804 matches
-
Reghin (12 km NNE). Satul Periș din punct de vedere administrativ aparține comunei Gornești care este alcătuit din mai multe sate : Gornești situat în centru, Iară de Mureș, Teleac, Petrilaca de Mureș - spre est, Mura Mică și Mura Mare, Ilioara, Pădureni spre sud - est. Satul Periș este situată în nordul comunei și are ca vecini direcți următoarele sate : la sud, sud - vest satul Gornești, la est satul Petrilaca de Mureș, la nord, nord - vest satul Petelea, si la vest satul Voivodeni
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
1813 în două cercuri cu 12 plase: de Sus și de Jos . Satul Periș îl regăsim în circumscripția Iară de Mureș ( „bezirk Marosch - Járaer”) sub denumirea de Körtvélyfája, în plasă de Sus al comitatului Turda . Circumscripția cuprindea 13 sate : Erdő-Csanád ( Pădureni), Erő-Szengyől ( Sânger), Gernyeszeg ( Gornești), Hét-Bük ( Habic), Kis-Illye ( Ilioara), Kis-Szederjes ( Mura Mică), Nagy-Szederjes ( Mura Mare) Máros-Jára ( Iară de Mureș), Magyar-Péterlaka ( Petrilaca de Mureș), Olah-Nádos ( Nadășa), Sáromberke ( Dumbrăvioara), Telek ( Teleac) și Körtvélyfája ( Periș ) . Din 1873 satul va aparține comitatului Mureș - Turda, format
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Berești-Bistrița (în trecut, Berești și Berești-Ițești) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Berești-Bistrița (reședința), Brad, Climești și Pădureni. Comuna este situată în partea de nord a județului, având ca vecini comunele Filipești (la nord), Itești (la sud), Săucești (la est) și Racova (la vest). Prin comună trece șoseaua națională DN2, care unește Bacăul de Roman. Lângă Berești-Bistrița, acest
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
la 1803 din județul Neamț (ocolul Siret) sub denumirea de Berești-Ițești, dar la sfârșitul secolului al XIX-lea făcea parte, cu numele de "Berești" din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Berești, Climești și Pădureni, având în total 1525 de locuitori ce trăiau în 370 de case. În comună existau o școală înființată în 1860 la care învățau 29 de elevi (dintre care 9 fete) și trei biserici, iar principalii proprietari de pământ erau urmașii
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
Catargiu, Ovanes Christea, Mihail Costea Haret, urmașii lui Gh. Răzmeriță, pr. C. Borcea și Dimitrie Giosanu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna sub numele de "Berești-Bistrița", în plasa Bistrița a aceluiași județ, având în compunere satele Berești, Bradu, Climești și Pădureni, cu 2360 de locuitori. Din 1931, satul de reședință al comunei a primit și el denumirea de "Berești-Bistrița". În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, și i s-
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
Mărgineni (în trecut, Mărgineni-Munteni, în maghiară "Marzsinén") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barați, Luncani, Mărgineni (reședința), Pădureni, Podiș, Poiana, Trebeș și Valea Budului. Comuna se află în nordul județului, la nord-vest de municipiul Bacău, pe malurile râului Trebiș (un afluent al Bistriței). Este străbătută de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Mărgineni, acest drum
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Dubașu, Lingurari, Luncani, Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni și Tocila. În 1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Izvoru Berheciului (în trecut, Târgu Gloduri, Gloduri, și Obârșia) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Antohești, Băimac, Făghieni, Izvoru Berheciului (reședința), Obârșia, Oțelești și Pădureni. Comuna se află în nord-estul județului, în zona cursului superior al râului Berheci (după cum arată și numele ei), în colinele Tutovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Secuieni (unde se intersectează cu DN2F), Traian
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
cu 1220 de locuitori ce trăiau în 328 de case și avea două biserici (una în fiecare sat), proprietari de pământ fiind C. Șendrea, familia Ciuchi și pr. I. Știrbei. Comuna Oțelești era formată din satele Antohești, Oțelești, Făghieni și Pădureni cu 1349 de locuitori, trei biserici și o școală înființată la Antohești în 1892; marii proprietari de pământ erau aici Maria T. Hanuță, Marghioala A. Antohi și D. Condurachi. Anuarul Socec din 1925 consemnează unificarea celor trei comune sub numele
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
Marghioala A. Antohi și D. Condurachi. Anuarul Socec din 1925 consemnează unificarea celor trei comune sub numele de "Obârșia", cu reședința în satul Târgu Glodurile. Ea avea 1115 locuitori în satele Antohești, Băimac, Cimbala, Făghieni, Glod, Târgu Glodurile, Obârșia, Oțelești, Pădureni și Prisaca și făcea parte din plasa Traian a aceluiași județ. În 1931, comuna a luat numele de "Glodurile". În 1950, comuna Gloduri a trecut la raionul Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
1918, când au fost consemnate în limba română. În lucrarea Arta populară din Valea Jiului se fac referiri la subiectul monografiei satului Livadia cuprinse în două lucrări, pe care nu le-am avut la dispoziție, care sunt: Țara Hațegului și regiunea pădurenilor, Radu Vuia, Institutul de Geologie al Universității Babeș din Cluj, 1926, lucrarea se ocupă de prerogativele regelui Vladislav II privind privilegiile nemeșilor. Rezultatele cercetărilor făcute la sfârșitul secolului XIX, efectuate de un colectiv format din antropo-geograful francez Emm de Martars
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
acestor aprecieri vom cita în continuare numai una, aceea a compozitorului și muzicologului George Deriețeanu, care scria: „Această puternică formație corală s-a distins prin voci, siguranță în execuție și o interpretare realistă. Repertoriul era compus din minunatele cântece ale pădurenilor din Leșu-llvei, prezentate în prelucrarea atentă și inspirată a compozitorului clujean Tudor Jarda, dirijorul lor. Un element nou, prețios și orginal, a constat în faptul că această echipă a cântat acompaniată de o mică formație orchestrală, alcătuită din instrumente populare
