3,151 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PSALM Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 394 din 29 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Psalm Cu troițe la răspântii și gânduri păgâne Te întîmpină lumea azi pe Tine, Stăpâne Răutatea ne-mpresoară, singuri nu putem scăpa Vindeca-i Doamne! doar Tu ne mai poți salva! Sunt trădător, promisiunea din copilărie Că am să-ți dărui toată iubirea numai Ție Am încălcat-o
PSALM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360589_a_361918]
-
drept și credința sa! Buzele dușmanilor au grăit deșertăciuni In loc să rostească în zorii zilei rugăciuni Nu strig: zdrobește brațul celui păcătos! Mă rog: luminează-l, cum ne-a învățat Cristos! Dar iată: cu troițe la răsruci și gânduri păgâne Te întîmpină azi lumea pe Tine, Stăpâne Răii ne împresoară, au zămislit numai păcat Vindecă-i Doamne! Fă iarăși Pământul curat! Elena Armenescu Referință Bibliografică: Psalm / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 394, Anul II, 29 ianuarie 2012
PSALM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360589_a_361918]
-
bine spus “nu torceau”,pentru că, din păcate nimeni sau aproape nimeni nu mai știe să țină fusul în mână și să toarcă...) pentru ca să nu revină pe pământ să se îmbăieze, morții care așteaptă la poarta Raiului. O seamă de obiceiuri păgâne sunt cunoscute de sărbătoarea Floriilor. Pe vremuri, la sate, la miezul nopții dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc împreună cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari; cu această apă se spălau pe cap în ziua
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
Din ochii arși de lacrimi, din trupul istovit?/ De ce să-I strangeți brațul cu patimă la sân?/ Și giulgiul nou, copile, de ce-l roșiți în jale?/ Și vă răniți genunchii în pietrele din cale/ Și pentru cine-aprindeți făclii de dor păgân?/ Priviți spre cer, surioare. Cu trupul prea curat./ Mai alb ca pâinea jertfei din sfintele altare,/ Mai alb decât potirul cu binecuvântare,/ El stă în tronul slavei, de slavă-nconjurat./ Din palma Lui nu curge șiroi de sânge greu,/ Ci vinul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
În creștinism, alegerea este universală, ucenicii au fost trimiși la toate neamurile. Epistola către Efeseni: este cartea eclesiologică a Bisericii. Prin opera Sa Iisus Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul nostru Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
ai corpul liană bătută de vânt și sălbatecii ochi de cicoare, umbletul ți-e urmă de vis ce calcă pe perne de fluturi, când râzi și vorbești, doruri și vise tu scuturi, în fața ta înfloresc grădini de stele-luceferi, ești leagăn păgân de neîmblânzite păcate , pângărită de ochi nevăzuți și de vânturi spurcate, ești vis, ești minune despicând ramuri de dor, meduză ce stai pe țărm bântuită de algele coapte, ești marmora scoasă din ape făcută din carne și lapte, zăpezi ai
TU, FEMEIE, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360035_a_361364]
-
sîmbure de gheață și de ceară/ Din amalgam de fum, de-alean tămîie, din veșnică cernită mohorîre,/ Dintr-un adaos răstignit pe toacă și din scînteie tremurînd să facă/ Din depărtare amustind a fîn și dintr-o lacrimă de vis păgîn/ Imaginea rebelelor mistere, ardente, însă pururi efemere,// Ce-a fost mai bun,mai pur, ne-atins de ani, imaginea tihniților castani/ Ce nu s-a mai întors, ce-i sfîșiat în gard de compromisuri tot ghimpat/ Ce-a fost și
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
Acasa > Stihuri > Semne > POEM PĂGÂN Autor: Marian Hotca Publicat în: Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului străbunii mei au fost păgâni n-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii, s-au născut din roua humei ca merii, le-au crescut și
POEM PĂGÂN de MARIAN HOTCA în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360206_a_361535]
-
ca merii, le-au crescut și aripi ascuțite de vultur, dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satului au cultivat prin ogoare dărnicia, iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericire în fiecare an, babele din neamul nostru păgân împleteau cu mâinile uscate de ani cununi zdravene de cepe; le atârnau la colțul grinzii de la târnaț ca un dar adus luminii din soare și mulțumeau cerului că n-a uitat niciodată să ne alduiască cu o ploaie aceste vremuri
