2,887 matches
-
afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul în care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din gen. "[[Loxosceles]]" și "[[Sicarius]]". Păianjeni din această familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai veninoși
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din gen. "[[Loxosceles]]" și "[[Sicarius]]". Păianjeni din această familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai veninoși. Mușcăturile ale acestor păianjeni provoacă necroză locală sau insuficiență renală, iar în unele cazuri
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din gen. "[[Loxosceles]]" și "[[Sicarius]]". Păianjeni din această familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai veninoși. Mușcăturile ale acestor păianjeni provoacă necroză locală sau insuficiență renală, iar în unele cazuri, și moartea. Consecințe foarte severe apar
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din gen. "[[Loxosceles]]" și "[[Sicarius]]". Păianjeni din această familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai veninoși. Mușcăturile ale acestor păianjeni provoacă necroză locală sau insuficiență renală, iar în unele cazuri, și moartea. Consecințe foarte severe apar și atunci când veninul se răspândește în organism. Simptome relativ "ușoare" ale intoxicării cu venin necrotic include greață, vărsături, febră, erupții cutanate, dureri musculare și
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
veninul se răspândește în organism. Simptome relativ "ușoare" ale intoxicării cu venin necrotic include greață, vărsături, febră, erupții cutanate, dureri musculare și în articulații, uneori, apare hemoliza, [[coagulare]]a intravasculară a [[sânge]]lui. Tratamentul se administrează în depedență de specia păianjenului. Aceasta cere determinarea exactă a speciei, pentru un tratament cât mai eficient. Din acest motiv, este preferabil să capturăm păianjenul viu. Păianjenul mort este greu de-l indentificat. Însă, instituțiile medicale nu despun de specialiști din domeniu și aplicarea acestor
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
musculare și în articulații, uneori, apare hemoliza, [[coagulare]]a intravasculară a [[sânge]]lui. Tratamentul se administrează în depedență de specia păianjenului. Aceasta cere determinarea exactă a speciei, pentru un tratament cât mai eficient. Din acest motiv, este preferabil să capturăm păianjenul viu. Păianjenul mort este greu de-l indentificat. Însă, instituțiile medicale nu despun de specialiști din domeniu și aplicarea acestor recomandări este imposobilă. Și-n plus, rareori păianjenul poate fi prins. Totuși, în regiunele unde mușcăturile de păianjeni sunt dese
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
în articulații, uneori, apare hemoliza, [[coagulare]]a intravasculară a [[sânge]]lui. Tratamentul se administrează în depedență de specia păianjenului. Aceasta cere determinarea exactă a speciei, pentru un tratament cât mai eficient. Din acest motiv, este preferabil să capturăm păianjenul viu. Păianjenul mort este greu de-l indentificat. Însă, instituțiile medicale nu despun de specialiști din domeniu și aplicarea acestor recomandări este imposobilă. Și-n plus, rareori păianjenul poate fi prins. Totuși, în regiunele unde mușcăturile de păianjeni sunt dese și situația
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
un tratament cât mai eficient. Din acest motiv, este preferabil să capturăm păianjenul viu. Păianjenul mort este greu de-l indentificat. Însă, instituțiile medicale nu despun de specialiști din domeniu și aplicarea acestor recomandări este imposobilă. Și-n plus, rareori păianjenul poate fi prins. Totuși, în regiunele unde mușcăturile de păianjeni sunt dese și situația economică este favorabilă, spitalele dispun de specialiști. Tratamente pentru înțepături minore, este ca pentru orice rană. Rana ar trebui lăsată să sângereze pentru a evita pătrunderea
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
să capturăm păianjenul viu. Păianjenul mort este greu de-l indentificat. Însă, instituțiile medicale nu despun de specialiști din domeniu și aplicarea acestor recomandări este imposobilă. Și-n plus, rareori păianjenul poate fi prins. Totuși, în regiunele unde mușcăturile de păianjeni sunt dese și situația economică este favorabilă, spitalele dispun de specialiști. Tratamente pentru înțepături minore, este ca pentru orice rană. Rana ar trebui lăsată să sângereze pentru a evita pătrunderea unor substanțe nocive (majoritatea rănilor nu vor sângera, deoarece acestea
