C-o palmă ce alinăDurerile din snopi,Că s-a ivit stăpânul,Cu un tăiș de coasă.Vor amuți de teamă,Pădurile de brazi,Când fierul toporiștiiLe va tăia din aripi.Vor da năvală corbiiși lupii cei hulpavi,Să-și stâmpere cu sânge,Nesațul și furia.... XXII. VISE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. Sunt
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
existență Geniu pustiu, nu mai gusta nectar și nici esență. Ascultat-a Eminescu ades, Simfonia Îngerilor Binecuvântată evadare din valea Plângerilor Unde el a avut parte de suspine și chiar moarte Înainte de-a se stinge a buzelor sale șoapte. PĂDUREA CRINILOR De-aș fi avut norocul S-alerg în pădurea de crini Ce poartă-n petale lumini Adunate-n cupe regale Aș fi golit cum știu doar eu Cu patima-nsetatului Cupa ce poartă-n ascuns Aurul cernut de curcubeu
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1434377477.html [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
Ascultat-a Eminescu ades, Simfonia Îngerilor Binecuvântată evadare din valea Plângerilor Unde el a avut parte de suspine și chiar moarte Înainte de-a se stinge a buzelor sale șoapte. PĂDUREA CRINILOR De-aș fi avut norocul S-alerg în pădurea de crini Ce poartă-n petale lumini Adunate-n cupe regale Aș fi golit cum știu doar eu Cu patima-nsetatului Cupa ce poartă-n ascuns Aurul cernut de curcubeu Parfumul lor mi-ar fi indus un somn adânc Să
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1434377477.html [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
și o invazie de turiști din emisfera nordică. Din păcate nu-i chiar așa! Soare și multă căldură pe coastele oceanului este, dar la munte ninge... chiar dacă suntem în toiul verii; în mijlocul continentului, zona deșertica e din ce in ce mai secetoasa, în sud - pădurile ard cu săptămânile, iar... în nord-est avem parte de inundații mai abitir că pe vremea lui Noe. Marele Potop Australian Australienii încearcă totuși să fie realiști. Știu să țină piept greutăților. Nimeni nu își pune cenușă-n cap că inundațiile
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
propovăduiește „Domnul ajută pe cei care se ajută singuri”. Munca este prețuită și asta se vede în cea mai umilă gospodărie. Oamenii se ajută reciproc. Practic asistența socială nu este necesară. Măcar nu este preponderentă ca la vecinii de „dincolo de păduri” Așadar există pe cei doi versanți ai masivului Carpați din centrul țării două Românii. România estică în care proprietatea este cinstită, venerată chiar, având drept consecință o veșnică dispută între vecini. Despre o întrajutorare nici nu poate fi vorba. Nici măcar
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
două Românii. România estică în care proprietatea este cinstită, venerată chiar, având drept consecință o veșnică dispută între vecini. Despre o întrajutorare nici nu poate fi vorba. Nici măcar la o asociere spre a cultiva mari holde în loc de mici parcele. Dincolo de păduri, în vestul lanțului carpatic, omul cinstește munca și respectă avutul rezultat din ea. Poate astfel face mici economii din sumele date de concetățenii din sud-est pe „dușca de alinare a sufletului îndurerat” Dacă, asemănător Scoțienilor, se pune problema unei autonomii
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ACEASTA ESTE TARA MEA Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 806 din 16 martie 2013 Toate Articolele Autorului Aceasta este țara mea. Cu munți de brazi și apele ce curg cu păduri ratacite-n amurg, cu oameni frumoși, cu oșteni ce nu sunt dar mereu sunt în gând. Pașuni întinse de iarbă și câmpii cu oameni ce-s harnici și copii zglobii. Aceasta este țara mea. Cu bune și rele, de dor
ACEASTA ESTE TARA MEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 by http://confluente.ro/Aceasta_este_tara_mea_petru_jipa_1363437318.html [Corola-blog/BlogPost/345283_a_346612]
-
Acasa > Strofe > Valori > MAMĂ CÂMPIE(CÂMPIA DIN PURANI DE VIDELE) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 911 din 29 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Mă plec, Înconvoiată De povara dorului. Mamă Câmpie, Pe umerii tăi Pădurea a înfrunzit, Iar pe obrajii durdulii Au înflorit și macii purpurii Cu măciulii-făclii, În care se ascunde Visul... Ascult în tăcere Șoaptele sufletului Și graiul norilor, Când ploaia-mi vorbește. Pe trupul tău Grâul înflorește, Iar prepelițele Cuiburi și-ascund