POEM PĂGÂN de MARIAN HOTCA în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360206_a_361535]
-
a uitat niciodată să ne alduiască cu o ploaie aceste vremuri au durat mult și bine până la un moment dat când au apărut alte legi nepăgâne și-atunci au fost nevoiți să se mute cu toții în ceruri Referință Bibliografică: poem păgân / Marian Hotca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1378, Anul IV, 09 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Hotca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POEM PĂGÂN de MARIAN HOTCA în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360206_a_361535]
-
despre autor: nu există încă- toate articolele: VIZUALIZARE - articole publicate:articol- număr total de accesări:accesări- număr total de voturi:voturi- număr total de cititori:cititori- număr de abonați:abonat->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. POEM PĂGÂN, de Marian Hotca, publicat în Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014. străbunii mei au fost păgâni n-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii, s-au nascut din roua humei că merii, le-au crescut și aripi ascuțite de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360229_a_361558]
-
că merii, le-au crescut și aripi ascuțite de vultur, dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satului au cultivat prin ogoare dărnicia, iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericire în fiecare an, babele din neamul nostru păgân împleteau cu mâinile uscate de ani cununi zdravene de cepe; le atârnau la colțul grinzii de la târnaț ca un dar adus luminii din soare și mulțumeau cerului că n-a uitat niciodată să ne alduiască cu o ploaie aceste vremuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360229_a_361558]
-
răsări prin toți porii și flori violete îmi vor adumbri pleoapele azi chiar aș putea să zbor dar toate cele zece degete ale tale sunt adânc înfipte în curba crudă a cărnii care se desface sfiit ca într-un ritual păgân și neînțeles de nimeni tainic și dumnezeiesc au început să-mi înmugurească sânii... vine ... Citește mai mult cerșești pe umărul meu mere verzideși a trecut sezonulsub buzele talemă transform din mugur în floarevântul îmi desface părulrăsfirând amurguri roșiaticepe cerurile fără de
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
Iisus nu-l lasă să se mai cheme Simon“ (apud P. Maior, op. cit., p. 6). De ce? Credem că numele Simon i-a părut Mântuitorului un nomen odiosum, deoarece îi amintea de cuvinte cu sens profund negativ ca: fenician Eșmun „zeu păgân al vindecării și războiului“, gruzin eșmani „demon, drac“, asiatic șaman „vrăjitor, preot păgân al spiritelor rele“. Dar de ce i-a pus numele Petru? P. Maior recunoaște că nu știe de ce Hristos i-a schimbat numele: „nici sfinția sa (Dumnezeu) nu ne-
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
p. 6). De ce? Credem că numele Simon i-a părut Mântuitorului un nomen odiosum, deoarece îi amintea de cuvinte cu sens profund negativ ca: fenician Eșmun „zeu păgân al vindecării și războiului“, gruzin eșmani „demon, drac“, asiatic șaman „vrăjitor, preot păgân al spiritelor rele“. Dar de ce i-a pus numele Petru? P. Maior recunoaște că nu știe de ce Hristos i-a schimbat numele: „nici sfinția sa (Dumnezeu) nu ne-a descoperit pentru ce lui Petru i-au mutat numele“, adăugând că „voiește
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
atâta ceață dar chiar de n-am la cine și unde să mai trag sunt gata iar de ducă, mi-e drumul iarăși lung. DE ATÂTA GÂND Iubita mea cu glezne lungi până la sâni cu părul fâlfâind că un stindard păgân Adună-te când roată zilei crapă la pieptu-mi nestatornic că o apă Săgeată-mă din nou cu vorbe descântate și râzi până la cer cu capul dat pe spate să-mi cazi peste auz refren cald de colind cu palma-ti
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
În creștinism, alegerea este universală, ucenicii au fost trimiși la toate neamurile. Epistola către Efeseni: este cartea eclesiologică a Bisericii. Prin opera Sa Iisus Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul nostru Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