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
sângereze pentru a evita pătrunderea unor substanțe nocive (majoritatea rănilor nu vor sângera, deoarece acestea sunt foarte de mici în diametru) și tratată cu diferite [[antiseptic]]e. În caz că apar semne de infecție se recomanda consultarea medicului. În caz mușcăturilor de păianjeni otrăvitori este necesar de a solicita cât mai urgent medicul. Tratamentul poate să includă administrarea de dapsonă, antihistamine, [[antibiotic]]e, dextran, glucocorticoizi, heparină, [[nitroglicerină]], interveție chirurgicală, cel mai des se folosește [[antidot]]ul. Aceste preparate sunt prescrise în funcție de experiența mediclului
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
a solicita cât mai urgent medicul. Tratamentul poate să includă administrarea de dapsonă, antihistamine, [[antibiotic]]e, dextran, glucocorticoizi, heparină, [[nitroglicerină]], interveție chirurgicală, cel mai des se folosește [[antidot]]ul. Aceste preparate sunt prescrise în funcție de experiența mediclului dat. Cei mai periculoși păianjeni aparțin genurilor: ar putea fi o alternativă, mai puțin poluantă, [[pesticid]]elor. Veninul fiind mortal pentru [[insecte]] este inofensiv (veninul unor specii) pentru majoritatea vertebratelor. În prezent au început cercetările privind utilizarea veninului în [[medicină]], la tratarea [[Aritmie cardiacă|aritmiei
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
este o specie de păianjeni araneomorfi din familia Nephilidae. Anterior, era considerată o varietate a speciei "Nephilengys malabarensis". O publicație confirmă faptul că aceasta reprezintă o specie aparte . Lungimea corpului femelei este de aproximativ 17 mm, iar cea a masculului - 5 mm. Prosoma este neagră
Nephilengys papuana () [Corola-website/Science/319341_a_320670]
-
1969 a fost reabilitat și numit din nou cercetător principal. A întocmit o numeroasă colecție de exemplare de amfibieni și reptile, care a fost transferată la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. s-a ocupat și de sistematica "Araneae" (Păianjenii). A tradus operele lui Charles Darwin și a colaborat cu scenariști, în calitate de consultant științific, la filme de scurt metraj, având o temeinică pregătire filozofică și cunoscând mai multe limbi (română, engleză, franceză, germană). Între anii 1950-1987, a publicat peste 80
Ion E. Fuhn () [Corola-website/Science/332047_a_333376]
-
comunicațiile și comerțul, dar Tyrathca a ajuns în cele din urmă să ocupe un loc în consiliul COnfederației. "Science Fiction Chronicle" consideră trilogia "Zorii nopții" „cel mai măreț act creativ în domeniul SF de când "Babylon 5" a măturat pânzele de păianjen de pe "Star Trek"”. "Science Fiction Weekly" o descrie ca „space opera uriașă și tumultuoasă, care are câte ceva pentru fiecare... Universul lui Hamilton nu poate să încapă într-un singur volum. Sunt prea mulți eroi pe care să-i îndrăgim, ticăloși
Zorii nopții () [Corola-website/Science/320759_a_322088]
-
Stea aflată la 15 ani-lumină de Pământ. Stea aflată la 16 ani-lumină de Pământ. Stea aflată la 20 ani-lumină de Pământ. Stea aflată la 24 de ani-lumină de Pământ. Stea aflată la 25 de ani-lumină de Pământ. Numiți peiorativ și "păianjeni", Agregații reprezintă o facțiune umană bazată pe augmentarea mentală care a apărut pe Marte la începutul secolului al XXII-lea. Ei folosesc tehnologia pentru a crea o conștiință de grup, comunicarea între desfășurându-se non-verbal, prin intermediul legăturilor neurale. Fiecare dintre
Universul Revelation Space () [Corola-website/Science/330874_a_332203]
-
mușchi, la poalele copacilor, în scorburi, vizuini sau sub pietre. Hrana brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând formele zburătoare, pe care le prinde printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și șerpii. Reproducerea brotăcelului are loc în aprilie-iunie în apă, unde el este un foarte bun înotător. În această perioadă masculii intră în apă; femelele îi urmează mai târziu și pentru o perioadă
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
Părintele deschidea biserica numai la hram, pe 14 octombrie, iar eu și mama veneam cu câteva zile înainte pentru a face curat, pentru că arăta jalnic. Plafonul avea fisuri așa de mari, încât puteai băga mâna. Pereții erau negri, plini de păianjeni, podeaua era ruptă, iar covoarele se învechiseră și erau urâte“", își amintea Oltea Horecica, o enoriașă a bisericii. În 1959, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la Unirea Principatelor, fațada exterioară a bisericii a fost restaurată. O altă serie
