44,744 matches
-
Ștefan Cazimir Navigînd pe marea agitată a politicii, Ștefan Cazimir nu părăsește masa de scris. Fără a mai spune că prestația sa oratorică aparține tot literaturii, autorul încredințează tiparului noi eseuri, articole, studii literare, din cînd în cînd chiar poezii. De fapt, cu poeziile chiar începe, printr-un mic volum intitulat Pentru
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
următoare. și rând pe rând își abandonează cenușile în salcâmul din poartă vocea în neliniștea câinilor stinși de pe strada mea care nu mai este o stradă și intră în carnea fericită a femeii care se trezește pentru ca împreună să mă părăsească taci! și naufragiază în marea din fereastră Încerc să reiau firul cât de cât logic al aserțiunilor, atât de puțin important pentru autor. Primele două stihuri (al patrulea și al cincilea, în ansamblul textului liric) continuă - se poate crede - cele
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
dragi...ť. Ele își risipesc cenușa în salcâmul din poartă, și în neliniștea câinilor de odinioară ai străzii mult schimbate ( Ťcare nu mai este o stradăť). în continuare, Ťlucrurileť intră în carnea fericită a femeii, în compania căreia îl vor părăsi pe eul liric. Acesta din urmă pare a-și impune tăcerea (Ťtaci!ť); ultimul vers poate fi un îndemn la reluarea somnului, deși ziua inundă fereastra. Un vers din Leopardi, cu care se încheie celebrul poem L'infinito, pare a
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
Jumătatea trează a amfiteatrului izbucnește spontan în rîs. Jumătatea trezită din somn află despre ce e vorba și se alătură prompt voioșiei celor dintîi. Ilaritatea devine generală. Profesoara, evident, nu pricepe nimic; reacția studenților i se pare o blasfemie și părăsește indignată sala. Un coleg fuge după ea pe coridor, izbutind s-o împace și s-o readucă la catedră. N-am aflat niciodată ce i-a spus. O explicație sinceră a faptelor n-ar fi putut decît să le agraveze
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
făcea. Dacă pe Bonada, cu care avusese o legătură axată pe sex, o disprețuia, de această femeie din lumea bună care avea o anume distincție păreau să-l lege cele mai nobile sentimente. Încercarea de a o convinge să-l părăsească pe funcționarul ministerial Tuzzi, cu care era măritată, pentru că nu avea nimic comun cu el, este edificatoare în acest sens. Spre deosebire de Diotima, care nu vrea să renunțe la poziția ei socială pentru a se pune de acord cu sine, sora
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
cu care era măritată, pentru că nu avea nimic comun cu el, este edificatoare în acest sens. Spre deosebire de Diotima, care nu vrea să renunțe la poziția ei socială pentru a se pune de acord cu sine, sora lui, Agathe, își va părăsi soțul filistin și se va muta la Ulrich. S-a afirmat ades că ea a fost concepută ca un dublu feminin al acestuia, sau ca jumătatea sa cu care el ar fi putut să reconstituie androginul. Dar, dacă fac abstracție
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
incestuoasă cu fiica sa vitregă ar fi reprezentat ceva extraordinar și ar fi în stare să facă orice ca să ia totul de la capăt. Atunci cînd o găsește pe Lolita, care a reușit să se salveze, el îi propune să-și părăsească bărbatul, de la care aștepta un copil, și să fugă din nou împreună. Aceasta îl va lăsa să înțeleagă că mai curînd ar putea să plece cu cel ce i-a rupt inima și apoi a părăsit-o, decît cu el
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
îi propune să-și părăsească bărbatul, de la care aștepta un copil, și să fugă din nou împreună. Aceasta îl va lăsa să înțeleagă că mai curînd ar putea să plece cu cel ce i-a rupt inima și apoi a părăsit-o, decît cu el, care i-a distrus viața, iar Humbert Humbert nu va găsi altceva mai bun de făcut decît să-l omoare pe monstruosul său rival. Un artist și el, care în anumite privințe îi semăna. Uciderea acestuia
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
Mihai Cantuniari Mă întreb uneori cum va fi denumită generația asta a mea care se pregătește, la indicațiile Marelui Regizor, să părăsească totuși demn scena? Fi-va ea oare generația rock-ului, a eliberării sexuale, a războiului rece, a primilor pași în Cosmos? De ce am mereu senzația că numai atunci, în anii '60, lumea știa să se bucure, să facă filme, să
