6,411 matches
-
Ortodoxă Română”. Dincolo de toate realizările, de virtuțile și foloasele aduse Bisericii Ortodoxe Române și țării, de referință rămân chipul său bonom și iubirea Vlădicăi Melchisedec față de școlari și săraci. ”Închipuiți-vi-l șezând pe scaun și împărțind școlarilor cu zâmbet părintesc haine, cărți și poame, când era vremea lor, ori portocale când se mântuiau merele și perele păstrate. Și să nu uităm că el a cerut să doarmă somnul de veci în grădina școalei de copii mici (din Roman), ridicată de
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
dorobanților, ridicați împotriva domniei. Astfel, Constantin a fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând carte grecească și latinească, dovedindu-se iscusit la învățătură. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea părintească rămâne tânărului Cantacuzino. Se căsătorește cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești. În 1678, unchiul său
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând carte grecească și latinească, dovedindu-se iscusit la învățătură. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea părintească rămâne tânărului Cantacuzino. Se căsătorește cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești. În 1678, unchiul său, Șerban Cantacuzino ajunge domnitor, astfel că tânărul Constantin este înaintat vel-logofăt, cea mai înaltă treaptă a ierarhiei boierești. Având și o avere însemnată
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
și s-au înscris la Facultatea de Medicină Veterinară, pe care au absolvit-o. Cel mare, Bujor, a fost repartizat mai întâi la Ceala, în județul Arad, iar ulterior s-a transferat la Avrig, unde locuiește și astăzi, în casa părintească. Mezinul familiei Tatu, Puiu (Gheorghe), a lucrat și a locuit mulți ani la Sfântu Gheorghe, în județul Covasna. Acum însă, la pensie, s-a mutat și el la Avrig, în casa bunicilor săi, care este lângă casa lui Bujor. “Doar
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
26 de nou-născuți până la un anișor, 98 de copilași de la 1 anișor până la 7 ani, 210 copii, cu vârste cuprinse între 7 și 15 ani. La foarte puțini dintre ei le-a zâmbit norocul să-și revadă glia străbună, casa părintească și pe cei dragi. La fel precum și Domnica, soția lui Florea Maslovschi, soțul căreia și-a găsit sfârșitul în apele clocotinde de sânge ale Prutului, fiind împușcat de grănicerii sovietici la Lunca. Considerați „dușmani ai poporului”, a fost ridicată într-
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
200 de ani se numea Poiana, am urmat cursurile Scolii elementare de 7 ani cu minunatele învățătoare Maria Ioniță și Geta Vlad și cu neuitații profesori Ioana și Victor Beldie și Maria Stavrescu. Copil fiind, în curtea mare a casei părintești și a copilăriei mele i-am văzut, bucurându-se de ospitalitatea familiei noastre, pe Mihail Sadoveanu, Grigore Moisil, Mihai Ralea. Despre Mihail Sadoveanu, care m-a impresionat prin colosala lui prezență fizică dominantă și despre Grigore Moisil, pe care mama
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
dă Domnul și se recăsătorește. Dar tu, Ștefan, mă îngrijorezi că ești singur, că nu ți-ai găsit încă, perechea. Atât de multe își pot povesti, o mamă, un fiu! Aproape că uitase Ștefan că scopul vizitei sale la casa părintească fusese altul. — Aș dori, mamă, să merg la mormântul tatei, vii mâine cu mine? o întrebă Ștefan. Tatăl murise într-un accident, cu patru ani în urmă. Da, dragul meu, vom merge! Să vezi cum am pregătit mormântul și să
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
tale, Începu Înaltul prelat. — Arta mea s-a ridicat până la atențiile Bisericii? Întrebă Dante cu un piculeț de mândrie. — Și totuși, nu Întotdeauna ideile dumitale și cu atât mai puțin faptele dumitale au fost de așa natură Încât să suscite părinteasca noastră bunăvoință. Noi am fi preferat ca un bun creștin, cum ești domina ta, să dovedească o mai mare Înțelegere pentru dorințele noastre, care sunt acelea ale papei Bonifaciu. Ergo, ale lui Dumnezeu. Ochii poetului scăpărau, În timp ce pumnii i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de al doilea copil, iar bărbatul a ales să-și trăiască restul vieții Într-o văduvie decentă, Întreruptă sporadic de câteva legături pasagere. Cum spuneam, inițial, parizianul familiei nu și-a exercitat În nici un mod prerogativele de stăpân al averii părintești. Nu s-a băgat În administrarea ei și nici În treburile de