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
(titlu original: "Eight Legged Freaks") este un film de groază de comedie din 2002 regizat de Ellory Elkayem cu David Arquette, Kari Wührer și Scott Terra în rolurile principale. Intriga filmului se referă la o colecție de păianjeni care sunt expuși la deșeuri toxice, lucru care îi face să ia proporții gigantice și începe să omoare oameni pentru a se hrăni. Filmul este dedicat memoriei lui Pilar Seurat, mama producătorului Dean Devlin, care a murit de cancer anul
Lighioane cu opt picioare () [Corola-website/Science/329742_a_331071]
-
sau, aducând țării unitate și stabilitate după devastările Războiului de 100 de ani. A domnit între anii 1461 - 1483 cu o autoritate și cu o abilitate dusă uneori până la un cinism extrem, fiind poreclit și „cel Șiret” (Le Rusé) și „Păianjenul universal” (l'Universelle araigne). Ludovic al XI-lea a semnat în 1482 tratatul de la Arras cu Maximilian I de Habsburg, prin care i-au fost cedate ducatul Burgundiei și Picardia. A fost cel dintâi rege care a luat pe față
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
Cărtărescu, Coșovei, Iaru și Stratan. Mircea Cărtărescu - SĂ NE IUBIM, CHERA MU... să ne iubim, chera mu, să ne iubim per tujur ca mîine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crîncene ca mîine un ieri cu labe de păianjen de fîn îți va umbla în cîrlionții de florio ai coiffurii zăpăcindu-te, ambetîndu-te... să fim tandri, bîigui poligonul cățelu lipindu-și irișii de șoldurile voluptuoase ale autobazei din filaret să fim tandri, singurătatea mea, ciripi indicatorul de sens giratoriu
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
specie de paianjeni săritori găsită în America Centrală, inclusiv în Mexic, Costă Rica și Guatemala. Este specia tip a genului "Bagheera", care mai include o altă specie, "B. prosper". "B. kiplingi" e notabilă pentru dietă să ciudată, care, unica pentru un păianjen, este în cea mai mare parte erbivora. Nici un alt paianjen cunoscut nu are o dietă erbivora așa de consistentă. Numele genului e derivat din Bagheera, Pantera neagră din Cartea junglei scrisă de Rudyard Kipling, numele specie onorându-l chiar pe
Bagheera kiplingi () [Corola-website/Science/318818_a_320147]
-
produs de copacii acacia tot pentru furnicile lor simbiote, si ocazional mai fură larve de la furnicile muncitoare pentru a le mânca. În mod special în timpul sezonului secetos ei mai canibalizează ocazional alți "B. kiplingi". În ciuda consumului ocazional de carne, țesutul păianjenului prezintă o semnătură izotopică tipică pentru animale erbivore, implicând faptul că cea mai mare parte a hranei lor provine din plante. În timp ce au o dietă aproape exclusiv erbivora în Mexic unde populează mai mult de jumătate din copacii acacia collinsii
Bagheera kiplingi () [Corola-website/Science/318818_a_320147]
-
o mică armată a Gondorului, condusă de către fratele lui Boromir, Faramir, dar ei îl conving pe acesta că inelul trebuie să fie distrus cu orice preț. La finalul volumului, Gollum îl trădează pe Frodo și îl conduce la Shelob, un păianjen uriaș, sperând că odată ce acesta se va ospăta din hobbit el va putea lua inelul. Shelob îl înțeapă pe Frodo și îl paralizează, dar Sam se luptă cu păianjenul și îl învinge. Frodo este luat de către orci și dus în
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
Gollum îl trădează pe Frodo și îl conduce la Shelob, un păianjen uriaș, sperând că odată ce acesta se va ospăta din hobbit el va putea lua inelul. Shelob îl înțeapă pe Frodo și îl paralizează, dar Sam se luptă cu păianjenul și îl învinge. Frodo este luat de către orci și dus în fortăreața Cirith Ungol. Sam crede că stăpânul său este mort și ia povara inelului asupra sa. El realizează mai târziu că adevăratul purtător trăiește și începe astfel o urmărire
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
iar picioarele lungi. Este aproape incapabil să zboare din cauza penelor sale moi, însă aleargă bine. Duce o viață diurnă, noaptea stând ascuns în arbori. Scoate sunete ascuțite, care se aud de la distanță. Se hrănește cu larvele nevertebratelor, viermi, melci, amfipode, păianjeni, diverse insecte (chilopode, ortoptere, blatodee, diplopode, coleoptere) și șopârle. Ponta conține doar un singur ou pe an, de mărimea celui de găină. Această specie a fost descoperită de Verreaux și Des Murs în 1860; în prezent este pe cale de dispariție
Kagu () [Corola-website/Science/331910_a_333239]