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
de oficialități, și distinsa poetă s-a plîns că nu i s-a spus lucrul acesta. Pentru că, dacă știa, poate că nu mai venea ea. Oricum, nu s-a compromis din cauza asta. Pentru că, atunci cînd a sosit familia regală, a părăsit în mod ostentativ locul. Nici primarul comunist al orașului Die nu a fost încîntat de participarea regelui Mihai la acel festival. Dar el era un om civilizat și atunci cînd a constatat că fostul suveran al României nu venise cu
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
și nu a dus la o ruptură între cei ce am participat la ea, așa cum se întîmplă de obicei. Spun asta pentru că ulterior Mircea Iorgulescu m-a apărat în revista "Dilema", unde fusesem atacată în mod nedrept, iar după ce a părăsit studioiul de la Praga al "Europei libere" a semnat cronica literară în revista "22", care era condusă de Gabriela Adameșteanu. Cît despre Oana Orlea și Rodica Iulian, care în discuția de la Die se simțeau vizate, trebuie să spun că au fost
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
în inima sa: ŤDacă așa au vrut cu mine părinții și Dumnezeu, apoi așa să rămîie.ť Și s-a și apucat de gospodărie." Iar după ce arde pielea de porc, ca să-i rămînă doar bărbatul nopților fierbinți, și acesta o părăsește, cum pe atunci adăposturi pentru femei singure însărcinate nu existau, n-are altă soluție decît să-și ia cîmpii: , Ea, văzîndu-se acum așa de nenorocită și horopsită, ce să facă și încotro s-apuce? Să se ducă la părinți? Se
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
fundamentale despre această activitate rămîn pentru mine perfect valabile, că această carte păcătuiește numai pentru că nu spune toate părerile mele - sau le spune numai pe jumătate - și prin aceea că nu pune în discuție dorința obsesivă a autorului de a părăsi România și literatura ei... Mulțumesc lui Mircea Iorgulescu atît pentru sesizarea lacunei - a cărei cauză sper că este acum deplin lămurită - cît și pentru aprecierile sale binevoitoare asupra valorii cărții mele.
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
lui Stalin o petiție, urmată la 28 martie 1930, în lipsa unui răspuns, de o scrisoare trimisă guvernului sovietic prin care cerea, după o amănunțită descriere a situației imposibile în care se afla, să i se acorde fie aprobarea de a părăsi țara, fie dreptul de a munci într-un teatru. "Scrisoarea a devenit celebră - ne lămurește Ion Vartic - și datorită epilogului ei neașteptat într-o conjunctură cu totul specială. Douăzeci și una de zile după expedierea scrisorii, în 18 aprilie 1930, tocmai în
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
argumentele” forte ar fi următoarele: „...cei 14 nu se mai numesc comuniști...De ce să respingi o mână care vrea să dea ajutor (chiar dacă e a lui Iuda!!!) (M. Ghimpu); „...Cei 14 au înțeles gravitatea situației și au hotărât să-l părăsească pe babacul (Voronin) și să pună umărul la redresarea situației” (ca să vezi ce mari patrioți cu mare durere de popor!); „...cei 14 au semnat în componența celor 56 de deputați (adunați de M. Lupu - Plahotniuc) cursul proeuropean al Republicii Moldova”. Ca să
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
spectacol al meu chiar în ziua premierei, cu 30 de minute înainte de ridicarea cortinei, spectacolul Minodora. Mi s-au imputat greșeli ideologice, grave greșeli în formarea repertoriului, grave greșeli în educarea tineretului, în conducerea teatrului și am fost nevoit să părăsesc teatrul «Luceafărul», să încep bejeniile...” Revenit peste mulți ani acasă (în 1989) a fost cel care a dat citirii Declarația Marii Adunări Naționale de la 31 august 1989 de revenire la limba romana în straiul ei natural - grafia latină. Este numit
SE DUC ARTIŞTII...!!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380642_a_381971]
-
fluture de o zi/visez în culorile curcubeului.// (Visez în culorile curcubeului). Poezia de dragoste creată și oferită de Dorina Stoica pare a fi, așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii, izvorâtă din sentimente pure, ce nu au părăsit-o și nu o vor părăsi niciodată. Ele i-au marcat cu atâta putere tinerețea, viața, încât nu le poate uita și le așterne, cu nostalgie, pe coala imaculată de hârtie, cu inocența unei adolescente îndrăgostite. Fără tine sunt un
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