că, fiind de-abia anul 1946, acest grup al rezistenței naționaliste prin Biserică era încă puternic, fiind nevoie de mai bine de doi ani până ce membrii lui au fost anihilați, trei dintre ei - Nicodim, Irineu și Grigorie - chiar prin crimă păgâna. A se vedea mai multe în „Cartea episcopilor cruciați” ed. Realitatea 2000 și „Biserică din eter” ed. Realitatea 2012, deoarece multe documente au dispărut. Eu insumi am constatat cum, chiar și acest număr pe ianuarie-martie 1947 din „Biserică Ortodoxă Română
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
răsări prin toți porii și flori violete îmi vor adumbri pleoapele azi chiar aș putea să zbor dar toate cele zece degete ale tale sunt adânc înfipte în curba crudă a cărnii care se desface sfiit ca într-un ritual păgân și neînțeles de nimeni tainic și dumnezeiesc au început să-mi înmugurească sânii... vine primăvara? Referință Bibliografică: înmugurire / Nuța Istrate Gangan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 774, Anul III, 12 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nuța Istrate
ÎNMUGURIRE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359250_a_360579]
-
în dreapta, apoi în stânga își fluieră cânele, acesta apare, ceva mai înfricoșător decât strămoșii lui dinozaurii și pleacă amândoi pe baltă. Aici Suloi se urcă pe un bolovan și începe să scuipe în apă. Ai putea crede că este vreun ritual păgân sau o formă de meditație... Ei, bine, nu este nimic pentru că Suloi nu le are nici cu gânditul, nici cu meditația și nici cu admiratul naturii. Pur și simplu rage de foame și nu știe ce să facă... Cum este
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
roesleriană, precizându-se că a fost redactată pentru a justifica pretențiile anexioniste ale Ungariei, dar manualul nu se lansează într-o dezbatere înveninată. Minoritățile nu sunt prezentate nici sub o lumină îndulcită, cu un portret imaculat, dar nici ca lifte păgâne. Se păstrează un echilibru, suspendându-se dezbaterea pe un timp când elevii de azi vor avea mai multe cărți în mână și vor putea să facă jocul conform propriilor opinii, iar nu conform unei manipulări ideologice. De ce există această prudență
Pleacă latina, dispare o oră de română, intră multiculturalismul la clasa a VI-a. Legea ideologizării învățământului () [Corola-blog/BlogPost/338329_a_339658]
-
satisfacție. Un om împlinit. - Pe tinie n-am cu ce te-omeni! - Lasă, Tușa, că eu nu pentru aia am venit. Voiam să mai întreb una-alta, cum e cu sărbătorile astea, de pildă. Sunt oameni care zic că-s păgâne, că-s diavolești, că-i păcat să le ții... - Da dă-i în buba și pe-ahăia, că nu-i treaba lor! Fiștecari să țână ce-o vre, ca ieu din a lor nu-i smintesc. Io-mi văd de treabă
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
că nu ești. Nu se știe dacă se aude de undeva, ori îți cântă ție în cap, lipite-n buclă, „Stairway to heaven “ sau „Child in time “... Cei mai mulți s-au cărat deja, dar plaja era plină - gemea ușor, sub ocupația păgână a dezordinii și letargiei. Se lăsase liber doar un petec tampon între ultimele edificii din fâș și terase - încă mai funcționa „La spital”. Dacă vă spun că e de demult! Nici nu cred că se inventaseră termopanele, șlapii cu ață
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche () [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
obstacole, cu ghimpii urii și ai desconsiderării. Dar asemenea lor, marele poet nu și-a schimbat aurul din suflet pe monedele succesului facil și nici iubirea de semeni în deșertăciune. Credința în Dumnezeu nu și-a rătăcit-o prin cugetări păgâne, nici optimismul nu s-a prefăcut în pesimism. Unul dintre gesturile cele mai impresionante și definitorii ale liricii lui Grigore Vieru este acela al sfidării morții în numele valorilor care-i călăuzesc ființa și dau marile înțelegeri ale creației: „Mare ești
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
Intră în mare în pantaloni trei sferturi și au mulțumirea de a nu fi încălcat indicațiile vestimentare din Coran. Trei sferturi de tradiție domnește în țară. Am fost și în Istanbul care în traducere, înseamnă La oraș!, după cum primii locuitori păgâni îi auzeau pe romanii băștinași pronunțând. Călcam pământul știind că pe aici au mers în pas de domnitor, Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu. Mă întrebam ce ar fi văzut ei atunci, din ceea ce eu contemplu astăzi. Marea vuia sub podul
Despre puterea exemplului*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339352_a_340681]