contabilitate; faptul că dispunea fără opreliști de și mai mulți bani de cheltuială decât Înainte Îl satisfăcea pe deplin. Nu se știe ce anume l-a determinat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de pensula unui Kandinsky, iar muștele, cu excepția locului unde adăstau caii, erau puține. La marginea pădurii se puteau vedea vreo cincizeci de zimbri păscând falnic, demn, iar nu mult înaintea lor, în lan, un cârd de dropii își depuneau cu părintească grijă ouăle. Un nor de lăcuste venind de la răsărit se opri o clipă deasupra pădurii, întunecând soarele, dar apoi făcu cale întoarsă. Dinspre nord se simțea moale o adiere de vânt purtând cu ea miros de levențică, șoapte de iubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aur, sunt de aur! - chițăi veselă pasărea. Am întrebat și eu! — Taci, Alfred - făcu moale Sima-Vodă. Da, Ruxăndrița, lumina mea, crucile cuvioșiilor lor sunt de aur. Zâmbi călugărilor: Știți și dumneavoastră, femeile... Apoi se întoarse spre Ruxăndrița și spuse cu părintească dragoste: N-ai vrea, fulgul meu drag, să-ți muți dulcea-ți greutate în jilțul de colea, căci simți și tu, începe să-mi bâțâie? — Ba da - surâse simplu Doamna Moldovei, sărind în picioare și-apoi sărind drept în jilț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sosea și ultima barcă, ea o lega cu lanțul de ponton, îi stingea sufletul din lampion și se culca în bucătărie. Pentru că ea nu avea vreme să se culce în cameră. Acolo își ținea numai trusoul, ca amintire din casa părintească. Mărturia orgolioasă a fecioriei sale. Vineri seara frământa aluatul, sâmbăta dimineața mâncam ultimele felii din pâinea de săptămâna trecută. Ne aveam fiecare rația, pentru că ea la brutarul ăla râios nu se ducea. Lui numai mâinile îi erau mai spurcate ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
cumplito fioro indescriptibile del dragoste cucerindu-i inima puor Sugismund. Incredibile, des milles times incredibile! Un muslimo girl puor uno ditamai del cavalero cruciato, ça c’est vraimento una stòria del racontado per milenios a copile near sobe del casa părintească par bunico. Incredibile, je me repetado, mais incredibile. Inutilo de mai spunere anymore că el duo des nos protagoniste se-ndrăgostiseră pe loc unul de altul, de la una prima del vedere, como dans una basmo kitsch, cu finalo fericito. Numa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
iar pentru forțele supranaturale de aici el reprezenta o țintă. Ei, Doamne ferește, iată că ajungea să gândească la fel ca dânșii. Își alungă gândurile acestea din minte și porni spre ieșirea din sediu. Unde mai pui și observațiile așa zis părintești ale lui Pop. Pe de o parte îl înțelegea pe bătrân. Atâta fată avea și fără discuție că își dorea s-o vadă măritată înainte de a închide ochii. Acum, desigur că Pop era încă în putere și nici nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
el nu mai era tânăr și, pe deasupra, chiar el spunea că vremurile se schimbaseră. Nu mai era rentabil să se ocupe cu așa ceva, timpul haiduciei trecuse. Și, atunci ce mai rămânea? În nici un caz nu voia să revină la gospodăria părintească de pe malul Nistrului. Această perspectivă nu îi surâdea deloc. Întorsese lucrurile pe toate părțile, cugetând îndelung. Nu reușise să găsească o soluție, singura variantă la care ajunsese, era aceea de a lua afacerea pe cont propriu. În definitiv, el era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la Turnu Severin, mi-a trimis multe imagini, fotografii, copii după scrierile monografice mai vechi. De la el am aflat despre primele manifestări cultural artistice din 1954 și despre oameni și locuri din Lunca, într-o discuție domoală pe cerdacul casei părintești din Lunca, unde vine de două ori pe an pentru mai multe săptămâni. Cu Ilie Vraciu am purtat o intensă corespondență, prin el am luat contact cu mai mulți oameni care au fost dispuși să ofere informații, cu el am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decât a satelor de răzeși. Ei, care au lucrat pe moșiile boierești, au dat nume locurilor pe unde au muncit și pe unde, apoi, au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă pornim cu ochii roată de la casa părintească a lui Ilie Vraciu, vedem în dreapta pârâului Dunavăț, Sub Margine, Hălmaciu (cohalm, corhană?), pe sub margine de pădure, Budăi (loc de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești, a „închiriat” această vale de la boierii Rosetti sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzășești, erau țărani făr pământ. Creșterea naturală a populației a dus la extinderea vetrei de sat și, când au fost ocupate toate locurile de casă și grădină, cei care și-au întemeiat gospodării după căsătorie s-au așezat în delnița părintească, care era mai departe de sat, la sud, pe valea Dunavățului s-a întemeiat grupul de case Moara lui Conachi (Pădureni) și în partea de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui Conachi își trage numele de la aga Costache Conachi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și să aibă a-și face și diresi domnești pre acest moșie. Ilie Vraciu (n. 1935) Viorica Vraciu, decedată în 1995 La cei 74 de ani, Ilie Vraciu rămâne același entuziast, îndrăgostit de locurile natale, de Dobreana lui cu casa părintească, de locurile copilăriei și tinereții, de coală și terenul de fotbal și de toate cele care i-au fost și i-au rămas în suflet și-l emoționează. Deși trăiește de mulți ani în Bacău, nu a întrerupt niciodată legătura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suflet și-l emoționează. Deși trăiește de mulți ani în Bacău, nu a întrerupt niciodată legătura cu satul, iar de câțiva ani, de când fiul său, Gabi, administrează societatea „Agroteh” din Slobozia - Filipeni, este mai mereu prin comună și la casa părintească, unde are niște stupi de care îngrijește și ca să-i mai treacă timpul și s petreacă clipe de relaxare în mijlocul naturii darnice. Ilie Vraciu a funcționat ca profesor de Educație fizică la Școala din Lunca, pe când director era Vasile Totolea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde și-a clădit casă și biserică și parte de Versăști (Bacău). Dintr-o scrisoare aflăm că moșia Filipeni, aparținând la 5 frați, unul dintre ei vinde lui Grigore partea sa, acesta rămânând stăpân. „Moșia Filipenilor din ținutul Tecuciului, dreaptă părintească, care la împărțeala ce s-au făcut între noi frații cu bună primire tuturor și a maicii noastre, față fiind și moșul nostru, banul Iordache Krupenski, întărită și de înalt Preasfințitul Mitropolit Veniamin și de cinstit Divan s-au venit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au făcut între noi frații cu bună primire tuturor și a maicii noastre, față fiind și moșul nostru, banul Iordache Krupenski, întărită și de înalt Preasfințitul Mitropolit Veniamin și de cinstit Divan s-au venit dreaptă parte de chironomie părintească la doi frați această moșie Filipeni, cum pe larg arată în această împărțeală: adică jumătăți de moșie din trupul Filipenilor s-au venit dreapt parte de chironomie părintească a răposatului fratelui nostru Ștefan Roset căminar și cealaltă jumătate de moșie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Veniamin și de cinstit Divan s-au venit dreaptă parte de chironomie părintească la doi frați această moșie Filipeni, cum pe larg arată în această împărțeală: adică jumătăți de moșie din trupul Filipenilor s-au venit dreapt parte de chironomie părintească a răposatului fratelui nostru Ștefan Roset căminar și cealaltă jumătate de moșie din trupul Filipenilor s-au venit iarăși dreaptă parte de chironomii părintească a fratelui nostru Grigore Roset căminar cu așezare părintească casa ce au fost pe dânsa făcută
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
această împărțeală: adică jumătăți de moșie din trupul Filipenilor s-au venit dreapt parte de chironomie părintească a răposatului fratelui nostru Ștefan Roset căminar și cealaltă jumătate de moșie din trupul Filipenilor s-au venit iarăși dreaptă parte de chironomii părintească a fratelui nostru Grigore Roset căminar cu așezare părintească casa ce au fost pe dânsa făcută de mâna comis Iordache Roset date așezări pentru așezare părintească de pe moșia Orașa din ținutul Bacăului și fiindcă de pe săvârșirea din viață a fratelui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au venit dreapt parte de chironomie părintească a răposatului fratelui nostru Ștefan Roset căminar și cealaltă jumătate de moșie din trupul Filipenilor s-au venit iarăși dreaptă parte de chironomii părintească a fratelui nostru Grigore Roset căminar cu așezare părintească casa ce au fost pe dânsa făcută de mâna comis Iordache Roset date așezări pentru așezare părintească de pe moșia Orașa din ținutul Bacăului și fiindcă de pe săvârșirea din viață a fratelui nostru Ștefan Roset căminar, nerămânându-i mai de aproape
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]