culorile curcubeului.// (Visez în culorile curcubeului). Poezia de dragoste creată și oferită de Dorina Stoica pare a fi, așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii, izvorâtă din sentimente pure, ce nu au părăsit-o și nu o vor părăsi niciodată. Ele i-au marcat cu atâta putere tinerețea, viața, încât nu le poate uita și le așterne, cu nostalgie, pe coala imaculată de hârtie, cu inocența unei adolescente îndrăgostite. Fără tine sunt un copac fără frunze,/o zi mohorâtă
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
decembrie,/o fântână fără apă,/un fluture fără aripă,/un înger fără Dumnezeu,/o privighetoare răgușită,/un pește ce se zbate/ pe nisipul fierbinte.// (Ce iubire e asta). Sunt poeme născute din sentimente curate, ce se pare că nu au părăsit-o și nici nu o vor părăsi vreodată pe această poetă cu nume de dor. Dorina Stoica este omul care știe să prețuiască pe acei care au ajutat-o în desăvârșirea creației sale. Astfel, artistei A.C., in memoriam, căreia îi
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
fără aripă,/un înger fără Dumnezeu,/o privighetoare răgușită,/un pește ce se zbate/ pe nisipul fierbinte.// (Ce iubire e asta). Sunt poeme născute din sentimente curate, ce se pare că nu au părăsit-o și nici nu o vor părăsi vreodată pe această poetă cu nume de dor. Dorina Stoica este omul care știe să prețuiască pe acei care au ajutat-o în desăvârșirea creației sale. Astfel, artistei A.C., in memoriam, căreia îi păstrează anonimatul, îi dedică zece poeme în cadrul
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
preascunde frunți e degeaba încă stâncă-n vechii munți: ați uitat să dați cu pietre după câini iar turbații v-au mușcat și piept și mâini zmeii ne-au sorbit și sufletul și glia ne-a rămas - străin pleoștită - pălăria... părăsit-am vatra - ni s-a stins mânia râdem când - prostește - surpăm temelia ...Criste - simt prin neguri - gâfâit respiri: iscă-n plebi-cenușă jarul de martiri! SFÂNT POEMUL LUMII AZI S-A DAT LA FUND sfânt poemul lumii azi s-a dat
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
ce mai faci?” - mă întreabă El zâmbind enigmatic... - „scriu - Preasfinte...” - răspund eu - cam posac și cu oarece amărăciune și neîncredere-n glas „despre ce și despre cine?” - o face El pe niznaiul... „despre Tine - Doamne - cum Te pregătești să ne părăsești - și cum atât de mult îți convine să pleci din mine...” - nu mă putui eu abține... Dumnezeu îmi făcu - așa - hâtru cu degetul: „așteaptă fiule: aici nu mai este decât o singură treaptă...” și - deodată-ntru nenumărați sori - El intră cu
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
ecranele televiziunilor lui făcându-și cruce și sărutând icoana (o fi fiind a țarului Nicolai al II-lea) pe fundalul stelelor lui roșii, tânguindu-se de „situația grea a poporului, în care l-au adus guvernările de până acum, care părăsește pe un cap Republica Moldova” (de parcă el nu a făcut parte din cea mai de durată guvernare - cea comunistă, pe perioada căreia exodul populației a atins cote maxime!) și ne felicită cu Ziua Independenței. Cel, care pe timpul guvernării lor (comuniste) de
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
găinăriile sale politice și economice comise Filat a plătit cu propria libertate, iar partidul atât de promițător dus prea rapid la groapa de gunoi. Fiind decapitat și mai punând în aplicare măria sa banul în scurt timp fracțiunea PLDM a fost părăsită de o parte din membri. Pentru a profita la maxim de această situație V. Plahotniuc, care la moment nu era nici parlamentar, nici vice președinte al PDM la un miez de noapte creează o nouă construcție parlamentară „Platforma Social Democrată
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
între impropriu și complex fărâmițat ar fi în esența sa, neîndoielnic este „Omul”: „Covârșitoarea durere/ alunecă pe întunecatul cer/ și firul alb voalat/ străpunge marea resemnării./ Suferință adâncă/ cu degete crispate/ spre înfiorătorul cui/ ce carnea o străpunge./ Pe cruce,/ părăsit durerii sale, Omul./ Și geamătul cu plânsul simplu/ al clipei fapt, cu viața în valoarea sa/ circulatorie./ În golul rece al durerii,/ în chinuri zvârcolite./ respectul temător/ acolo/ unde atârnă El/ ca Tu/ să știi să ceri și de la tine
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]