MAMĂ CÂMPIE(CÂMPIA DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mama_campie_campia_din_pura_floarea_carbune_1372498066.html [Corola-blog/BlogPost/363992_a_365321]
-
Floarea soarelui ne-mbie Să-i sorbim din pălărie Spirala Infinitului - Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin de fiori, Privesc cum înflorește Raiul Pe umerii tăi... Dorul L-am ascuns în adâncu-ți, Acolo Unde izvorăște Lumina... Pădurea Îți cântă doine Și balade haiducești. Străbunii Te-au dăruit urmașilor, Și energia ta Le curge prin vene. Tu stai și-asculți Tropotul cailor nopții, Pe care-i adapă La fântânile vieții Străbunii cu nepoții, În nopțile cu lună... Referință
MAMĂ CÂMPIE(CÂMPIA DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mama_campie_campia_din_pura_floarea_carbune_1372498066.html [Corola-blog/BlogPost/363992_a_365321]
-
murmurul pământului ... O dimineață înnorată și rece de toamnă învăluie pământul! Norii grei, plumburii așteaptă un semn, să se dezlănțuie! Nu simt răceala, când merg cu tălpile goale prin iarba plină de rouă. O liniște nefirească s-a lăsat peste pădure, frunzele copacilor foșnesc, transmițând mesaje secrete. Cerul se dezlănțuie, furtuna izbucnește furioasă. Acolo sus, Dumnezeu este trist! Noi, putem schimba lumea însă nu ne pasă! Pământul plânge! Îmi apropii fruntea de scoarța copacului, ii simt vibrația ... și ei au suflet
CÂNTECUL PĂMÂNTULUI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantecul_pamantului.html [Corola-blog/BlogPost/356403_a_357732]
-
patriarhale și morgă de zeu rănit, amazoanele aprige ale tranziției încep brusc să invoce sindromul Bambi, iar doamne respectabile, care și-au sacrificat nepoții pentru o carieră dedicată „celor mulți”, adoptă culori și mine sumbre ce duc cu gândul la pădurile desfrunzite din noiembrie. Răzleț, apare chiar și specia hieratică a haiducului de laborator, aflat veșnic în goană, pe căluțul său de lemn, și agitând amenințător sabia de molid din dotare. E cât se poate de firesc ca acest grup eclectic
Glonțul de diamant by https://republica.ro/glontul-de-diamant [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
patriarhale și morgă de zeu rănit, amazoanele aprige ale tranziției încep brusc să invoce sindromul Bambi, iar doamne respectabile, care și-au sacrificat nepoții pentru o carieră dedicată „celor mulți”, adoptă culori și mine sumbre ce duc cu gândul la pădurile desfrunzite din noiembrie. Răzleț, apare chiar și specia hieratică a haiducului de laborator, aflat veșnic în goană, pe căluțul său de lemn, și agitând amenințător sabia de molid din dotare. Iulian Lepa Posibila discreditare a unor magistrați cu trecut tulbure
Glonțul de diamant by https://republica.ro/glontul-de-diamant [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
stătea pe o piatră la marginea apei și își umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Monstrul_stan_virgil_1388388015.html [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
siameze”, „Ne-am întâlnit privirile/ dincolo de oglinda cea veche/ ce păstra amintiri/”, călătoria în timp ajunge la începuturi, pe la ,,carâmbul timpului”, „când soarele naviga în piroagă de jăratic”. Despre desăvârșire și spirite alese în „Ortoexistență” poeta ne spune, „Cresc mereu păduri de existețe efemere,/ dar puțini arbori cu rădăcinile în sus.” De formație filolog, este conștientă de puterea cuvintelor, dar și a celui care le mânuiește spre a le face ascultătoare , limpezi, cu putere de vibrație, sau ,,pești zburători/ care să
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1447679719.html [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
Înafară de numele de pe afiș, participanților le mai sunt rezervate o mulțime de activități și experiențe inedite, de la sporturi extreme la expoziții de artă și fotografie, târg de accesorii handmade, workshop-uri sau proiecții de film. Cazarea se face la marginea pădurii, sub cerul liber sau în corturi, pe saltele gonflabile și izoprene, sau cu urechea lipită de pământ. Route 68 Camp numără peste 500 de locuri de campare și este dotat cu servicii și dușuri moderne, dar și cu utilități gratuite
Route68 Summerfest by http://www.zilesinopti.ro/articole/2562/route68-summerfest [Corola-blog/BlogPost/99422_a_100714]