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cultivarea cartofilor și a cerealelor astfel că s-a ajuns la un surplus de produse pe care le vindeau sau schimbau în piețele din Vadu-Crișului, Braca și Beiuș. Intrucât locuiau în aceste ținuturi împădurite erau numiți de către oamenii de la câmpie „pădureni” și erau foarte apreciați îndeosebi pentru produsele de origine animală pe care le desfăceau. De asemenea au fost curând cunoscuți până în ținuturile Sălajului și zona Oradiei pentru varul pe care-l fabricau în ,caminițe”. De altfei vărăritul este una din
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
locuitori. Crețești este așezată între Podișul Moldovei și Dealurile Fălciului, aflându-se în mare parte în limitele bazinului hidrografic al râului Lohan. Se învecinează la nord cu comuna Tătărăni, în nord-est se învecinează cu orașul Huși, la est cu comuna Pădureni iar la sud cu comunele Hoceni și Dimitrie Cantemir. Altitudinea medie a comunei este de 246m, cele mai înalte forme de relief constituindu-le platourile structurale (dealurile Rușilor (362m), Dobrina (361m), Cimitirului (300m)), iar cele mai joase sunt culmile interfluviale
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Pădureni este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni (reședința), Rusca, Todireni și Văleni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pădureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
Pădureni este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni (reședința), Rusca, Todireni și Văleni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pădureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,1%). Pentru 2,9% din
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
Pădureni este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni (reședința), Rusca, Todireni și Văleni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pădureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,1%). Pentru 2,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,1%). Pentru 2,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,75%). Pentru 2,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Pădureni din județul Vaslui este compusă din șapte sate (Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni, Rusca, Todireni, Văleni), iar centrul de comună este satul Pădureni. La capătul a peste 20 de ani de transformări continue, satul s-a transformat într-o așezare
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,75%). Pentru 2,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Pădureni din județul Vaslui este compusă din șapte sate (Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni, Rusca, Todireni, Văleni), iar centrul de comună este satul Pădureni. La capătul a peste 20 de ani de transformări continue, satul s-a transformat într-o așezare atipică peisajului rural general românesc - dispune de amenajări care nu pot fi văzute
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,75%). Pentru 2,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Pădureni din județul Vaslui este compusă din șapte sate (Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni, Rusca, Todireni, Văleni), iar centrul de comună este satul Pădureni. La capătul a peste 20 de ani de transformări continue, satul s-a transformat într-o așezare atipică peisajului rural general românesc - dispune de amenajări care nu pot fi văzute nici unele orașe din țară. Planurile de transformare a comunei au
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
decât eram", a povestit Temistocle Diaconu pentru HotNews. Printre cele mai spectaculoase investiții ale primăriei se număra piscină, sală de spectacole și un parc inedit. Toate acestea în paralel cu investiții în infrastructura rutieră și de utilități. Piscina de satul Pădureni este una dintre cele mai importante atracții pentru tinerii din sat și din zonă. Însă construcția sa a fost privită cu scepticism încă de la avansarea acestei idei, și chiar și acum ea este prezentată în media ca "moft" într-o
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
moft" într-o comunitate care nu este "100% asfaltată". Cu toate acestea, primarul susține că bazinul a avut un impact deosebit în comunitate, că investiția a fost deja amortizată și că în prezent aduce bani la buget. Temistocle Diaconu, primar Pădureni: "Cu piscina eram dator să o construiesc. Înainte de 1989, am rămas mâhnit de faptul că mai mulți copii și tineri s-au înecat în iazuri improvizate. Am propus să se facă un fel de ștrand, o groapă betonată cum i-
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
Feiurdeni (mai demult "Feiurd", în ) este un sat în comuna Chinteni din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este situat la 17 km nord de Cluj, așezat pe fundul căldării, ce se adâncește între Fântânelele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești. Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii, Șes, Țelini, Dos, Față, Deal, Curmatura, Calea Borșii
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
se realiza prin adunarea lui la ceafa într-un conci, un rotocol susținut de o bucățică de lemn sau metal. Primul conci este făcut de nânașa. 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect didactic-2008 2. Augustin Pădurean, Viorel Lăcătuș- "Huța satul îmbrățișat de păduri" ed. Astra-Dej, 2008 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect didactic-2008 2. Augustin Pădurean, Viorel Lăcătuș- "Huța satul îmbrățișat de păduri" ed. Astra-Dej, 2004
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
nânașa. 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect didactic-2008 2. Augustin Pădurean, Viorel Lăcătuș- "Huța satul îmbrățișat de păduri" ed. Astra-Dej, 2008 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect didactic-2008 2. Augustin Pădurean, Viorel Lăcătuș- "Huța satul îmbrățișat de păduri" ed. Astra-Dej, 2004
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]